Dumnezeu uraste?

[MariS_]

În prealabil postat de macsim

Pentru mine Dumnezeu nu este numai iubire. El mai este si dreptate si sfintenie. Este atat de sfant incat nimeni nu poate sta in preajma Lui. Si este drept si intodeauna judeca lucrurile cu dreptate.

Si este un Dumnezeu manios. Daca ne aducem aminte ce s-a intamplat in templu, cand Domnul a rasturnat mesele precupetilor ... nu a facut-o cu blandete, ci cu manie. Iar apostolul Pavel spune :"Maniati-va si nu gresiti; soarele sa nu apuna peste mania voastra." (Efeseni 4:26). Mania este o emotie pe care chiar si Dumnezeu o experimenteaza si o justifica. Ea se transforma insa in pacat atunci cand "apune soarele peste ea", adica devine o stare permanenta in viata noastra.

"Nu va razbunati singuri, iubitilor, ci lasati loc maniei (lui Dumnezeu), caci scris este: "A Mea este razbunarea; Eu voi rasplati, zice Domnul". (Romani 12:19)

Eu vad asa imbinate pe toate trei (iubirea, mania, razbunarea): din iubire pentru creatia Sa, Domnul a facut totul. A mers pana la jertfa unicului Sau Fiu. A facut acest lucru pentru ca Isi doreste o partasie cu creatia Lui, pentru ca Isi doreste ca El sa fie singurul nostru Dumnezeu, pentru ca inchinarea Sa-i fie adresata numai Lui ... Si totusi, noi inca suferim de neascultare ... Noi inca ne inchinam la alti dumnezei: banilor, oamenilor, noua insine, etc .. si facem inca o multime de lucruri pe care El le uraste. Eu accept in imaginea mea despre Dumnezeu si mania si razbunarea Lui, alaturi de iubirea Lui - profunzimea acesteia din urma fiindu-mi greu de patruns cu mintea si cu inima mea.

Si da ... Gomora si Sodoma sunt exemple ale maniei si razbunarii Sale.

"Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma si Gomora ploaie de pucioasa si foc din cer de la Domnul. Si a stricat cetatile acestea, toate imprejurimile lor, pe toti locuitorii cetatilor si toate plantele tinutului aceluia."(Facerea 19:24-25)

Pentru mine lucrurile acestea sunt asa cum sunt scrise. Nu incerc ca caut nuante la ele. Si este in regula. Pentru ca am inteles ca nu este vorba despre mine, ci este vorba despre El. El este Creatorul, Mantuitorul, Salvatorul. El este Cel care face ca lucrurile sa dea roada, El a intocmit cerurile si pamanturile si poate face orice vrea cu ele ... si cu noi. El S-a jertfit pentru pacatele mele, acceptand o moarte oribila pe cruce. Si, pentru asta, viata mea ii apartine. Pentru mine, in viata mea, voia Sa este cea care conteaza.

Imi plac atat de mult cuvintele lui David din Cartea intaia Paralipomena (intaia a Cronicilor) cap. 17

16.Atunci a venit regele David si a stat inaintea fetei Domnului si a zis: "Cine sunt eu, Doamne Dumnezeule, si ce este casa mea, de m-ai inaltat asa?
17. Dar si aceasta s-a parut inca putin in ochii Tai, Dumnezeule, caci iata vestesti despre casa robului Tau in viitor si privesti la mine, ca la un om mare, Doamne Dumnezeule!
18. Ce mai poate adauga David inaintea Ta pentru marirea robului Tau? Tu cunosti pe robul Tau.
19. Doamne, pentru robul Tau, dupa inima Ta, faci toate aceste lucruri mari, ca sa arati toata marirea.
20. Doamne, nu este altul asemenea Tie, si nu este Dumnezeu afara de Tine, dupa cate am auzit noi."

Imi plac pentru ca David s-a smerit nespus in fata Domnului sau. A inteles cat este mic, de trecator in fata maretiei si vesniciei lui Dumnezeu. Si nu a fugit de El, nici cand in dreptatea Sa, Dumnezeu i-a luat primul nascut sau l-a umplut de lepra din pricina pacatelor pe care le-a savarsit.

