Comoara in cer

[Mosh-Neagu]

Viata e scurta. Indiferent daca avem 25, 50 sau 75 de ani, cand privim in urma realizam ca totul a trecut parca a fost ieri. Ce-am facut cu viata noastra, ce-am realizat pe pamant, daca am mai facut si altceva decat sa ne satisfacem poftele si vanitatea, cine mai stie? De aceea, macar din cand in cand, e bine sa tragem linie si sa facem bilantul. Cati se pot multumi ca au iesit pe plus?
Facand o medie, omul traieste 70-75 de ani (cu cat mai mult cu atat mai impovarator), din care a avut mici franturi de fericire. A alergat mereu dupa cate ceva, mereu ii lipsea ceva care se opunea implinirii depline, iar visele continuau sa rasara de fiecare data mai multe si mai mari.Dar vine ziua cand suna trambita si el trebuie sa plece. Si – vai! – nu poate lua cu el nici miliardele, nici vilele, nici garderobele pline de haine, nici masinile luxoase, nici macar periuta de dinti de care nu se despartea niciodata... Ce-ai facut, omule, pentru sufletul tau? Din tot ce-ai avut si ai irosit, te-ar fi putut astepta in cer o adevarata avere.
Fiecare zi care trece fara sa adaugi ceva la comoara ta de dincolo, e o zi pierduta si vei plange amar dupa ocaziile pe care le-ai avut.

Haideti sa ne propunem de astazi sa ne gandim serios la acest lucru. Haideti sa ne debarasam mai intai de povara trecutului care atarna greu atat pentru noi cat pentru cei care ne urmeaza. Sunt atat de multe de care ne rusinam la spovedanie ca nu vrem in ruptul capului sa stie parintele de ele. Dar daca n-o facem acum, aici, dincolo ce vom face? Asta nu inseamna ca trebuie sa cautam preotul care ne da canonul cel mai mic, ci unul care ne da incredere prin propria-i relatie cu Dumnezeu.
Toti avem un vis: sa ne inbogatim; sa ne luam o masina (mai ) buna; sa ne schimbam casa; sa ne gasim perechea; sa ne recuperam sanatatea pierduta… Pentru orice, trebuie sa privim in sufletul nostru. Ce facem cu gunoiul acumulat de-a lungul timpului? Cat mai credem ca-l putem ascunde? Haideti sa ne apucam de curatenie pana mai putem.

Am auzit de multe ori sfatul de a ne face comoara in cer. Fiecare are propria lui idee despre cum poate fi acumulata. Un schimb de pareri cred ca ar fi foarte util.

Doamne ajuta-ne sa ne fim de folos unul altuia

[Doriana]

În prealabil postat de Mosh-Neagu

Am auzit de multe ori sfatul de a ne face comoara in cer. Fiecare are propria lui idee despre cum poate fi acumulata. Un schimb de pareri cred ca ar fi foarte util.

O idee ar fi sa ne gandim ca tot ceea ce avem nu sunt de fapt ale noastre. Ne-au fost date de Dumnezeu si intr-o zi ne va intreba cum le-am folosit. Banii pe care ii avem ii avem prin mila Lui, ca ne-a dat sanaate, putere de munca si un servici bun. Sanatatea e un talant de asemenea , caci e mare lucru sa fii intreg si sanatos si sa poti alerga pentru Dumnezeu.

Consider ca sfatul Sf Ap Pavel e calauzitor in acest sens:

"Orice aţi face, lucraţi din toată inima, ca pentru Domnul şi nu ca pentru oameni," Coloseni 3:23

E frumos sa dam de mancare saracilor, sa ajutam pe cel neputincios , sa spunem o vorba buna celui in suferinta si sa ridicam pe cel cazut in intristare. Toate acestea ne vor asigura o comoara in cer daca le facem ca sa-i facem bucurie lui Dumnezeu. Insa crestinul trebuie sa constientizeze ca cel mai mare dar pe care il poate face lui Dumnezeu este insasi viata sa. Crestinul trebuie sa se gandeasca in fiecre clipa ca el nu mai este al lui ci ii apartine lui Hristos si sa urmareasca sa faca numai ce ii place lui Hristos . Astfel dragostea nemasurata a lui Dumnezeu isi va gasi ecoul in om care, din recunostinta, va dori sa-I ofere tot ce are, viata lui, expresie a namarginitei recunostinte si a iubirii sale.

