Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ! + ( rugaciuni ce au miscat sufletul nostru )

[cristiboss56]

Pomenirea punerii în sfânta racla a Cinstitului brâu al Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei



În aceasta luna, în ziua a treizeci si una, pomenirea punerii în sfânta racla a Cinstitului brâu al Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei, în cinstita ei casa, care este în Halcopratia, unde a fost adus de la episcopia Zilas, în zilele împaratului Iustinian; si minunea ce s-a facut prin punerea Cinstitului brâu deasupra împaratesei Zoe, sotia împaratului Leon cel întelept.
Împaratul Arcadie, feciorul lui Teodosie cel Mare, scotând cinstitul brâu al Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei din Ierusalim, caci acolo era pastrat cu cinstita ei haina pâna în acea vreme de o femeie fecioara, l-a adus în Constantinopol, si l-a pus într-un sicriu luminat, pe care l-a numit si sfânta racla. Deci trecând 410 ani, a deschis acea sfânta racla împaratul Leon cel întelept, pentru femeia sa Zoe, care era chinuita de duh necurat, si care vazuse si dumnezeiasca vedenie; ca de s-ar pune peste dânsa cinstitul brâu, s-ar lecui. Si s-a aflat cinstitul brâu stralucind ca si cum ar fi fost tesut atunci nou, având o pecete tiparita în aur; si hârtie Codicel lipita, care arata cu numarul, vremea, indictionul si ziua în care fusese adus sfântul brâu în Constantinopol si cum a fost pus de mâinile împaratului Arcadie în racla, pecetluita fiind de dânsul. Acest brâu sarutându-l împaratul, si întinzându-l peste împarateasa cu mâna patriarhului ce era atunci, o, minune, îndata s-a mântuit de boala împarateasa, si toti slavind pe Mântuitorul Hristos si dând laude de multumire Preacuratei Maicii Lui, l-au pus iarasi în acea racla unde era mai înainte.


Rugaciune la Braul Maicii Domnului



Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te, ceea ce eşti plina de dar, Domnul este cu tine.
Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecului tău, că ai născut pe Hristos, Mântuitorul sufletelor noastre.
Prea Sfântă Marie, roagă-te pentru noi păcătoşii, acum şi în ceasul morţii noastre.
Sub îndurările tale scăpăm şi noi. Rugăciunile noastre nu le trece cu vederea şi de primejdii ne scapă, una Curată şi Binecuvântată.
Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, apără, mântuieşte şi păzeşte pe robul tău (numele) de tot răul şi necazul, de toate bolile şi durerile, de toate farmecele, vrăjitoriile şi blestemele, ca întreg şi sănătos sa fie robul tău. Amin.
Ca şi cu o comoară luminata, Preacurată de Dumnezeu Născătoare cu prea cinstitul tău brâu, robul tău, (numele) se încununează şi se luminează, bucurându-se şi în taină se veseleşte, Stăpână, strigând către tine:
Bucură-te, coroană cinstită şi cununa dumnezeieştilor măriri.
Bucură-te, ceea ce eşti mărirea împlinirii, a veşnicei măriri şi veselii.
Bucură-te, prin care răsare bucuria.
Bucură-te, prin care piere blestemul.
Bucură-te, pântecele întrupării dumnezeieşti.
Bucură-te, îndraznirea celor muritori către Dumnezeu,
Bucură-te, muncirea vrăjmaşmilor celor nevăzuţi.
Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de duhuri rele.
Bucură-te, ceea ce ne curaţi de păcate şi de lucruri spurcate.
Bucură-te, căderea dracilor.
Bucură-te, uşa mântuirii.
Bucură-te, dătătoarea darului celui dumnezeiesc.
Bucură-te, cămaşa nunţii cele fără de sămânţa.
Bucură-te, lauda cea de cinste a preoţilor celor cuvioşi.
Bucură-te, prin care cad vrăjmaşii.
Bucură-te, mântuirea sufletului meu.
Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară.
Dat-ai robului tău (numele), Preamărită, tare îngrădire, pe acesta scapându-l de toate primejdiile, cu dumnezeieştile lucrări şi nebiruit de vrăjmaşi păzindu-l şi care striga către tine cu credinţă.Tăria, puterea şi cuvioasa mea bucurie este Fiul tău şi Domnul, ca un bun şi milostiv.
Ca şi cu o cinstită coroană, cu brâul tău, robul tău (numele) cu bună credinţă luminat, fiind încununat cu dumnezeiasca ta mărire, să-l mântuieşti ca un milostiv.
Incinge pe robul tău (numele), întărindu-l asupra vrăjmaşilor, ca să lupte nebiruit contra patimilor celor ce-l muncesc şi nepătimire biruitoare dăruindu-i
, ca pururea să te mărească pe tine şi Fiul tău şi să strige:
Iisuse, mântuieşte-mă pe mine, păcătosul, ca un milostiv.
Naşterea fără stricăciuni şi fericire numai tu ai avut, Preabinecuvântată, şi încingere de mântuire a dăruit oamenilor brâul tău cel sfânt, care până acum a rămas nestricat, Dumnezeiască Mireasă, prin care robul tău (numele) ia de la Dumnezeul nostru mare milă.
Cei între Sfinţii Părinţii noştri mari dascăli şi ierarhi ai lumii, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi loan Gură de Aur, Atanasie şi Chiril şi toti Sfinţii Apostoli şi întâiul mucenic Ştefan, sfinţilor mucenici Gheorghe, Teodor Tiron, Teodor Stratilat, Dumitru şi toţi sfinţii mucenici şi mucenice, Sfinte Ioane, proorocule şi Inaintemergătorule, Botezătorul Lui Hristos, sfinţilor prooroci Moise, Avraam, Ilie, Elisei şi toţi Sfinţii Apostoli şi mucenici, rugati-va Domnului pentru viata, pacea, sănătatea, buna norocire şi iertarea păcatelor robului lui Dumnezeu (numele), pentru apărarea şi mântuirea lui şi să-l păzească de tot răul şi necazul, de toate bolile şi durerile, de toate farmecele şi vrăjitoriile. Inima se îndoieşte, atingându-se cu călduroasă credinţă de brâul Fecioarei, încingându-se cu putere nebiruita împotriva patimilor necurate şi a vrăjmaşilor fără de trupuri, nevătămat rămânând în veci.