Dumnezeu nu se schimba, spune chiar El : "Ca Eu sunt Domnul si nu M-am schimbat si voi n-ati incetat sa fiti fiii lui Iacov." (Maleahi 3:6). Eu inteleg ca este acelasi de la prima pagina, pana la ultima pagina a bibliei si pana astazi. Desi El si-a schimbat felul in care interactioneaza cu noi, caracterul Lui este acelasi din todeauna: sfant, iubitor, credincios, gelos, manios, razbunator, drept, vesnic, atotputernic si inca multe altele. Si, pentru tot ceea este El, Il laud pe El si Ii dau toata cinstea si toata gloria!

MariS_, mi-am spus aici doar felul in care eu inteleg lucrurile. Fara nici o intentie de polemica.

Sa ai un post binecuvantat!

Da, frumos raspuns si intelept. Desi, eu raman la imaginea mea a unui Dumnezeu desavarsit, nu pentru ca n-as intelege-o pe a ta, ci pentru ca, deocamdata, doar un Dumnezeu desavarsit pot iubi. Iar a primi o alta imagine a lui Dumnezeu, dar pe care sa nu o pot iubi din toata inima, n-as accepta ca sa nu devin fariseu. Insa apreciez ca ai reusit aceasta sinteza si pare sa stea in picioare. Spun pare pentru ca eu, deocamdata, nu o pot privi decat din afara.
Multumesc pentru urare si iti doresc la fel si sa ai parte de Invierea si Pacea Domnului si in inima ta.
Har, smerenie si jertfa de sine.

În prealabil postat de macsim

Si, iarta-ma frate Ioan Cezar daca ti-am pricinuit suparare ... Nu am vrut sa tulbur postul nimanui ... Sa ai un post binecuvantat!

Imi cer si eu iertare daca am adus asprime in sufletul tau cu judecata mea. Am incercat o clarificare si iata ca ai raspuns in acest sens, iti multumesc.

Eu Cezar Ioan, crestin ortodox, cred si marturisesc aici ca Dumnezeu NU uraste.
Un preot ortodox poate talcui in Duhul Sfant pasajele extrase de tine.

Sfintii Parinti au aratat odata pentru totdeauna care sunt conditiile exegezei biblice. NU RUPEM DIN CONTEXT, NU NE DAM CU PAREREA, NU INTERPRETAM DECAT IN DUHUL SFANT. Iar aceasta e, in Ortodoxie, menirea Sfintilor, a Sfintei Traditii (Predanie!). Pe care ii poarta spre noi, credinciosii crestini ortodocsi, preotii nostri sfintiti.
De aceea, eu pot spune o opinie dar am constiinta ca e o simpla opinie si ca ma aflu in pacat cand dau cu gura. Tocmai din acest motiv am ales sa nu comentez si am facut trimitere la Parintele Rafail Noica, pentru tema abortata pe acest topic. Rog inca o data sa luam contact cu Parintele Rafail! Gasim inregistrarile pe Youtube.

Subscriu la tot ce spune MariS, ca de obicei, si ii multumesc cu acest prilej.:)

Imi pastrez rezerva pentru afirmatia ta - "tot ce scrie in ultima propozitie este adevarat".
Pentru mine, nu ai spus nimic cu asta. Este adevarat CE? Se poate interpreta ca ai postat ironic, asadar hulitor. Deci, daca vrei sa indepartezi posibilitatea unei huliri prin ironie, poti sa reformulezi.
Daca reformulezi, eliminind orice echivoc, eu consider asta ca pe o marturisire sincera.
Abia atunci am temei clar fata de mesajul tau.

Rezerva de asemenea pentru cele doua link-uri.

Motivul: in spatele filosofiei AA sau Alanon se afla o teologie eclectica, nu ortodoxa. E vorba despre moronii care au adus AA in Romania si despre New Age si ecumenism.

Rugaciunea pentru seninatate pe care o contine materialul oferit NU este o rugaciune ortodoxa. Iar aici iti raspund ca crestin ortodox.

