Eu sunt cutremurul Apocaliptic.. Voia Domnului.

[vsovivivi]

Vă rog să nu citiţi.. ci mai bine vă va fi vouă să vă astupaţi urechile şi ochii cu mâinile, ca să nu citiţi, să nu auziţi.. mai bine v-ar fi vouă să vă opriţi aici şi să nu mai continuaţi, mai bine era să nu fi ştiut voi sărmanii, mai bine să nu aflaţi voi copiii orfani, mai bine să nu.. ştiţi, mai bine... poate.

Nu mai exsistă nicio nădejde, nu mai există nicio scăpare, nu mai avem nicio şansă ci neîndoielnic suntem în iad cu toată ţara, cu toate bisericile, şi mergem fără greşală în jos, la fund ca într-un film absurd, ca într-un film horror.. color, din rău în mai rău!

E groază mare, e cutremur infernal, cerul şi pământul se scutură şi se despică, toate urlă, crapă şi explodează, toate făpturile sunt înspăimântate de groază şi de fum şi de foc, de frig şi de cumplita soartă ce apare la orizont clănţănind dinţii ca gloanţele în mitralieră, drumurile sunt toate mocirloase cu urme ca de şenilă şi duc toate în iad, totul în jur e plin de capcană foarte vicleană, tot lucrul şi toată odihna e numai temniţă a păcatului, totul devine groapă săpată foarte adânc cu mândrie din care nu mai are nimeni cum să iasă, din care nu mai ai cum să ieşi oricine ai fi şi aici necazul este ingrozitor şi durerea este fără ieşire, toţi se chinuie în zadar.

Iată moartea şi iadul cum înghite totul, mâncă toţi 'morţii', mâncă toate sufletele 'morţilor', le mâncă iluziile, speranţele, nimeni nu mai poate să scape, e ceva ca o zmoală care înghite totul, ca o lavă ce topeşte totul.

E vreme urâtă şi e ca într-un război fără îndreptare, e ca într-un război al distrugerii în care nimeni nu are de câştigat însă e dus acolo în el, acolo unde cu încăpăţânare e pus să lupte invers până la descompunere, până la satisfacţiile cele din urmă... până la ultimele plăceri sadice ale cruzimii, ale făţărniciei, ale minciunii... totul se pârjoleşte şi totul devine pleavă... totul devine pleavă şi cutremurul şi furtuna o împrăştie pe faţa pământului şi a apelor... totul e amar, totul ustură şi are gustul pelinului ce nu poate fi înghiţit, are gustul săţios şi rânced al uleiului stricat, al oţetului cu ciupercă, al fierii vărsate... groaza, fumul, praful şi pulberea sunt răscolite de vânt, cutremurul nu se mai opreşte ci ajută apele potrivnice să ducă la fund tot ce mişcă.

Priveliştea trădării e în toată splendoarea ei... şi cu toate astea nimeni nu vrea să vadă, nu vrea să audă, nu vrea să ştie... nu vrea să creadă!

Toate bisericile, inclusiv cea ortodoxă, mai ales BOR, mai ales România se scufundă, se scurge, se pogoară la iad şi nu mai poate să iasă de acolo, toţi urlă, toţi se vaită amarnic dar nu pot să facă nimic fiindcă lanţurile şi funiile şi obezile şi jugurile îi ţin strâns legaţi în acest prăpăd, închişi în vagoanele blindate ale acestor trenuri de plumb, cu compartimente de lux şi cuşetă, cu vagoane restaurant dotate cu TV şi internet, trenuri magnetice de maximă viteză care-i duc în prăpastia cea mai tristă şi dezolantă, cea mai pustiitoare, îi duc pe toţi la fund şi nimeni nu poate să facă nimic, nimeni nu poate să ridice piatra!

Priviţi vă rog la fraţii voştrii credincioşi, cei mai străluciţi ortodocşi, teologi, ucenici, apostoli în devenire, toţi au ajuns nişte ipocriţi, nişte făţarnici, nişte proşti vicleni ce-mprăştie neghina vopsită ca nebunii, toţi lucrează făţărnicia în orice biserică aţi căuta, toţi lucrează minciuna şi interesul viclean, toţi întind pâcla şi fumul întunericului, solzi de plumb punând pe pleoapele voastre, toţi s-au făcut hoţi, criminali, tâlchari, mincinoşi, perverşi, nepăsători, toţi sapă pentru adâncirea gropii în care vor să-şi odihnească la sfârşit oasele familiei lor trăgând acolo pe toţi credincioşii... vai ce privelişte a durerii, ce dez-astru, ce cumplit viitor, ce muzică a infernului grotesc... vai lor şi de mama lor, vai nouă căci vrând să scăpăm nu avem unde şi nu avem cum ci mai rău ne adâncim... de parcă Domnul ne-ar fi părăsit de tot!!!