Brâul tău, întru bucuria inimii, cu cinste toti să-l purtăm, care este spre ajutorul tuturor credincioşilor; de Dumnezeu Născătoare, dă celui ce s-a atins de prea cinstitul tău trup, celor bolnavi dă vindecare, celor ce alunecă, întărire, celor leneşi îmbărbătare, cârmuire celor ce înoată, celor rătăciţi întoarcere.
Este cu adevărat, Curată Fecioară, dumnezeiescul dar al precinstitului tău brâu, tuturor celor ce cu credinţă îl purtăm şi-l sărutăm cu dragoste în veci.
Sfinţilor tămăduitori fără de arginti şi de minuni făcători, Cosma şi Damian, Chir şi Ioan, Pantelimon, Ermolae, Samson şi Diomid, Mohie şi Aniochit, Talaleu, Trifon şi toti sfinţii mucenici, drepţilor părinţi loachim şi Ana, tu, cuvioase părinte Nicolae, împreună cu arhiereul loan Gură de Aur, rugati-vă Domnului pentru viaţa, sănătatea, buna norocire şi iertarea păcatelor robului tău Dumnezeu (numele) şi pentru ca bunul Dumnezeu să-l păzească de tot răul pentru ca întreg şi sănătos să petreacă în veci.
Sfinţii Evanghelişti: Matei, Marcu, Luca şi loan, Arhanghelii Mihail şi Gavriil, Serafimii şi Heruvimii cu cei 318 sfinţi părinţi de la Niceea şi toţi sfinţii pomeniţi în sfânta noastră Biserică, rugaţi-vă Domnului pentru sănătatea, viata, pacea şi buna norocirea şi iertarea păcatelor robului lui Dumnezeu (numele) şi pentru ca Dumnezeu să-l apere şi mântuiască de tot raul, necazurile, de toate bolile şi durerile, de tot blestemul, vrăjitoriile şi întrutotul sănătos şi întreg să fie în veci. Amin.
Mărire Apărătoarei Doamne, mulţumiri pentru biruinţă aducem ţie, robii tăi, ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, slobozeşte-ne din toate nevoile, ca să strigăm ţie:
Bucură-te Mireasă, pururea Fecioară, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preacinstitul tău brâu, ce a cuprins pântecele tău cel de Dumnezeu primitor este cetăţii tale tărire nebiruită şi visterie de bunătăţi neimpuţinată.
Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Sfântul Duh. Treime Sfântă, Mărire Ţie.
Stăpână, primeşte rugăciunile noastre şi ne mantuieşte de toată nevoia şi întristarea.
Mărire Tie, mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Prea Sfântă Treime, mărire Tie. Amin.

[cristiboss56]

ICOANA MAICII DOMNULUI "FLOAREA CEA NEVEŞTEJITĂ"



Icoană făcătoare de minuni. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu în mâna dreaptă îl ţine pe Dumnezeiescul Său Fiu, iar în stânga ţine un crin alb. Această floare simbolizează floarea neveştejită a fecioriei şi neprihănirii Preacuratei Fecioare cărei Sfânta Biserică i Se adresează: „Tu eşti rădăcina fecioriei şi Floarea cea Neveştejită a curăţiei".