Intreaga filosofie care anima mesajele de la adresele postate NU este specifica ortodoxiei.
Am deci rezerva, de fapt impotrivire declarata fata de faptul ca INVITI, ATRAGI pe un forum CRESTIN ORTODOX atentia asupra unui lucru strain de Biserica noastra ortodoxa.
Daca vrei cu adevarat sa am un post binecuvantat, cea mai buna dovada ca imi doresti aceasta este sa nu mai insisti pe tema urii si maniei acum in Postul Mare.
Te rog sa cenzurezi dorinta ta personala de a face bine unor crestini ortodocsi care nu ti-au cerut ajutorul.
Ortodoxia si oamenii din Biserica lui Hristos nu au nevoie de ajutor de la alte confesiuni in economia vietii duhovnicesti. AVEM PE HRISTOS SI BISERICA LUI! "Cu noi ESTE Dumnezeu." Toata nadejdea si puterea le avem deja prin Pronia Domnului Iisus Hristos!+

Mi-am exprimat aici punctul de vedere personal. Convingerile si credinta.
Nu ar strica, totusi, ca acest dialog al nostru sa ajunga sub ochii ADMINISTRATORULUI acestui Forum Crestin Ortodox.

Personal, eu imi exprim rugamintea catre tine sa nu mai postezi nimic pe care Biserica Ortodoxa nu il aproba.
Ma opresc aici cu dialogul.
Dumnezeu cel slavit in Sfanta Treime sa ocroteasca pe sotul tau, pe tine si pe toti ai vostri, familia si prietenii vostri fie binecuvantati de Domnul Iisus Hristos!

Ti-am inteles rugamintea, si nu voi mai posta. Dar, vreau inainte de a ma retrage sa lamurim impreuna cateva lucruri, asta pentru a arata ca nu am nici un fel de rea intentie.

Se poate ca informatiile pe care le ai despre AA sa nu fie complete ? Se poate sa fie asa cum spui, dar intr-o lume in care alcoolismul a devenit mai raspandit decat gripa eu cred ca este binevenit orice fel de ajutor. Nu in ultimul rand, Biserica Ortodoxa a rezervat resurse speciale acestui domeniu, si aduc in sustinerea afirmatiei mele un link dintre multe altele: http://www.sfintiiarhangheli.ro/node/1288. Apreciez si urmaresc munca Maicii Siluana.

Nu exista nimic new age in postarile mele. Ele au legatura cu realitatea traita de codependenti nu cu vreo dogma sau o orientare.

"Imi pastrez rezerva pentru afirmatia ta - "tot ce scrie in ultima propozitie este adevarat".
Pentru mine, nu ai spus nimic cu asta. Este adevarat CE? Se poate interpreta ca ai postat ironic, asadar hulitor. Deci, daca vrei sa indepartezi posibilitatea unei huliri prin ironie, poti sa reformulezi. " -

In ceea ce priveste cuvintele tale de mai sus, deoarece mi-ai cerut sa nu mai postez, nu pot aduce lamuriri.

"Personal, eu imi exprim rugamintea catre tine sa nu mai postezi nimic pe care Biserica Ortodoxa nu il aproba. "

Si nu, nu asprime ai adus in sufletul meu cu judecata ta. Doar tristete ...

[moldoveanu]

În prealabil postat de Hector

Am citit in psalmul 9 versetul cinci

.
Stiam ca Dumnezeu este iubire. Uraste Dumnezeu? Cum trebuie inteles acest verset?

Ma gandesc ca poate se refera la faptul ca pe cel ce iubeste nedreptatea il uraste propriul sau suflet. Poate e o disociere intre minte si suflet si pe cel la care mintea iubeste nedreptatea il uraste chiar propriul suflet. Imi vine greu sa cred ca e vorba de sufletul lui Dumnezeu. Nu prea cred ca Dumnezeu are suflet in sensul in care-l au oamenii. Sufletul este dat cuiva. Dumnezeu este sursa, nu cred ca poate fi primitorul sufletului. 2 lei ai mei.