Asa sa ne-ajute Dumnezeu!

[cristiboss56]

Nu poti privi cu lejeritate si indiferenta spre viitor , atata timp cat nu ti-ai facut curatenie in propria ograda . Nu poti acumula comori in cer , atata timp cat in viata asta gunoiul este pretutindeni in jurul tau . Daca se trateaza cu lejeritate si indiferenta , pacatul lasa loc liber patrunderii patimilor in viata religioasa a oamenilor , cu repercusiuni in cea sociala . Rezultatul ? Crime , abuzuri , furturi , faradelegi , certuri , coruptie si chiar razboaie . In confortul vietii moderne , patimile se confunda cu stari normale sau cu tendinte de progres material . De aceea cred ca cel mai important inainte de toate este nevoie de lupta pentru eliminarea lor din sufletele noastre , iar in acest demers gasim in sfinti aliati de nadejde care ne pot ajuta in obtinerea unui progres duhovnicesc si al omeniei , atat de necesare in convietuirea cu semenii . Inima smerita este mai apreciata decat posturile de complezenta si rugaciunile de fatada . Sa nu uitam invatatura data de vames , precum si a fiului risipitor ce ne arata ca Dumnezeu ne asteapta sa ne intoarcem , sa ne venim in sine ,si cu mult curaj sa spunem: " Tata am gresit " . Daca nu vom face astfel , vom ajunge la judecata cea infricosata a lui Dumnezeu , unde toate cele ascunse de noi se vor descoperi . Sa nu uitam ca Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului , ci sa se intoarca si sa fie viu !

[Rodica50]

Toate gandurile voastre sunt frumoase!

[Mosh-Neagu]

Oare cum am putea contabiliza momentele in care suntem cu adevarat fericiti? Uneori suntem aproape fericiti, fara sa ne dam seama, iar alteori multumim lui Dumnezeu pentru bucuria de a privi o floare sau de a primi imbratisarea unui copil, sau de a-i auzi ganguritul sau rasul cristalin. Sunt clipe care am dori sa le pastram in suflet pe veci, dar... totul e trecator.
Astazi a fost una dintre acele zile in care am fost foarte fericit. Si ziceam, precum apostolul Petru pe muntele Tabor, cand din uimire nu stia ce sa spuna: "Doamne, bine ne este noua ca ne aflam aici." Oare cum sa poti transmite aceasta bucurie cuiva care nu este de fata? Cum sa-i spui ca ai simtit atingerea fericirii? Cine ti-ar intelege bucuria pe care de fapt vrei nu doar s-o impartasesti si celorlalti, dar s-o si imparti? Fiecare Sfanta Liturghie este prilejul unei astfel de bucurii, dar astazi parca harul lui Dumnezeu se revarsa din abundenta peste cei din biserica si de multe ori am descoperit lacrimi in ochii oamenilor, nu pentru ca mi-as fi permis sa-i urmaresc, ci fiindca vedeam gesturi pe care eu insumi le faceam. Obisnuiesc sa merg la o biserica unde atat parintele cat si diaconul par a fi nascuti sa faca ceea ce fac si este o mare binecuvantare pentru toti cei ce calca pragul acelei biserici. Astazi insa, la slujba a participat un fost cantaret al stranei, acum diacon-student la Facultatea de Teologie din Bucuresti, caruia i s-a permis sa faca intregul ritual al Sfintei Liturghii, mai putin cele special randuite numai Parintelui indrituit. Nu vreau sa vorbesc despre smerenia acelui tanar si despre ce aducea nou pentru noi, in cadrul Sfintei Liturghii, ci despre vocea cu care era inzestrat si ce reusea sa transmita. Poate ca am mai spus-o si cu alta ocazie; avem un dascal care merita 10 din toata inima, dar ascultandu-l pe acel tanar cantand "Cuvine-se cu adevarat", eram cu totii coplesiti de ceea ce reusea sa transmita. Toata fiinta ta vibreaza si daca in trupul tau mai e ceva rau si nociv, cu cateva astfel de "sedinte" poti spune ca ai facut cea mai originala "cura de dezintoxicare".