Nu se cunoaşte când şi unde a apărut această icoană în Rusia. Denumirea ei „Floarea cea Neveştejită" vine din cântările închinate Maicii Domnului. Pe unele icoane în locul crinilor sunt zugrăviţi trandafiri sau alte flori. Icoanele făcătore de minuni „Floarea cea Neveştejită" erau răspândite în Rusia de la Perm (Ural) până în Poltava (astăzi Ucraina), tămăduind mulţi bolnavi.



I se roagă pentru păzirea vieţii curate şi drepte. Ajută la alegerea corectă a soţului sau a soţiei. Rugăciunea fierbinte şi sinceră către această icoană ajută la dezlegarea conflictelor din familie. Se săvârşesc multe vindecări ale bolnavilor.





Bucură-Te, Mireasă a lui Dumnezeu, toiagul cel tainic, care ai înflorit Floarea Neveştejită, bucură-Te, Stăpână, prin care ne umplem de bucurie şi moştenim viaţa.

RUGĂCIUNE

O, Preasfântă şi Preanevinovată Maică Fecioară, nădejdea creştinilor şi adăpostirea păcătoşilor! Apără-ne pe toţi cei ce în necazuri alergăm la Tine, auzi suspinurile noastre, pleacă urechea Ta la rugăciunea noastră. Stăpână şi Maica Dumnezeului nostru, nu trece cu vederea pe cei care cer ajutorul Tău şi nu ne lepăda pe noi, păcătoşii, înţelepţeşte-ne şi ne învaţă, nu te depărta de la noi, robii Tăi, pentru cârtirea noastră. Fii nouă Maică şi Ocrotitoare, ne predăm milostivului Tău Acoperământ. Îndreaptează-ne la o viaţă lină şi fără de gâlceavă, ca să ne plângem păcatele noastre. O, Maică Marie, Preabuna şi Grabnica noastră Apărătoare, acoperă-ne cu mijlocirea Ta. Apără-ne de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, îmblânzeşte inimile oamenilor răi care se ridică împotriva noastră.
O, Maica Domnului şi Ziditorului nostru! Tu, Ceea ce eşti rădăcina fecioriei şi neveştejita floare a nevinovăţiei şi curăţeniei, trimite-ne ajutor nouă, celor neputincioşi şi învăluiţi în patimi trupeşti şi rătăciri ale inimii. Luminează ochii noştri sufleteşti, ca să vedem calea adevărului lui Dumnezeu. Întăreşte cu harul Fiului Tău, voinţa noastră neputincioasă spre împlinirea poruncilor, ca, fiind izbăviţi de orice necaz şi năpastă cu preaminunata Ta apărare, să fim îndreptăţiţi la straşnica judecată a Fiului Tău, Căruia Îi înălţăm slavă, cinste şi închinăciune acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

[cristiboss56]