[vinerea13]

În prealabil postat de macsim

Dumnezeu uraste pacatul.
"Urasc lunile noi si sarbatorile voastre sunt pentru Mine o povara. Ajunge!" (Isaia 1:14)
"Trimis-am la voi necontenit pe toti slujitorii Mei, proorocii; i-am trimis dis-de-dimineata, ca sa va spuna: Nu faceti acest lucru uracios, pe care Eu il urasc." (Ieremia 44:4)
"Urat-am, dispretuit-am praznuirile voastre si nu simt nici o placere pentru sarbatorile voastre." (Amos 5:21)
"Domnul Dumnezeu a jurat pe Sine insusi si Domnul Dumnezeul ostirilor a zis: "Mi-e scarba de mandria lui Iacov si-i urasc palatele; de aceea voi da in mana vrajmasului cetatea cu tot ce este in ea." (Amos 6: 8)
"Ai insa partea buna ca urasti faptele nicolaitilor, pe care le urasc si Eu." (Apocalipsa 2:6)

După cum am mai scris: fiecare dintre noi crede după cum este educat să creadă.

Se pare că pentru dumneata frate Cezar Ioan, crestin ortodox, nu e nici o problemă să contrazici în mod flagrant Scriptura. Poți aduce argumente sofisticate însă în momentul în care Dumnezeu spune în Biblie „Eu urăsc ...”, iar dumneata spui: „vă spun eu că Dumnezeu nu urăște”, este o mare problemă.

Fie dumneata definești termenul „a urî” în mod diferit de Biblie, (și cel mai probabil asta se întâmplă), fie contrazici în mod flagrant Biblia și atunci afirmația dumitale este neadevărată.

În prealabil postat de ioan cezar

Un preot ortodox poate talcui in Duhul Sfant pasajele extrase de tine.

Sunt convins că un preot ortodox poate tâlcui pasajele in care se spune că Dumnezeu urăste păcatul. Că poate explica MODUL în care Dumnezeu urăște păcatul.

Dar orice preot ortodox care, tâlcuind Biblia va ajunge să contrazică Biblia, va avea o tâlcuire falsă.
Nimeni nu are dreptul să tâlcuiască Biblia în acest mod:

- Biblia spune: Dumnezeu urăște
- Tâlcuitorul spune: Dumnezeu nu urăște

Tot ce are voie creștinul să spună este ceva de felul următor: „da, Biblia afirmă că Dumnezeu urăște și negreșit așa este. Însă ura lui Dumnezeu trebuie înțeleasă în felul următor:..........”

Nici un creștin nu are voie sa afirme: „da, Biblia spune că Dumnezeu urăște dar vă spun eu că Dumnezeu NU urăște!”.

Biblia e sfântă, inspirată, cu totul vrednică de crezare și infailibilă.
Dacă ea afirmă în Vechiul și în Noul Testament că Dumnezeu urăște nu mai rămâne altceva decât să înțelegem cum urăște Dumnezeu și să credem. Și să-L aceptăm pe Dumnezeu așa cum este El descris de Biblie.
Nu cum am vrea noi să fie, nu cum ni-L descriu contemporanii noștri ci cum l-au prezentat profeții, Mântuitorul și Apostolii.

În prealabil postat de vinerea13

Și să-L aceptăm pe Dumnezeu așa cum este El descris de Biblie.
Nu cum am vrea noi să fie, nu cum ni-L descriu contemporanii noștri ci cum l-au prezentat profeții, Mântuitorul și Apostolii.

Am aflat din postarile dumneavoastra anterioare ca aveti, inca din copilarie, o educatie sistematica fata de Biblie. Desi nu precizati CINE v-a educat (nu e indiferent cine ne educa, nu-i asa?), afirmati ca nutriti sentimente alese, de sincera pretuire a Scripturii.
Gasesc demne de lauda toate acestea!
Si eu iubesc Biblia, sunt crestin ortodox iar Evanghelia nu este pentru credinciosii ortodocsi doar o carte, ci la multi dintre noi e un mod de a fi, de a trai, pe care tindem sa il incorporam pana la "plinire" (prin Duhul Sfant) in existenta noastra pamanteasca.

Problema incepe, consider eu, atunci cand scrieti (in textul dumneavoastra de mai sus) cuvintele "descris", "descriu", "prezinta." Arunca in lumina intelegerii toata noima expunerii foarte stricte (stramte) pe care v-ati straduit sa o desfasurati in postarea dumneavoastra.

De ce credeti ca Biblia este o carte de descrieri sau prezentari ale Domnului?
Considerind-o asa, dintr-odata il aruncati pe Dumnezeu in alteritate distanta, obiectiva (pe El care e DUH, e unitate treimica de PERSOANE), undeva in afara istoriei vii a omenirii. In transcendenta, intr-un turn de fildes. Sesizati oare aceasta nuanta cu miza teologica DECISIVA?

