Împotriva EREZIILOR NEO-PROTESTANTE - Cuvântul al II-lea - ICOANELE

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de vasilescu65

Iluminatule, eu am grija sa nu fiu amagit. Nu cred pe nimeni ci doar ceea ce spune Cuvantul lui Dumnezeu (asa au facut crestinii din Berea, care nu l-au crezut nici chiar pe marele apostol Pavel - iar sfantul apostol i-a laudat pentru aceasta - Fapte 17:11). Lucrurile stau cu totul altfel cu locuitorii tarii noastre. Nu cunosc Sfanta Scriptura si sunt foarte usor de amagit. Crestinii trebuie sa cunoasca invataturile si fagaduintele lui Hristos (de la care le vine si numele) care se gasesc numai si numai in Biblie.

Crestini care nu cunosc invataturile lui Christos ... suna cam aiurea.

Oare?
Oare chiar ai tu grijă să nu fi amăgit?

Şi cum ai tu grijă să nu fi amăgit? Cu rugăciune? Şi hinduşii se roagă. La 33 de milioane de zei. Se mântuiesc? Nu... Ţie milă de ei? Ooo ! Că mi-aş da şi viaţa pentru măcar 3 hinduşi care să devină creştini. Ortodocşi mă refer.

Dar spui că te rogi la Hristos? Nu, frăţior, îţi garantez cu jurământ pe însăşi viaţa mea dacă trebuie, că tu nu te rogi la Hristos, ci te rogi la dracu. La hristos, cu h mic, adică dracu-hristos, hristos-demonul, ceartă-i Dumnezeu să-i certe ! Lor te rogi. Care au luat chip de înger de lumină şi aduc "duhu" peste penticostali, aduc predestinaţia peste calvinişti, etc...

Ţi-am mai spus că nu oricine îmi spune: "Doamne Doamne", intră în Împărăţia Cerurilor. Ci cel ce face voia Tatălui. Care-i voia Tatălui? Crezi sau nu, voia Tatălui e să fi ortodox. ORTODOX, înţelegi? Adică creştin fără erezie. Singurii creştini mai sunt ortodocşii. Restul erezii care mai de care mai colorate ! Şi mai însiropate cu arome, ca pe prăjituri, numai bune de mâncat, aşa dulci şi frumoase sunt ! Aranjate, parfumate, ca o "pocăită" ce merge joi seara la "adunare". Scumpa de ea, dacă ar ştii unde merge...

Dar Ortodoxia? E acră. E amară ! Ca pelinul şi oţetul ! E chin şi suferinţă. Metanii, post, tăierea voii, rugăciune cu orele, acatiste, paraclise, catisme, slujbe, Liturghie, haine negre, de doliu pentru omenirea tot mai depărtată de Hristos, tăierea voii, ascultarea de preot, de duhovnic, e Golgota, Ortodoxia, asta e, Golgota ! Că nu poţi să învii cu Hristos, dacă nu te răstigneşti cu Hristos ! Fuste lungi, nu până la genunchi, ca "pocăitele" de duminică, poate adesea cu lacrimi în ochi, femeile din Ortodoxie plâng. Plâng în hohote, când nu le vede nimeni mai ales, plâng de aspră şi amară suferinţă. Pentru că asta-i viaţa asta, numai plâns. Aduna-te per total, e prea puţin zâmbet, şi râset poate deloc. Hristos nu a râs. Dar spune că a plâns, în 3 locuri. Nu cu zâmbetul plin şi larg pe chipul lor, "pocăitele", care merg la "casa Domnului", de parcă casa Domnului nu e peste tot pământul şi nu întâmplător Biserica, unde preoţii şi creştinii slujesc Domnului, e doar în anumite locuri. Ortodoxia nu se machiază, e mama care plânge după oile pierdute, că ştie că nu are motive să se bucure, când diavolul seceră fără milă capete după capete, unu după altu. Ortodoxia nu se parfumează, că ştie că nu vrea să atragă, nu obligă, nu impune, nu manipulează, nu hipnotizează, nu! Ortodoxia e Hristos ! Tainica chemare la poarta inimii: deschide-mi, sunt Eu, Hristos! Asta-i Ortodoxia! Blândă, suavă, tăcută, gingaşă, atentă, zâmbitoare, strivită de iubirea pentru aproapele, şi plină de răni pe suflet şi lacrimi, pentru toţi. Cea mai iubitoare mamă din câte a existat vreodată şi vor exista, aşa e Ortodoxia ! Ce nume ! Ce bucurie a limbii să pronunţi acest cuvânt: Ortodoxia ! Ce mângâiere, ce odihnă ! Ce viaţă şi ce bucurie ! La pronunţarea numelui ortodox, parcă vezi miile de sfinţi, cum îţi zâmbesc tainic şi îţi spun, prin cuvintele Domnului: răbdare, răbdare cu putere şi har de la Domnul, căci "cel ce va răbda până în sfârşit, acela se va mântui." (Matei 10, 22) Amin.