RUGĂCIUNE LA ICOANA RUGULUI APRINS AL MAICII DOMNULUI

Preacurată Stăpână, Împărăteasa îngerilor şi Cetatea Cea nebiruită a pământenilor, Ceea Ce ai purtat în pântecele Tău binecuvântat pe Focul Cel nemistuit Ce aprinde făcliile stinse ale inimilor noastre spre dorirea celor cereşti, Scara pe care gândurile noastre urcă spre Lumina Cea neapropiată, Poarta Cea pecetluită cu numele înfricoşător al Cuvântului şi nedeschisă de mână omenească, Rugul Cel pururea aprins al rugăciunii dumnezeieşti, Tulpina mântuirii Ce a răsărit din pământul neamului omenesc, Preabinecuvântată Maică a Domnului şi Lauda strălucită a fecioarelor, înaintea Ta plecăm genunchii inimilor noastre când pietrele necazurilor ne împiedică pe calea mântuirii şi ne rănesc sufletele cu întristarea. Haina cea curată a Mirelui Hristos primită la Sfântul Botez am murdărit-o cu totul, tăvălindu-ne noi totdeauna în noroiul patimilor şi neascultând de poruncile Fiului Tău. În locul podoabei curăţiei ne-am trezit că privim în oglinda conştiinţei un suflet plin de rănile păcatelor. Cu ce îndrăzneală să mai privim spre Soarele dreptăţii, când toată viaţa petrecându-o în păcate ne-am făcut stâlpi ai întunericului, cu totul încremeniţi în împietrire ? Pentru aceasta, ştiindu-Te pe Tine, Maică a Milostivirii, Te rugăm, strigând din adâncul sufletului cu umilinţă : Cu dulcile Tale cuvinte îmblânzeşte mânia cea dreaptă a Celui de Care ne-am depărtat, alergând noi pe căile faptelor rele. Cu focul rugăciunilor Tale arde toată neghina gândurilor noastre neroditoare. Ajută-ne să ne dezleagăm încălţările păcatelor şi cu picioare curate ale sufletului spălate în baia de lacrimi a pocăinţei să ne apropiem de Focul Cel veşnic.
Hristoase Dumnezeule, Cel Ce stai pe scaunul heruvimilor şi primeşti gândurile cele umilite ale celor din nevoi, Cel Ce nu-Ţi întorci preasfânta Ta faţă dinspre ucenicii Tăi cei ce rabdă în lume povara necazurilor, ca trecând prin focul acestora să se curăţească şi să ajungă la odihna cămărilor cereşti, Cel Ce asculţi fiecare suspin al inimii noastre şi ca un Doctor mult milostiv şi iscusit legi rănile păcatelor noastre, Cel Ce nu ne închizi uşa milostivirii Tale, aşteptând pe toţi să intre în cămara pocăinţei, Dumnezeul serafimilor şi Tatăl celor necăjiţi, Cel Ce printre noi ai vieţuit şi din paharul smereniei ai băut, rămând nedespărţit de slava cerească de la masa Tatălui, Sfinte al Sfinţilor şi Lumina tuturor celor întunecaţi, auzi smeritele glasuri ale inimii noastre şi nu Te întoarce dinspre feţele sufletelor noastre întinate cu multe păcate. Nu suntem vrednici să intri iarăşi sub acoperământul sufletelor noastre, de vreme ce ne-am arătat mincinoşi făgăduinţei. N-am împlinit nici până acum voia Ta şi, deşi am gustat din paharul mântuirii Tale, tot vase nelucrătoare ne-am arătat, murdărindu-ne cu noroiul răutăţilor de tot felul. Oare vei mai veni iarăşi în casa sufletelor noastre ? Pierzând îndrăzneala cea de fiu, acum ca nişte argaţi nevrednici batem la uşa milostivirii Tale şi Ţi-o aducem mijlocitoare pe Maica Ta, ca să nu Te întorci dinspre rugăciunile noastre. Pentru ploaia milostivirii Sale picură Stăpâne, ploaie de lacrimi în pământul sufletelor noastre, îngrămădind pe cerul inimilor noastre prin mişcările line ale adierilor Duhului norii îndurărilor Tale. Să biruiască iarăşi iubirea Ta de oameni cea nemăsurată şi rugăciunile Celei Ce în pântecele Ei fecioresc Te-a purtat ca să ne izvorăşti nouă, tuturor, mântuire. Trimite raza pocăinţei prin lucrarea Duhului Sfânt, ca să se curăţească sufletele noastre cele întinate în fărădelegi şi cu feţe luminate ale sufletelor să privim spre Tine, Soarele mântuirii noastre, Căruia aducându-Ţi totdeauna razele faptelor bune, să ne învrednicim la trecerea din această viaţă şi de vederea luminii celei veşnice întru mângâierile Duhului şi pentru milostivirea Tatălui, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

[cristiboss56]

Naşterea Maicii Domnului




Bucură-te, Împărăteasa Luminii Celei Neapuse, Cununa fecioarelor, Ceea Ce ca un pom duhovnicesc ai răsărit din pământul pântecelui neroditor spre bucuria lumii, pământul cel sterp al sufletelor îl arată roditor de gânduri dumnezeieşti.
Cu mireasma rugăciunilor Tale împrăştie adierea gândurilor rele şi cămara sufletelor noastre o deschide spre a vedea strălucind pe Soarele dreptăţii.
Toată suflarea omenească pe Tine Te măreşte ca pe Ceea Ce eşti Sălaşul Cel Prealuminat al fecioriei, Ceea Ce ai purtat pe Cel Neîncăput în ceruri, pe Cel Ce a gătit în cer sălaşuri pentru cei ce-L iubesc pe ei .
Veseleşte-Te, Ceea Ce eşti Rod al rugăciunii spre mântuirea lumii şi ne acoperi pe toţi de toată viclenia ispitelor, păzindu-ne de săgeţile vrăjmaşilor noştri.
Ca Una Ce ai născut pe Binecuvântarea lumii, ai dezlegat mai înainte şi blestemul nerodirii maicii Tale şi lumii ai înflorit binecuvântarea rugăciunilor.
Legăturile întristării s-au rupt şi noi, cei osândiţi cu blestemul lui Adam, ne-am slobozit din ocară, avându-Te pe Tine Nădejde nerăpită a mântuirii.
Cetele puterilor netrupeşti, cu Botezătorul, cu Apostolii lui Hristos şi cu Născătoarea de Dumnezeu Maria, faceţi rugăciune ca să ne mântuim.

Prin naşterea Ta porţile Raiului ni s-au deschis şi noi, cei osândiţi ne-am făcut părtaşi bucuriei mântuirii, lăudându-Te pe Tine, ca pe Apărătoarea vieţii noastre.
Suspinurile inimii maicii Tale au făcut să înflorească bucuria, căci Te-ai născut Tu Preacurată, Ceea Ce întristarea ai risipit şi ai deschis tuturor porţile mântuirii.
Stăpână, primeşte rugăciunile robilor Tăi şi ne izbaveşte pe noi de toată nevoia şi necazul.
Toata nădejdea mea spre Tine o pun, Maica lui Dumnezeu, pazeste-mă sub sfânt acoperământul Tău.