Biblia NU este Dumnezeu. Biblia este un obiect. O carte. Un text. O consider o interfata intre Dumnezeu si om (analog sfintelor icoane). Scriptura, ca DUH, este rodul impreuna-lucrarii dintre Domnul si dreptii Sai, oameni cu limite firesti. E scrisa pentru oameni, pentru toti oamenii, pentru intreaga varietate de oameni. Buni, rai, inteligenti, priceputi etc.
De aici o serie de consecinte inevitabile care exprima RISCUL asumat de orice interpret al textului biblic (analog riscului oricarei rugaciuni in fata icoanei - care e o FEREASTRA CATRE Dumnezeire, SI NU DUMNEZEIREA INSASI).
Ortodoxia se pozitioneaza fata de Scriptura intr-un mod pe care l-au marturisit toti Sfintii Parinti.
La intalnirea omului cu Sfintele Scripturi se ridica probleme deosebit de delicate, decisive pentru viata si mantuirea noastra. Vorbim despre HERMENEUTICA, EXEGEZA, TALCUIRE. Despre CONDITIILE REALIZARII acestora.
Deoarece eu nu sunt in masura sa exprim ceva substantial in Ortodoxie, si pentru ca nu am nimic important de adaugat fata de marturisirea pe care am postat-o mai devreme, va ofer cateva citate cu rol de REPER IN ORICE DEZBATERE PE TEMA SCRIPTURII.

SFANTUL MAXIM MARTURISITORUL: "A vorbi cu precizie despre acestea este cu putinta NUMAI ACELORA, care, pentru multa curatenie a mintii lor, AU PRIMIT DE LA DUMNEZEU tot harul pe care-l pot primi oamenii. Caci patrunzind cu ajutorul acestui har in noianul vederilor tainice, acestia VAD NUMAI RATIUNILE celor scrise in Scripturi, dezbracate de vesmantul figurilor."

CUVIOSUL SILUAN ATONITUL: "Lucrurile ceresti se cunosc prin Duhul Sfant, iar cele pamantesti prin minte. Cine vrea sa cunoasca pe Dumnezeu prin mintea lui, din stiinta, acela este IN INSELARE pentru ca Dumnezeu este cunoscut NUMAI prin Duhul Sfant."

SFANTUL IOAN GURA DE AUR: "Apostolii nu se coborau din munte, purtind, ca Moise, in maini table de piatra, CI PURTIND IN SUFLETUL LOR Duhul cel Sfant. Erau o visterie SI UN IZVOR DE INVATATURI, de harisme si de toate bunatatile. Prin HARUL DUHULUI erau, pretutindeni pe unde mergeau, CARTI SI LEGI INSUFLETITE.”


P.S. Sa "il acceptam pe Dumnezeu asa cum e descris"? ... Pe mine ma preocupa mai mult daca sunt vrednic sa ma accepte DOMNUL pe mine, pe pacatosul Lui rob, in Imparatia Lui. Iar pentru asta, desigur, ma nevoiesc sa Il accept in viata mea clipa de clipa ASA CUM MA MILUIESTE INSUSI DOMNUL IISUS HRISTOS PRIN DUHUL SFANT CARE DE LA TATAL PURCEDE. (Iar nu asa cum e "descris".) AMIN.

[andreicozia]

În prealabil postat de ioan cezar

Am aflat din postarile dumneavoastra anterioare ca aveti, inca din copilarie, o educatie sistematica fata de Biblie. Desi nu precizati CINE v-a educat (nu e indiferent cine ne educa, nu-i asa?), afirmati ca nutriti sentimente alese, de sincera pretuire a Scripturii.
Gasesc demne de lauda toate acestea!
Si eu iubesc Biblia, sunt crestin ortodox iar Evanghelia nu este pentru credinciosii ortodocsi doar o carte, ci la multi dintre noi e un mod de a fi, de a trai, pe care tindem sa il incorporam pana la "plinire" (prin Duhul Sfant) in existenta noastra pamanteasca.