Mi-as dori sa nu fiu singurul de pe acest forum care sa traiesc astfel de experiente si trag nadejde sa nu imi fie considerata a lauda de sine, ci doar sa-l parafrazez pe Dan Diaconescu spunand: "Mergeti, fratilor, la Sfanta Liturghie, fiindca nici nu stiti ce pierdeti."

Mantuitorul ne-a prevenit cu privire la lacomia noastra nebuna dupa pacat: ,,Si ce ar folosi unui om sa castige toata lumea, daca si-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om in schimb pentru sufletul sau?"(Matei 16:27) si ne-a spus:,,Cautati mai intai imparatia Lui. Si toate acestea se vor adauga voua.Nu te teme, turma mica, pentru ca Tatal vostru a binevoit sa va dea voua imparatia.Vindeti averile voastre si dati milostenie; faceti-va pungi care nu se invechesc, comoara neimputinata in ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu o strica.Caci unde este comoara voastra, acolo este inima voastra."(Luca 12:31-34).

Cei care isi pot lua Crucea in acest mod vor afla ce a vrut sa spuna Apostolul Pavel, in Epistola catre Romani: ,,Caci daca traim, pentru Domnul traim; si daca murim, pentru Domnul murim. Deci fie ca traim, fie ca murim, noi suntem ai Domnului"(Romani 14:8). Acestia sunt cei care ,,neprihaniti, fara plata, prin harul Sau, prin rascumpararea care este in Hristos Isus" (Romani 3:24) vor urma indemnul Apostolului care spune: ,,Urmati, dar, pilda lui Dumnezeu ca niste copii preaiubiti. Curvia sau orice alt fel de necuratie, sau lacomia de avere nici sa nu fie pomenite intre voi, asa cum se cuvine unor sfinti."(Efeseni 5:1,3).

Acestia sunt cei care vor umbla precum este scris in Cuvantul Domnului: ,,Odinioara erati intuneric; dar acum sunteti lumina in Domnul. Umblati deci ca niste copii ai luminii."(Efeseni 5:8) si tot ei sunt cei care vor vedea bogatia slavei tainei si anume ,,Hristos in voi, nadejdea slavei"(Coloseni 1:27).Crestini adevarati,nu doar de circumstanta sau accidental,sau cand ne mustra constiinta prea tare,acestia sunt cei care traiesc dar nu mai traiesc ei ci Mantuitorul in ei: ,,Am fost rastignit impreuna cu Hristos, si traiesc… dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine. Si viata, pe care o traiesc acum in trup, o traiesc in credinta in Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit si S-a dat pe Sine insusi pentru mine."(Galateni 2:20)

Pentru cei dintre dvs care urmati acest drum,si sa dea Domnul sa fiti cat mai multi,vor urma clipe grele.Veti fi batjocoriti,judecati si urati de lumea asta pentru ca nu sunteti dupa chipul ei si a stapinului ei,tatal minciunii si al amagirii.Dar Mantuitorul stiind aceste lucruri ne-a spus: ,, Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre. Caci jugul Meu este bun, si sarcina Mea este usoara."(Matei 11:27-30).

Veti pasi insa pe acest drum,stiind ca sunteti o faptura noua in Hristos (II Corinteni 5:17) si pacatul,fie si al lacomiei, nu mai are putere asupra dvs, pentru ca sunteti sub har(Romani 6:14)iar Cel de Sus,chiar daca veti trece prin dureri, sau cum spunea psalmistul ,,prin valea umbrei mortii", va va da puterea sa indurati totul pana la capat precum au facut cei dinaintea dvs: ,,Aduceti-va aminte de mai marii vostri, care v-au vestit Cuvantul lui Dumnezeu; uitati-va cu bagare de seama la sfarsitul felului lor de vietuire si urmati-le credinta! Isus Hristos este acelasi ieri si azi si in veci!"(Evrei 13:7-8).