[cristiboss56]

Astăzi, când cântăm „Naşterea ta, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, a vestit bucurie întregii făpturi”, se chiverniseşte Casă pământeană pentru înţelepciunea Cea veşnică, se pregăteşte lăcaş pentru Fiul lui Dumnezeu, Cel ce vine din ceruri pentru mântuirea neamului omenesc
„Pe Hristos din ceruri întâmpinaţi-l.” Pentru întâmpinarea Lui se zideşte o Cămară însufleţită, o Biserică sfinţită, în care Se va sălăşlui Cuvântul lui Dumnezeu Cel dinainte de veci, coborât pe pământ, pentru ca de aici să înceapă rezidirea lumii, ca să unească din nou cerul cu pământul. Să ne bucurăm, aşadar, şi să ne veselim de Naşterea Alesei de Dumnezeu Prunce Maria, să o lăudăm pe cea mai cinstită decât oştirile cereşti, Preacurata Fecioară Născătoare de Dumnezeu, Casa înţelepciunii dumnezeieşti, să dăm cinstirea cuvenită drepţilor ei părinţi şi împăratului veacurilor, Celui Nestricăcios, Nevăzutului, Singurul Dumnezeu Preaînţelept, prin Iisus Hristos, Căruia I se cuvine cinstea şi slava în vecii vecilor (I Tim. l, 17). Amin.

Cantare Maicii Domnului



Această cântare a fost scris iniţial în greacă, ca şi celelalte texte din Noul Testament. Cântarea este adesea asemănată cu Rugăciunea Annei (I Samuel 2,1-10).
Măreşte sufletul meu pe Domnul, şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu,
Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că iată de acum mă vor ferici toate neamurile,
Că a făcut mie mărire cel Puternic. Şi sfânt numele Lui,
Şi mila Lui în neam şi în neam spre cei ce se tem de El.
Făcut-a tărie cu braţul Său, risipit-a pe cei mândri cu cugetul inimii lor;
Pogorît-a pe cei puternici de pe Scaune, şi a înălţat pe cei smeriţi,
Pe cei flămânzi a umplut de bunătăţi şi pe cei bogaţi a scos afară deşerţi.
Luat-a pe Israíl sluga Sa, ca să pomenească mila,
Precum a grăit către părinţii noştri, lui Avraám şi seminţiei lui până în veac

RUGĂCIUNE LA NAŞTEREA MAICII DOMNULUI



Naşterea Ta a strălucit bucurie celor ţinuţi în legătura întristării, Şi până la marginile lumii s-au vestit minunile ca prinos al mângâierii, Cea Care a răsărit din pântece neroditor naşte rămânând Fecioară curată, Şi pe Cel Neapropiat serafimilor Îl arată lumii cu Trup ca O Rază prea luminată. Vestirea Arhanghelului Gavriil s-a plinit şi Rodul rugăciunii stăruitoare S-a arătat pe pământ. Cea închipuită în oglinda proorocească Se arată cu trupul pe pământ, gătindu-Se să primească întru Sine pe Cel Nearătat. Pentru aceasta, Maică Prealăudată, la judecată nu vădi înaintea Stăpânului păcatele noastre şi şterge cu roua milostivirii Tale toate nedesăvârşirile noastre şi aşterne vălul uitării peste nedreptăţile noastre. Corabie a milostivirii Te ştim, Care porţi pe Cei încărcaţi de povara păcatelor la limanul mântuirii. Nu ne uita pe noi, cei rătăciţi, care ne primejduim a cădea în adâncul deznădăjduirii. Cetate a Împăratului veacurilor eşti, înconjurată de trâmbiţele biruinţei, adică de Sfinţii Îngeri, cei slujitori ai tainelor dumnezeieşti. Întăreşte şi cetatea inimii noastre, apărându-o de săgeţile gândurilor viclene, ca neîncetat să fie înconjurată de curgerile rugăciunii curate. Pe noi, cei căzuţi pe cale din pricina împiedicării de pietrele patimilor ne ridică, Preabinecuvântată, uşurând drumul nostru prin adăparea din dulceaţa cuvintelor dumnezeieşti. Potopul patimilor tulbură neîncetat mintea noastră, nelăsându-ne a vedea întru limpezime voia cea dumnezeiască. Pentru aceasta, Te rugăm să opreşti valurile ispitelor şi să ne îndreptezi pe noi spre limanul cunoştinţei de Dumnezeu. Eva prin gustarea din pomul neascultării, s-a făcut fiică a morţii, trăgând în groapa iadului tot neamul omenesc. Dar Tu, Te-ai făcut prin curăţia Ta Maică Celui Ce a ridicat blestemul nostru, deci scoate-ne şi pe noi din osânda în care am căzut prin neîmplinirea poruncilor dumnezeieşti. Icoană a Bisericii eşti, arătând gândului nostru măsura desăvârşirii, deci clinteşte şi inima noastră împietrită spre lucrarea la zidirea sufletului nostru cu pietrele virtuţilor dumnezeieşti. Pe noi, cei ce zăcem în pământul patimilor, pustiiţi de viforul multor ispite, ne pomeneşte la tronul Celui Preaînalt, ca să ne răsară nouă lumina mântuirii. Şi Însăţi ne învaţă a lăuda pe Tatăl Atotţiitorul, pe Fiul Său Cel Binecuvântat şi pe Duhul Cel iubitor de oameni, Treimea Cea De o Fiinţă şi Nedespărţită, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