Problema incepe, consider eu, atunci cand scrieti (in textul dumneavoastra de mai sus) cuvintele "descris", "descriu", "prezinta." Arunca in lumina intelegerii toata noima expunerii foarte stricte (stramte) pe care v-ati straduit sa o desfasurati in postarea dumneavoastra.

De ce credeti ca Biblia este o carte de descrieri sau prezentari ale Domnului?
Considerind-o asa, dintr-odata il aruncati pe Dumnezeu in alteritate distanta, obiectiva (pe El care e DUH, e unitate treimica de PERSOANE), undeva in afara istoriei vii a omenirii. In transcendenta, intr-un turn de fildes. Sesizati oare aceasta nuanta cu miza teologica DECISIVA?

Biblia NU este Dumnezeu. Biblia este un obiect. O carte. Un text. O consider o interfata intre Dumnezeu si om (analog sfintelor icoane). Scriptura, ca DUH, este rodul impreuna-lucrarii dintre Domnul si dreptii Sai, oameni cu limite firesti. E scrisa pentru oameni, pentru toti oamenii, pentru intreaga varietate de oameni. Buni, rai, inteligenti, priceputi etc.
De aici o serie de consecinte inevitabile care exprima RISCUL asumat de orice interpret al textului biblic (analog riscului oricarei rugaciuni in fata icoanei - care e o FEREASTRA CATRE Dumnezeire, SI NU DUMNEZEIREA INSASI).
Ortodoxia se pozitioneaza fata de Scriptura intr-un mod pe care l-au marturisit toti Sfintii Parinti.
La intalnirea omului cu Sfintele Scripturi se ridica probleme deosebit de delicate, decisive pentru viata si mantuirea noastra. Vorbim despre HERMENEUTICA, EXEGEZA, TALCUIRE. Despre CONDITIILE REALIZARII acestora.
Deoarece eu nu sunt in masura sa exprim ceva substantial in Ortodoxie, si pentru ca nu am nimic important de adaugat fata de marturisirea pe care am postat-o mai devreme, va ofer cateva citate cu rol de REPER IN ORICE DEZBATERE PE TEMA SCRIPTURII.

SFANTUL MAXIM MARTURISITORUL: "A vorbi cu precizie despre acestea este cu putinta NUMAI ACELORA, care, pentru multa curatenie a mintii lor, AU PRIMIT DE LA DUMNEZEU tot harul pe care-l pot primi oamenii. Caci patrunzind cu ajutorul acestui har in noianul vederilor tainice, acestia VAD NUMAI RATIUNILE celor scrise in Scripturi, dezbracate de vesmantul figurilor."

CUVIOSUL SILUAN ATONITUL: "Lucrurile ceresti se cunosc prin Duhul Sfant, iar cele pamantesti prin minte. Cine vrea sa cunoasca pe Dumnezeu prin mintea lui, din stiinta, acela este IN INSELARE pentru ca Dumnezeu este cunoscut NUMAI prin Duhul Sfant."

SFANTUL IOAN GURA DE AUR: "Apostolii nu se coborau din munte, purtind, ca Moise, in maini table de piatra, CI PURTIND IN SUFLETUL LOR Duhul cel Sfant. Erau o visterie SI UN IZVOR DE INVATATURI, de harisme si de toate bunatatile. Prin HARUL DUHULUI erau, pretutindeni pe unde mergeau, CARTI SI LEGI INSUFLETITE.”


P.S. Sa "il acceptam pe Dumnezeu asa cum e descris"? ... Pe mine ma preocupa mai mult daca sunt vrednic sa ma accepte DOMNUL pe mine, pe pacatosul Lui rob, in Imparatia Lui. Iar pentru asta, desigur, ma nevoiesc sa Il accept in viata mea clipa de clipa ASA CUM MA MILUIESTE INSUSI DOMNUL IISUS HRISTOS PRIN DUHUL SFANT CARE DE LA TATAL PURCEDE. (Iar nu asa cum e "descris".) AMIN.

Din "noianul" celor scrise de tine mai sus ai putea oare sa bagi mina-n foc pentru vre-o idee de acolo?

Imi place cum multa lume formuleaza "biblia, scripturile SUNT SCRISE PENTRU..." by-passind de fapt esentialul, ca ele TOATE au fost scrise de evrei! Nu am absolut nimic cu ei, ci chiar ii admir insa am si eu preferintele mele cind vine vorba de citit carti cu legende.