Priviţi la politicieni, la religii, la culte, la ortodocşi, la creştini, priviţi luptele lor intestine, făţarnice, ipocrite, viclene şi nesfârşite apărând ei cu mâna noastră ceea ce ei au furat de la Dumnezeu şi de la popor!.. ca să profite vremelnic... priviţi! Priviţi cum vă conduc şi unde, priviţi şi înţelegeţi că după ei tot ei îşi pun pe alţii tot mai răi în locul lor înalt şi merg în aceiaşi direcţie, târând tot poporul în jos, în iad!

Priviţi şi înţelegeţi că negreşit voi şi copiii voştrii veţi ajunge negreşit în iad împreună cu ei, de la patriarh, de la predicator, de la arhiereu, de la diacon, de la stareţ, de la preot şi până la ultimul creştin din biserică, călugăr din schit, ţăran credincios, toţi toţi toţi, priviţi cum suntem morţi în iad şi mergem în jos fără putinţă de întoarcere!

Cine vă va scoate de acolo şi cine oare vă va întoarce din drum căci nimic nu mai este al tău, nici ţara, toată e vândută, nici credinţa, toată e schimbată în viclenii mincinoase, în lucrările făţărniciei şi ipocriziei, nici clădirea şi lucrurile bisericeşti afierosite Domnului nu-ţi mai aparţin ci toate sunt furate de ei şi le folosesc ei cum vor în numele tău... nu mai ai nimic şi nicun drept, eşti bun doar să fii sclav şi să plăteşti biruri, taxe, ani de temniţă grea şi eşti ţinut de gură să taci, eşti bătut să taci, învăţat să taci, obligat să taci şi pus să asculţi de ei, de ei, de cei ce te duc direct în fundul iadului. Vai ţie că te-ai născut român creştin, vai ţie căci mai marii tăi sunt cei ce te vând şi te trădează şi te 'povăţuiesc' şi te 'ajută'... Vai ţie creştinule ortodox român, vai ţie!

Iată voia Domnului:

Puneţi mâna pe cele afierosite Domnului şi luaţi-le de la ei, luaţi-vă bisericile de zid de la ei, de orice cult ar aparţine, mai ales ortodoxe, şi degradaţi-i pe preoţi, pe stareţi, pe diaconi, pe arhierei, pe patriarhi, orice rang or fi ei, şi puneţi-i asemenea vouă, întru acelaşi drept cu voi: creştini, şi întăbulaţi totul pe asociaţia voastră de locatari ai acelei biserici, căci ale Domnului sunt şi El împreună cu voi vrea să le aibă!

Apoi din toţi care sunteţi acolo locatari şi participanţi la lucrarea mântuirii, toţi peste 20 de ani, fie parte bărbătească fie parte femeiască, trageţi la sorţi în fiecare an bisericesc un cârmaci, şi în mâna aceluia lăsaţi-vă ca el să hotărască tot ceea ce se desfăşoară acolo spre mântuirea voastră căci el este alesul Domnului şi cu inima lui este Dumnezeu oriceva face el. Îmbrăcaţi-l în haină albă făcută din două cearşafuri albe cusute şi puneţi-i pe cap o batistă cu 4 ciucuri negrii grei să atârne de colţuri.

Tot prin sorţi, din toţi cei ce au depăşit 16 ani, alegeţi anual doi căprari care vor ajuta la împlinirea voinţei Cârmaciului ales.

Cine nu vrea să fie ales prin sorţi se poate retrage înainte, iar toţi cei pe care a căzut sorţul şi au fost cârmaci vor răspunde înaintea Domnului dacă va cere Dumnezeu din mâna lor sângele fratelui lor, şi toţi aceştia, inclusiv foştii preoţi dacă nu i-aţi alungat ci aţi făcut din ei străjeri ale celor sfinte, vor forma soborul bisericii ortodoxe din piatră sau lemn, a asociaţiei voastre, biserica mântuirii de la Adam şi până la înnoirea de câtre Domnul Iisus şi Cuvântul lui Dumnezeu a întregii creaţii aşa cum este scris la Apocalipsă despre Noul Ierusalim şi despre Mirele ce Cuvintează pentru tot omul şi toată făptura din tot pământul, de la o margine la alta şi din cele 4 colţuri!

Tot aşa faceţi şi cu primăriile voastre, cu străzile voastre, cu pământurile voastre, cu tot ceea ce vi s-a furat şi păstraţi de obşte în bună rânduială, în respect faţă de Dumnezeu şi alungaţi din voi şi de la voi toate spurcăciunile pustiirii apărute în ţara asta sau venite din străinătăţurile cele fără Dumnezeu aşa ca fiecare să aibă şansă la dreapta credinţă şi mântuire spre noua Creaţie la care Domnul lucrează împreună cu omul şi care vine de sus. Amin.