[dobrin7m]

Rugăciunea de dimineaţă a Sfântului Grigorie Palama către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu (din Apanthisma)

Fecioară, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ai născut pe Dumnezeu Cuvântul cu trup; ştiu, cu adevărat ştiu, că nu se cuvine, nici se cade ca eu, cel atâta de desfrânat, cu ochi spurcaţi să văd icoana ta, a celei preacurate, a celei pururea Fecioare, a celei ce ai şi trupul şi sufletul curat şi nespurcat, şi să o sărut cu buze necurate şi întinate, sau să mă rog.

Căci cu dreptate este ca de mine, cel desfrânat, să se îngreţoşeze şi să mă urască curăţia ta. Dar fiindcă Dumnezeu, pe care L-ai născut, S-a făcut om, ca să cheme pe cei păcătoşi la pocăinţă, pentru aceasta am îndrăznit şi eu, să mă apropii de tine cu lacrimi rugându-mă.

Primeşte această mărturisire, a greşelilor mele cele multe şi grele şi o du Unuia Născut Fiului tău şi Dumnezeu, rugându-te Lui ca să fie milostiv ticălosului şi tăvălitului meu suflet. Că de mulţimea fărădelegilor mele sunt oprit a căuta spre Dânsul şi a cere iertare.

Pentru aceasta, pe tine te pun înainte solitoare şi mijlocitoare. Că multe şi mari daruri dobândind eu de la Ziditorul meu Dumnezeu, şi uitându-le pe toate, şi nemulţumitor arătându-mă, ticălosul, cu necuviinţă m-am alăturat cu dobitoacele fără de minte, şi m-am asemănat lor; fiind sărac de fapte bune, bogat de patimi, şi plin de ruşine, lipsit de dumnezeiască îndrăzneală, osândit de Dumnezeu, făcându-mă de plângere arhanghelilor, de râs dracilor, şi de urâciune oamenilor, mustrat de conştiinţă, ruşinat de lucrurile mele cele rele şi mai înainte de moarte fiind mort, şi mai înainte de judecată de sine-mi osândit, şi mai înainte de munca cea fără de sfârşit de deznădăjduire muncit.

Pentru aceea dar, numai la a ta sprijinire alerg, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, cel ce sunt dator cu nenumăraţi talanţi; cel ce întru dezmierdări cu desfrânatele am cheltuit avuţia cea părintească; cel ce am curvit mai mult decât desfrânata; cel ce am făcut fărădelege mai mult decât Manase; cela ce m-am făcut nemilostiv mai mult decât bogatul; cela ce sunt slugă lacomă, vas al gândurilor celor rele, vistierie a cuvintelor celor urâte şi spurcate, străin de toată fapta cea bună.

Miluieşte-mă pe mine cel smerit; milostiveşte-te spre mine cel neputincios. Mare îndrăzneală ai la Cel ce s-a născut din tine. Nimeni nu are putere precum tu, Maica lui Dumnezeu; că toate le poţi, ca ceea ce eşti mai presus de toate zidirile şi nimic nu îţi este ţie cu neputinţă, numai de vei voi.

Md-54Deci, nu trece cu vederea lacrimile mele; nu te întoarce de către suspinul meu; nu lepăda durerea inimii mele; nu ruşina nădejdea mea cea către tine. Ci cu rugăciunile tale cele de Maică, silind pe cea nesilită milostivire a Fiului tău, Cel bun şi Dumnezeu, învredniceşte-mă pe mine ticălosul şi nevrednicul robul tău, să-mi iau frumuseţea mea cea dintâi şi dintru început şi să lepăd grozăvia patimilor, să mă slobozesc de păcat şi să mă robesc de dreptate; să mă dezbrac de spurcăciunea dulceţii celei trupeşti şi să mă îmbrac întru sfinţenia curăţeniei cele sufleteşti; să mor lumii şi să viez faptei celei bune.