Asa sa va ajute Cel de Sus

În prealabil postat de Scotland The Brave

Mantuitorul ne-a prevenit cu privire la lacomia noastra nebuna dupa pacat: ,,Si ce ar folosi unui om sa castige toata lumea, daca si-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om in schimb pentru sufletul sau?"(Matei 16:27) si ne-a spus:,,Cautati mai intai imparatia Lui. Si toate acestea se vor adauga voua.Nu te teme, turma mica, pentru ca Tatal vostru a binevoit sa va dea voua imparatia.Vindeti averile voastre si dati milostenie; faceti-va pungi care nu se invechesc, comoara neimputinata in ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu o strica.Caci unde este comoara voastra, acolo este inima voastra."(Luca 12:31-34).

Cei care isi pot lua Crucea in acest mod vor afla ce a vrut sa spuna Apostolul Pavel, in Epistola catre Romani: ,,Caci daca traim, pentru Domnul traim; si daca murim, pentru Domnul murim. Deci fie ca traim, fie ca murim, noi suntem ai Domnului"(Romani 14:8). Acestia sunt cei care ,,neprihaniti, fara plata, prin harul Sau, prin rascumpararea care este in Hristos Isus" (Romani 3:24) vor urma indemnul Apostolului care spune: ,,Urmati, dar, pilda lui Dumnezeu ca niste copii preaiubiti. Curvia sau orice alt fel de necuratie, sau lacomia de avere nici sa nu fie pomenite intre voi, asa cum se cuvine unor sfinti."(Efeseni 5:1,3).

Acestia sunt cei care vor umbla precum este scris in Cuvantul Domnului: ,,Odinioara erati intuneric; dar acum sunteti lumina in Domnul. Umblati deci ca niste copii ai luminii."(Efeseni 5:8) si tot ei sunt cei care vor vedea bogatia slavei tainei si anume ,,Hristos in voi, nadejdea slavei"(Coloseni 1:27).Crestini adevarati,nu doar de circumstanta sau accidental,sau cand ne mustra constiinta prea tare,acestia sunt cei care traiesc dar nu mai traiesc ei ci Mantuitorul in ei: ,,Am fost rastignit impreuna cu Hristos, si traiesc… dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine. Si viata, pe care o traiesc acum in trup, o traiesc in credinta in Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit si S-a dat pe Sine insusi pentru mine."(Galateni 2:20)

Pentru cei dintre dvs care urmati acest drum,si sa dea Domnul sa fiti cat mai multi,vor urma clipe grele.Veti fi batjocoriti,judecati si urati de lumea asta pentru ca nu sunteti dupa chipul ei si a stapinului ei,tatal minciunii si al amagirii.Dar Mantuitorul stiind aceste lucruri ne-a spus: ,, Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre. Caci jugul Meu este bun, si sarcina Mea este usoara."(Matei 11:27-30).

Veti pasi insa pe acest drum,stiind ca sunteti o faptura noua in Hristos (II Corinteni 5:17) si pacatul,fie si al lacomiei, nu mai are putere asupra dvs, pentru ca sunteti sub har(Romani 6:14)iar Cel de Sus,chiar daca veti trece prin dureri, sau cum spunea psalmistul ,,prin valea umbrei mortii", va va da puterea sa indurati totul pana la capat precum au facut cei dinaintea dvs: ,,Aduceti-va aminte de mai marii vostri, care v-au vestit Cuvantul lui Dumnezeu; uitati-va cu bagare de seama la sfarsitul felului lor de vietuire si urmati-le credinta! Isus Hristos este acelasi ieri si azi si in veci!"(Evrei 13:7-8).

Asa sa va ajute Cel de Sus

Amin! Iti multumesc, frate! Sunt exact lucrurile care ne pot hrani duhovniceste intr-o vreme in care necazurile se inmultesc.