Acum nu zic ca totul de acolo este o manipulare, deoarece mai sunt si adevaruri foarte profunde SI NET SUPERIOARE GINDIRII NORMALE INFERIOARE A OMULUI incluse acolo(dar nu neaparat le apartine ca gindire si adevar), insa o mare parte CHIAR ESTE o manipulare si un control!
Te arunci in foc pentru ce este scris de ei? :))))
Din nou toata lumea este libera sa faca pe intermediarul intre oameni si Dumnezeu, insa, repet, tu te arunci in foc pentru ce este scris de ei? :)))

Asa ca sa lasam faza cu scripturile "sunt scrise, tra-la la"...terminind fraza in coada de peste! ca doar nu sunt scrise de ozn-uri ci de OAMENI, si aceia fiind evreiasi smecherasi buni de ghishefturi
Uite un exercitiu pentru tine: repeta-ti ca sunt scrise de evrei, spune-ti-o de sute de ori inainte de culcare ...dupa care mai vorbim:))

Arhimandritul Sofronie Zaharov, pomenit fie in veci de Domnul nostru Iisus Hristos, scrie spre sfarsitul vietii pamantesti: SA IL VEDEM PE DUMNEZEU ASA CUM ESTE.
Si face distinctie dumnezeiasca intre CUNOASTEREA lui Dumnezeu, pe de o parte, si LITERA Scripturii sau orice alt fel de descriere LIVRESCA a Domnului, pe de alta parte.

Si marturiseste ca "Dumnezeu este IUBIRE".

Va rog staruitor, trecind peste orice nemultumire personala momentana, sa ne bucuram si sa ne tamaduim sufletul cu urmatorul extras din marturisirile Arhimandritului Zaharov (text tradus din limba greaca si prezentat de Parintele Profesor Constantin Coman de la Facultatea de Teologie din Bucuresti, in volumul "Erminia Duhului"):

"Inainte de a fi fost cercetat de Dumnezeu, citeam Evanghelia sau Epistolele Apostolilor, dar nu intelegeam cu adevarat realitatea ontologica ce se ascundea inauntrul fiecarui cuvant al Sfintei Scripturi.
Viata insasi mi-a aratat, ca fara experierea vie a lui Dumnezeu si fara intalnirea personala cu stapinitorii intunericul veacului acestuia, cu duhurile raului, "care sunt in vazduhuri" (Efes.6,12), numai invatarea intelectuala nu ne conduce la sensul ontologic al credintei noastre, adica cunoasterea lui Dumnezeu, Cel Care a facut toate cele ce sunt.
Prin "cunoastere" intelegem patrunderea in insasi Energia Vesniciei Lui: "Si aceasta este viata vesnica: Sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis." (Ioan, 17,3)
In momentele acelea in care ma atingea cu Dumnezeiasca Iubire, Il "recunosteam" in aceasta pe Dumnezeu Insusi: "Si noi am cunoscut si am crezut iubirea, pe care Dumnezeu o are catre noi. Dumnezeu este iubire. Si ceea ce ramane in iubire, ramane in Dumnezeu si Dumnezeu ramane intru El." (1 Ioan, 4,16)
Dupa aceste cercetari de sus, citeam Evanghelia cu o constiinta cu totul noua in comparatie cu trecutul. Ma bucuram profund si cu recunostinta descoperind in aceasta adeverirea propriei mele experiente. Aceste minunate convergente ale celor mai importante momente ale constiintei mele despre Dumnezeu cu datele Revelatiei Noului Testament, au fost nemarginit de pretioase pentru sufletul meu. Au fost pentru mine daruri ale Cerului: Dumnezeu Insusi Se ruga inlauntrul meu. In acelasi timp, traiam acest eveniment ca pe o stare personala.

Am fost botezat deja din primele zile ale aparitiei mele pe lume. Conform cu randuiala Bisericii noastre, in timpul acestei Taine, am fost pecetluit pe toate madularele trupului meu cu "pecetea Darului Duhului Sfant". Nu este, oare, aceasta "pecete" aceea care m-a salvat pe mine de la rataciri pe cai straine? Nu este oare aceasta cauza nenumaratelor convergente ale trairilor mele cu duhul Revelatiei evanghelice?
Viata cu adevarat dreapta presupune corecta intelegere a lui Dumnezeu, a Sfintei Treimi.