Călătorind eu, împreună călătoreşte cu mine; pe mare înotând, împreună înoată; priveghind, întăreşte-mă; necăjindu-mă, mă mângâie; împuţinându-mă la suflet, îmbărbătează-mă; îmbolnăvindu-mă, vindecare îmi dăruieşte; nedreptăţit fiind, izbăveşte-mă; năpăstuit fiind, îndreptează-mă; spre moarte primejduindu-mă, degrab alergând mă scoate; vrăjmaşilor celor nevăzuţi, în toate zilele de temut mă arată; ca să cunoască toţi cei ce cu nedreptate mă tiranizează, al cui rob sunt eu.

Aşa, Preabună Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ascultă ticăloasa mea rugăciune şi nu mă ruşina de nădăjduirea mea cea către tine, ceea ce eşti după Dumnezeu nădejdea tuturor marginilor pământului.

Aprinderea trupului meu stinge-o; viforul cel cumplit din sufletul meu, potoleşte-l; mânia cea amară, îmblânzeşte-o; trufia şi mândria părerii celei deşarte, din mintea mea şterge-o; nălucirile cele de noapte ale duhurilor celor viclene şi bântuielile cele de zi ale gândurilor cele necurate, din inima mea împuţinează-le; învaţă limba mea să grăiască cele de folos; povăţuieşte ochii mei să vadă drept faptele bune cele adevărate.

Picioarele mele îndreptează-le să alerge fără împiedicare pe calea cea fericită a poruncilor lui Dumnezeu; mâinile mele fă-le să se sfinţească ca, cu vrednicie să le ridic pe ele către Fiul Cel Preaînalt; curăţeşte-mi gura mea ca, cu îndrăzneală să-L numesc Tată pe Dumnezeu Cel Înfricoşat şi Prea Sfânt; deschide-mi urechile mele ca să audă simţitor şi gânditor cuvintele cele mai dulci decât mierea şi fagurul ale Sfintelor Scripturi, şi să vieţuiesc după dânsele întărindu-mă de tine.

Dă-mi vreme de pocăinţă, de întoarcere a gândurilor; de moartea cea năprasnă, fereşte-mă; osândit de conştiinţă fiind, izbăveşte-mă. Şi mai pe urmă de toate, fii lângă mine la despărţirea sufletului de ticălosul meu trup.

Sila cea nesuferită, lesnind-o; durerea cea nespusă, uşurând-o; strâmtoarea cea nemângâiată, mângâind-o; de faţa cea întunecată a dracilor, izbăvindu-mă; de cercarea cea preaamară a vameşilor celor din aer şi stăpânitorilor întunericului, slobozindu-mă şi zapisele păcatelor mele celor multe rupându-le, cu Dumnezeu mă împrieteneşte, şi stării Lui de-a dreapta, celei fericite, la înfricoşata judecată mă învredniceşte; şi bunătăţilor celor veşnice şi nestricăcioase, moştean pe mine mă fă.

Această mărturisire îţi aduc ţie, Stăpâna mea, Născătoare de Dumnezeu, lumina ochilor mei celor întunecaţi, mângâierea sufletului meu, folositoarea şi nădejdea mea cea după Dumnezeu. Pe care cu blândeţe primeşte-o şi mă curăţeşte de toată spurcăciunea trupului şi a duhului. Şi mă învredniceşte în veacul acesta de acum fără de osândă să mă împărtăşesc cu preasfântul şi preacuratul Trup şi Sânge al Fiului şi Dumnezeului tău; iar în cel ce va să fie, cu cina cea preadulce şi cerească a desfătării Raiului, unde este locaşul tuturor celor ce se veselesc.

Aceste bunătăţi, dobândindu-le eu nevrednicul, să slăvesc în vecii vecilor preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Fiului şi Dumnezeului tău, Cel ce primeşte pe toţi cei ce se pocăiesc din tot sufletul, pentru tine, ceea ce te-ai făcut mijlocitoare şi chezăşuitoare tuturor păcătoşilor.

Că prin tine, Prealăudată şi Preabună Stăpână, se mântuieşte toată firea omenească, lăudând şi binecuvântând pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea Cea Prea Sfântă şi de o fiinţă, totdeauna acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

[cristiboss56]

RUGĂCIUNE CĂTRE MAICA DOMNULUI PENTRU IZBĂVIREA DE VRĂJMAŞII NEVĂZUŢI

O, Preacurată Stăpână, Ceea Ce ai născut pe Cel Ce a biruit puterile întunericului cu puterea Crucii, izbăveşte-ne pe noi de tirania ispitelor. Zdrobeşte pe vrăjmaşii nevăzuţi care caută să răpească pacea noastră cu tulburările grijilor lumeşti. În corabia rugăciunii Tale mă îndreptează către limanul păcii, ca să nu mă înec eu în marea deznădăjduirii. Caută cu milostivire spre robii Tăi şi cererile cele bune ale inimilor noastre le plineşte. când voi trece vămile cele înfricoşătoare ale văzduhului, să fii mie apărătoare, cu fulgerele strălucirii Tale nimicind pe vrăjmaşii care caută să mă tragă în adâncul deznădăjduirii.
Furtuna gândurilor celor rele o potoleşte şi fă să răsară mie lumina înţelepciunii Soarelui dreptăţii, Cel Ce pe pământ S-a arătat şi pe Cruce a apus, ca să stingă din sufletele noastre toată aprinderea păcatului. De cursele celui rău mă păzeşte, ca să merg fără împiedicare pe calea mântuirii şi să slăvesc pe Dătătorul a toată bunătatea în veci. Amin.