În prealabil postat de Theodor_de_Mopsuestia

Amin! Iti multumesc, frate! Sunt exact lucrurile care ne pot hrani duhovniceste intr-o vreme in care necazurile se inmultesc.

Daca postul a fost de vreun folos laudat sa fie Numele Domnului.Si cel care a deschis topicul,fara de care nu ar fi fost nici postarile,a avut o idee mai mult decat buna,si nu este prima data,intrucat sunt chiar si printre cei de aici,asa cred eu,unii,nestiuti de nimeni,care merg pe urmele Mantuitorului, Domnul sa-i apere, si care la final vor vedea glorioasa imagine zugravita de Apostolul Pavel:

,,Ci v-ati apropiat de muntele Sionului, de cetatea Dumnezeului celui Viu, Ierusalimul ceresc, de zecile de mii, de adunarea in sarbatoare a ingerilor, de Biserica celor intai nascuti, care sunt scrisi in ceruri, de Dumnezeu, Judecatorul tuturor, de duhurile celor neprihaniti, facuti desavarsiti, de Isus, Mijlocitorul legamantului celui nou, si de sangele stropirii, care vorbeste mai bine decat sangele lui Abel."(Evrei 12:22-24).

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Si cel care a deschis topicul,fara de care nu ar fi fost nici postarile,a avut o idee mai mult decat buna...

Ar fi o mare nesabuinta din partea mea sa-mi inchipui ca am vreun merit in aceasta privinta. Dumnezeu lucreaza in fiecare dintre noi, iar gandurile sunt doar in aparenta "ale noastre". Din pacate e greu sa gasesti samanta buna pentru semanat (uneori parerea noastra poate fi eronata in acest sens, iar in loc de rod bun, doar balariile isi infiripa radacini adanci) locul potrivit si momentul cand sa o faci. Se intampla insa, dupa cateva incercari reusite, sa credem ca ne-am nascut "semanatori" si sa ne infiintam un SRL, inchipuindu-ne ca facem prozeliti dintr-un clic precum numarul de copii la imprimanta. Smerenia se insuseste cel mai greu dintre toate virtutile. Iar semanatul cu falsa smerenie, anevoie va aduce un rod bun. Dumnezeu ne vede asa cum suntem, nu asa cum ne place noua sa credem...
..."Noi, cei din mila Sfantului/ Umbra facem, pamantului!" - M. Eminescu

[Mosh-Neagu]

In noptile insomniace, obisnuiesc sa ratacesc (cu voia lui Dumnezeu) prin locuri umbrite de Lumina Bucuriei. Si iata am gasit un astfel de loc. Daca veti urmari reportajul din linkul alaturat (http://www.youtube.com/watch?v=qOaZY8BoP4k) veti afla cum se face apostolat de catre un parinte, mult drag sufletului meu, a carei doamna preoteasa este colega noastea pe acest forum, si care desi nu posteaza niciodata vreun mesaj, urmareste cu bucurie anumite subiecte si-i mai cere din cand in cand parintelui sa se roage si pentru noi, pacatosii.
Ce inseamna cu adevarat "Comoara in cer", Dumnezeu stie. Uneori parca imi lasa un gust foarte amar faptul ca unele parohii ajung sa investeasca sume imense pe niste mofturi, care aduc mai mult a mandrie si slava desarta decat a adevarata credinta, in timp ce in alte parohii, preotii se tem sa nu cada bisericile pe ei, ca sa nu mai spun ca, din contributiile catorva babute care vin la biserica, nu reusesc niciodata sa faca un "ban-gramada", si se multumesc si cu o punga de fasole si o bucatica de slaninuta...
Cine poate si vrea, trimiteti din cand in cand cate un pomelnic la Biserica Sf Gheorgehe din Satul Tataru, ca mare dar va va face Dumnezeu in urma rugaciunilor parintelui Cristian. Asta va spune cineva pentru care parintele s-a rugat, iar rugaciunile sfintiei sale au fost auzite!
Cu totii suntem niste fii risipitori in fata lui Dumnezeu si niciodata nu facem indeajuns pentru a rasplati Mila lui Dumnezeu pentru pacatele noastre.

Doamne-ajuta!