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de vasilescu65

1. Eu cred in revenirea Domnului Iisus Hristos si invierea mortilor pentru a mosteni viata vesnica. Moartea nu este o problema, de vreme ce avem nadejdea invierii, data de Domnul Iisus Hristos.

2. Cine ti-a spus ca in viata de apoi (dupa inviere) nu vom mai citi? Te incurca rau cititul si studiatul. Domnul Iisus si Sfintii Apostoli au repetat de zeci de ori "ESTE SCRIS". Na, ca si ei se ocupau cu cititul (altfel, de unde stiau ca "este scris").

Esti cumva adeptul sloganului inchizitorial "crede si nu cerceta"?

Da, bine, dar vezi ia aminte, că sunt două tipuri de învieri: una spre slavă şi alta spre osândă. Că de înviat, vor învia toţi. Fie că vor sau nu vor. Zeci de miliarde de oameni, câţi au locuit pe pământ, câţi Dumnezeu le-a dat şansa de a redobândi starea primordială a lui Adam, mai ales de după Hristos, toţi vor învia. Iar iadul lor, va începe din momentul când vor învia. Îi va arde dragostea cea mare a lui Dumnezeu. Îi va arde, că nu erau obişnuiţi cu ea, nu au dorito, nu au plăcuto. Nu au iubit pe oamenii cei mici, de lângă ei, din viaţa aceasta, în care era Hristos, care căutau prin gunoaie, prin tomberoanele de pe stradă, o bucată de pâine, să-şi sature pântecele, ros de ulcer şi alte boli. Hristos care le întindea mâna prin cerşetorul de la uşa Bisericii. Acea iubire îi va arde, pentru că nu o cunosc şi nu pot trăi veşnic cu ea. Nu se pot umple de ea, pentru că de aici, de pe pământul căzut, nu au dorito, nu au plâns după ea, nu au dato şi altora, necondiţionat şi nepărtinitor, fără să aştepte nimic în schimb, doar pentru bucuria care o vede şi o simte, la cel care primeşte.