În prealabil postat de andreicozia

Uite un exercitiu pentru tine: repeta-ti ca sunt scrise de evrei, spune-ti-o de sute de ori inainte de culcare ...dupa care mai vorbim:))

Pai vrei sa patesc ce, iata, ai patit tu?...
Cine te-a pus, cetate fara paza, sa faci asta?...

Hai Andrei, nu mai face pe copilul rebel, ca esti, presupun, baiat mare.
Parol!

P.S. Lasa-i pe evrei in plata Domnului. Sa ne vedem de ale noastre, ca are Domnul grija de soarta tuturor.

[calator prin ploaie]

În prealabil postat de ioan cezar

Arhimandritul Sofronie Zaharov, pomenit fie in veci de Domnul nostru Iisus Hristos, scrie spre sfarsitul vietii pamantesti: SA IL VEDEM PE DUMNEZEU ASA CUM ESTE.
Si face distinctie dumnezeiasca intre CUNOASTEREA lui Dumnezeu, pe de o parte, si LITERA Scripturii sau orice alt fel de descriere LIVRESCA a Domnului, pe de alta parte.

Si marturiseste ca "Dumnezeu este IUBIRE".

Va rog staruitor, trecind peste orice nemultumire personala momentana, sa ne bucuram si sa ne tamaduim sufletul cu urmatorul extras din marturisirile Arhimandritului Zaharov (text tradus din limba greaca si prezentat de Parintele Profesor Constantin Coman de la Facultatea de Teologie din Bucuresti, in volumul "Erminia Duhului"):

"Inainte de a fi fost cercetat de Dumnezeu, citeam Evanghelia sau Epistolele Apostolilor, dar nu intelegeam cu adevarat realitatea ontologica ce se ascundea inauntrul fiecarui cuvant al Sfintei Scripturi.
Viata insasi mi-a aratat, ca fara experierea vie a lui Dumnezeu si fara intalnirea personala cu stapinitorii intunericul veacului acestuia, cu duhurile raului, "care sunt in vazduhuri" (Efes.6,12), numai invatarea intelectuala nu ne conduce la sensul ontologic al credintei noastre, adica cunoasterea lui Dumnezeu, Cel Care a facut toate cele ce sunt.
Prin "cunoastere" intelegem patrunderea in insasi Energia Vesniciei Lui: "Si aceasta este viata vesnica: Sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis." (Ioan, 17,3)
In momentele acelea in care ma atingea cu Dumnezeiasca Iubire, Il "recunosteam" in aceasta pe Dumnezeu Insusi: "Si noi am cunoscut si am crezut iubirea, pe care Dumnezeu o are catre noi. Dumnezeu este iubire. Si ceea ce ramane in iubire, ramane in Dumnezeu si Dumnezeu ramane intru El." (1 Ioan, 4,16)
Dupa aceste cercetari de sus, citeam Evanghelia cu o constiinta cu totul noua in comparatie cu trecutul. Ma bucuram profund si cu recunostinta descoperind in aceasta adeverirea propriei mele experiente. Aceste minunate convergente ale celor mai importante momente ale constiintei mele despre Dumnezeu cu datele Revelatiei Noului Testament, au fost nemarginit de pretioase pentru sufletul meu. Au fost pentru mine daruri ale Cerului: Dumnezeu Insusi Se ruga inlauntrul meu. In acelasi timp, traiam acest eveniment ca pe o stare personala.

Am fost botezat deja din primele zile ale aparitiei mele pe lume. Conform cu randuiala Bisericii noastre, in timpul acestei Taine, am fost pecetluit pe toate madularele trupului meu cu "pecetea Darului Duhului Sfant". Nu este, oare, aceasta "pecete" aceea care m-a salvat pe mine de la rataciri pe cai straine? Nu este oare aceasta cauza nenumaratelor convergente ale trairilor mele cu duhul Revelatiei evanghelice?
Viata cu adevarat dreapta presupune corecta intelegere a lui Dumnezeu, a Sfintei Treimi.

Cred ca merita sa I se scrie numele cu majuscula , adica Dumnezeu....atentie la titlu....