În Rai, nu mai citeşte nimeni. Cititul e aici, pe pământ, ca să-L descoperi pe Dumnezeu. Din Biblie, din scrierile Sfinţilor Părinţi. Dar în Împărăţia Cerurilor, nu mai citeşti. Crede-mă, nu mai ai nevoie. :) Când Îl vezi pe Dumnezeu, când stai cu El de vorbă, când respiri slava Lui, şi iubirea Lui, te poartă prin tot Universul şi mii de taine şi necunoscute ascunse şi mistere în toate galaxiile şi în toate milimetrele de pământ, pe care noi nu le cunoaştem şi nu le ştim, cu toată ştiinţa şi avansarea, atunci nu vei mai avea de citit. Râsetele de bucurie, de odihnă, de uimire, a trupului înviat, care, transfigurat, trece prin materie, ca Hristos, la ucenici, prin porţile casei încuiate, şi dialogurile cu miile de sfinţi, şi ooo, împreuna slăvire a Domnului Dumnezeu, din Psalmi, din Liturghiile care se slujesc încă de aici de pe pământ cu îngerii, dar care acolo, faţă către faţă cu toţi... ce fior... Imensitatea evenimentului, care nu se mai termină, bucuria "care nimeni, niciodată nu o va lua de la noi", cum spune Biblia, de a fi cu Hristos ! De a sluji Sfintei Treimi... Doamne ! Oare să mă laşi pe mine să îţi slujesc? Doamne, când eu nu sunt vrednic să respir, dar mai să intru în Biserică, duminica la Liturghie, să privesc Sfântul Tău Iconostas, şi Sfinţiţi Tăi Slujitori preaînfrumuseţaţi de slava Ta, nu o să fiu vreodată vrednic să privesc un fir de iarbă, Doamne ! Ai milă şi mântuieşte-mă, ai milă de mine, ai milă Doamne, şi lasă-mă ca să-ţi slujesc Ţie veşnic... Doamne, în cel mai mic colţişor de Rai, posibil, din câte există, Doamne, tu cercetezi inimile şi rărunchii şi ştiu că ştii ticăloşia mea, faptele mele stricate, cu care te supăr, mândria mea cu care, împreună cu dracii, sunt vrednic să sufăr, vezi cât sunt de pătimaş şi de îndărătnic, de mic şi de rău, tu vindecă-mă, Dumnezeule a lui Avraam, Isaac şi Iacob, Hristoase, preadulce, ajută-mă să reuşesc, să biruiesc, să mă mântuiesc. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi a tuturor Sfinţilor Tăi, Amin.

Iar la "PRECUM ESTE SCRIS", se referă în Noul Testament, la citate şi trimiteri la Vechiul Testament.
Iar "crede şi nu cerceta", nu este în Biblie, deci nu e creştinesc, fiindcă nu e ortodox.

[Corinusha]

Igor (sau Daniel?), chill a little ca prea esti sigur de tot; prea sti cine se mantuieste si cine nu. Hindusii fac parte din neamuri si se judeca dupa alte considerente decat ortodocsii, asa ca nu zi tu ca nu se mantuiesc ca poate o vor face inaintea ta.

Dupa postarea ortodoxie=suferinta nici nu ma mir ca unii fug de ortodoxie; si eu s face-o daca te-as baga in seama si as crede ce debitezi. De ce ortodoxia inseamna taierea voii cand Dumnezeu ne-a creat liberi; e ca si cum ai zice "esti liber in acesti 2 mp;mai departe nu este nimic ca esti inchis".
Asa afirmatii sigure faci Igor, e parca ai fi fost in vizita in Rai si sti deja cum e acolo; sti ca nu se citeste (si daca oamenii vor putea citit in Rai cete faci?), sti si care este Voia Tatalui...de parca ti-ar fi vorbit El insusi. Mai, mai... zau, chill si ia ceva pastile, ca exagerezi omule.
Oricat ai crede ca sti cine se mantuieste s cin nu, tot nu o sa sti lucrul acesta. Nu esti Dumnezeu, nu sti cum judeca Dumnezeu si n-o sa afi decat la Judecata, atunci cand aflam toti.
Smintesti Igor, smintesti ...
De la discutia desre icoane s-a ajuns la afirmatii despre mantuire si descrierea ortodoxiei ca fiind suferinta...

În prealabil postat de Corinusha

Igor (sau Daniel?), chill a little ca prea esti sigur de tot; prea sti cine se mantuieste si cine nu. Hindusii fac parte din neamuri si se judeca dupa alte considerente decat ortodocsii, asa ca nu zi tu ca nu se mantuiesc ca poate o vor face inaintea ta.

Dupa postarea ortodoxie=suferinta nici nu ma mir ca unii fug de ortodoxie; si eu s face-o daca te-as baga in seama si as crede ce debitezi. De ce ortodoxia inseamna taierea voii cand Dumnezeu ne-a creat liberi; e ca si cum ai zice "esti liber in acesti 2 mp;mai departe nu este nimic ca esti inchis".
Asa afirmatii sigure faci Igor, e parca ai fi fost in vizita in Rai si sti deja cum e acolo; sti ca nu se citeste (si daca oamenii vor putea citit in Rai cete faci?), sti si care este Voia Tatalui...de parca ti-ar fi vorbit El insusi. Mai, mai... zau, chill si ia ceva pastile, ca exagerezi omule.
Oricat ai crede ca sti cine se mantuieste s cin nu, tot nu o sa sti lucrul acesta. Nu esti Dumnezeu, nu sti cum judeca Dumnezeu si n-o sa afi decat la Judecata, atunci cand aflam toti.
Smintesti Igor, smintesti ...
De la discutia desre icoane s-a ajuns la afirmatii despre mantuire si descrierea ortodoxiei ca fiind suferinta...

Chestia asta e tipic slava, mai exact ruseasca si sarba. Sunt eu filo-rus, din motive politice, dar credinta lor prea ardenta si fanatica, asa-numitul "suflet rus in credinta", imi produce scarba. La fel cum imi produce scarba lipsa de respect pentru ce este viu, fiind vazuta Creatia si insisi oamenii doar ca resurse economice si eventual militare, tipica Occidentului.
Devize precum "ortodoxia e suferinta" suna a masochism. Astfel incit sa indeparteze oamenii de credinta, Necuratul prezentind, prin slujitorii sai, intreaga credinta crestina ca un masochism bolnav. Evident, urmatorul pas ar fi "veniti la mINE, in Iad, nu vedeti ca ortodoxia crestina produce si propune suferinta?" (intentionat am scris mINE, in opozitie cu "Mine", cum ar fi vorbi Dumnezeu despre Sine, te-ai prins tu).

[Igor_Paslusnik]

Iartă-mă "barsaumas", dacă te-am smintit, şi Corinuşa la fel, iertaţi-mă, sunt doar un om care suferă mult, pentru nebunia tot mai mare în care văd că se scaldă lumea. Pentru că îmi pasă. Şi mă doare cumplit. Aşa văd eu lucrurile. Nu putem gândi la fel şi nu putem simţi la fel. Şi desigur, nu putem fi toţi de acord, pentru că nu putem mulţumi pe toţi.

Sunt român, nu rus, dar politica, ţările, timpurile, toate trec ca apa de râu, şi oamenii sunt tot mai departe de Dumnezeu.
Astăzi se produce "reeducarea de la Piteşti", pe plan mondial, dar soft, foarte soft. Iar asta-i cea mai periculoasă.
Iartă-mă din nou, frate. Ai grijă de tine,nu sta în prejudecăţi, în aparenţe, ci aleargă pe virtuţi, fă comerţ cu virtuţile, cum spunea Sfântul Ioan de Kronstadt.

Roagă-te cât de mult poţi.

Cât mai mult posibil.

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Barsaumas

Chestia asta e tipic slava, mai exact ruseasca si sarba. Sunt eu filo-rus, din motive politice, dar credinta lor prea ardenta si fanatica, asa-numitul "suflet rus in credinta", imi produce scarba. La fel cum imi produce scarba lipsa de respect pentru ce este viu, fiind vazuta Creatia si insisi oamenii doar ca resurse economice si eventual militare, tipica Occidentului.
Devize precum "ortodoxia e suferinta" suna a masochism. Astfel incit sa indeparteze oamenii de credinta, Necuratul prezentind, prin slujitorii sai, intreaga credinta crestina ca un masochism bolnav. Evident, urmatorul pas ar fi "veniti la mINE, in Iad, nu vedeti ca ortodoxia crestina produce si propune suferinta?" (intentionat am scris mINE, in opozitie cu "Mine", cum ar fi vorbi Dumnezeu despre Sine, te-ai prins tu).

Sună a masochism, dar nu este.
Masochismul este o boală cu etiologie inconştientă. Nu este o asumare liberă şi conştientă, ci o supunere obţinută prin constrângere internă, percepută ca misterioasă şi implacabilă. Masochistul alege durerea pentru că trebuie, nu pentru că vrea. El vede în durere o necesitate imperioasă, nu o valoare demnă de a fi cultivată peren.
Suferinţa creştină este calea tămăduirii şi salvării omului. Biserica este bolniţă. În bolniţe oamenii nu se distrează, nu cultivă plăceri, ci suferă pentru a se înzdrăveni. Pentru a trăi.
Suferinţa asumată şi cultivată liber de către omul creştin este răsplătită, ici-colo, cu momente de sănătate - bucuria duhovnicească. Simpla bucurie neîntinată de vreun gând străin. În astfel de clipe, fulguiri ale Vieţii în oameni, creştinul capătă dovada că efortul lui de a se lecui în mod dureros de patimi, de moarte, are sens şi şansă de rodire. Mângâierea harului îmbărbătează şi încununează suferinţele deja asumate. Învinsul devine, treptat, învingător.

Când fugim de suferinţa jertfelnică, individul egoist din sămânţa persoanei noastre îşi afirmă rezistenţa. Nu pe sufletul cel dăruit cu viaţă de Dumnezeu îl doare jertfa, ci pe omul vechi, pe individul căzut din comuniunea cu Viaţa.
Mintea noastră lumească, pervertită la toate relele, suferă când i se iau dulceţurile. Uitînd că după plăcere, urmează durere. Sau resemnîndu-se, prea uşor, cu aceasta.
Acest cerc vicios continuu al omului trupesc, plăcere-durere, este nimbul morţii asupra noastră. Semnul şi cununa deşertăciunii. El poate fi străbătut şi depăşit numai prin saltul eroic, cu adevărat bărbătesc, al asumării suferinţei izbăvitoare. Scopul ascezei creştine este transfigurarea unei fiinţe care suferă pentru vanitatea ei lezată, într-o persoană, într-o conştiinţă vie care tânjeşte după bucurie şi Viaţă.

Biserica ajută pe om să se elibereze din văicăreala putrejunii pentru a înainta şi dura în bucuria Vieţii. Acum, prin ocean de tristeţe şi picături de bucurie dăruite de Doctor, apoi prin nesfârşita pace şi bucurie a celor vii în Hristos.

Dumnezeu să ne ţină şi să ne mângâie inimile!

[vasilescu65]

În prealabil postat de Ioan_Cezar

Suferinţa creştină este calea tămăduirii şi salvării omului.

Cum sa nu fie lumea plina de atei, cand le prezinti un astfel de crestinism? In plus, o astfel de afirmatie este o insulta adusa lui Hristos. Suferinta si jertfa lui au fost incomplete, pentru mantuirea noastra?

De suferinta avem parte pentru ca traim in lumea aceasta, plina de necaz si suferinta. " In lume veti avea necazuri; dar indrazniti, Eu am biruit lumea"(Ioan 16:33).
Dar, nu suferim pentru a fi mantuiti. Mantuirea este capatata prin credinta in jertfa mantuitoare a Domnului Iisus Hristos.

"Pentru ca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, incat a dat pe Fiul Lui, pentru ca oricine crede in El sa nu piara ci sa aiba viata vesnica" (Ioan 3:16)

Mantuirea prin suferinta este amagirea diavolului ca sa ratezi mantuirea.

Dumnezeu ne spune:
"Bucurati-va in nadejde" (Romani 12:12)
"Tot asa si voi, bucurati-va si bucurati-va impreuna cu mine" (Filipeni 2:18)
"Bucurati-va totdeuna in Domnul; iarasi zic bucurati-va"(Filipeni 4:4)
"Bucurati-va intotdeauna" (1 Tesaloniceni 5:16)

Crestinismul este caracterizat de increderea in Dumnezeu si bucuria pentru ceea ce El a facut pentru noi si a fagaduit ca va mai face.

[Ioan_Cezar]

Toate la vremea lor, prietene.
Şi fiecare să vorbească întemeiat în experienţa proprie, mai întâi.

[DragosP]

În prealabil postat de vasilescu65

Suferinta si jertfa lui au fost incomplete, pentru mantuirea noastra?

În primul rând, "lui" se scrie "Lui", atunci când vorbeşti de Dumnezeu.
Apoi, dacă El s-a jertfit, tu ai impresia că tre' s-o huzureşti?

[vasileghircuta]

În prealabil postat de DragosP

În primul rând, "lui" se scrie "Lui", atunci când vorbeşti de Dumnezeu.
Apoi, dacă El s-a jertfit, tu ai impresia că tre' s-o huzureşti?

Gafa strică treaba