[cristiboss56]

Stapana de Dumnezeu Nascatoare, imparateasa cerului si a pamantului, cinstea si slava crestinilor, ceea ce esti mai inalta decat cerurile si mai curata decat soarele, Fecioara prealaudata, nadejdea celor pacatosi si linistea celor loviti de valurile vietii, cauta asupra poporului tau, vezi mostenirea ta, nu ne lasa pe noi, pacatosii, ci ne pazeste si ne scapa de viclesugurile diavolului, ca ne-au impresurat intristarile, nevoile si rautatile. Da-ne mana de ajutor, Fecioara, ca pierim. Indura-te de noi, ca pe tine te avem ajutatoare si la tine nadajduim sa-L imblanzesti pe Fiul tau cu rugaciunile tale preaputernice si nebiruite, ca sa-Si intoarca spre noi mila Sa cea bogata. Si pe toti sa ne invredniceasca a ne pastra viata cinstita si fara de prihana, pentru ca noi cu o gura si cu o inima pe El pururea sa-L marim, iar tie sa-ti zicem: "Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine!“. Amin.

[cristiboss56]

RUGACIUNEA DEZNADAJDUITULUI CATRE SFANTUL ACOPERAMANT AL MAICII DOMNULUI



Mangaietoarea mea cea prea buna si nadejdea mea fara de sfarsit, ascunde netrebnicul si mult prea pacatosul suflet al meu sub Sfant Acoperamantul tau, acolo unde vrasmasul nu-l poate ajunge. Rautatile mele pururea le vad inaintea ochilor mei, dar nu am vointa puternica pentru a nu-ti mai gresi. Pentru mine nu-i nadejde de indreptare, caci mult m-am imprietenit cu uratorul de oameni facand a sa voie si nicicum sporind in cele placute lui Dumnezeu. Si totusi, afundat fiind cu totul in mlastina neputintelor mele, salta inima mea de veselie duhovniceasca avandu-te pe tine Ocrotitoare neinfricata a sufletului meu. Caci cine va indrazni sa ma acuze cand tu vei sta inaintea mea ca o maica a iubirii ce nu-si lasa fiul sa fie rapit din bratele sale? Dragostea ta este pururea insotindu-ma de-a lungul zilei si a vietii, caci tu, ca o maica adevarata, iti iubesti copii ascultatori, dar ti se inmoaie inima si plangi cu dor mare pentru cei neascultatori si cu dreapta ta ii ridici atunci cand cad. Si oare de cate ori nu ai plans o data cu mine, atunci cand ceream iertare Fiului tau pentru nepasarea mea? Sau de cate ori nu mi-ai zambit din icoana atunci cand ma ridicam din pacate, neavand alta nadejde deznadajduita decat numai spre tine? De multe ori nu pot nici sa te privesc din pricina multimii pacatelor mele, dar nici atunci nu pot sta departe de tine, ci ca un copil alerg si ma arunc la picioarele Tale, imbratisandu-le si ascunzandu-mi fata plina de lacrimi in poala vesmintelor Tale. Pentru aceasta indraznesc si acum, strigand catre tine: Nadejdea mea, ascunde-ma sub Sfant Acoperamantul Tau si ma primeste in bratele Tale, ca uitand de mine si de toate, sa ma imbat doar de dulce mangaierea Ta si impreuna cu Tine, tinandu-ma de mana, sa trec neimpiedicat portile Raiului si in veci sa ma veselesc de vederea Ta.

[cristiboss56]

O!, Preacurata Maica a Domnului, a puterilor celor de sus, Imparateasa cerului si a pamantului, atotputernica, aparatoarea si taria noastra, primeste aceasta cantare de lauda si de multumire de la noi nevrednicii robii tai.
Inalta rugaciunile noastre la Tronul lui Dumnezeu si Fiul tau ca sa fie milostiv nedreptatilor noastre. Sa adauge harul sau tuturor celor ce cinstesc preacinstitul tau nume si cu credinta si cu dragoste se inchina facatoarei de minuni icoanei tale. Ca nu suntem vrednici sa fim miluiti de Dansul, daca tu Stapana nu-L vei milostivi asupra noastra. Tie toate sunt cu putinta de la Dansul si pentru aceasta nazuim la tine, ca esti acoperitoarea noastra si grabnica ajutatoare. Auzi-ne pe noi cei ce ne rugam tie, ocroteste-ne cu puternicul tau Acoperamant si cere de la Dumnezeu Fiul Tau, sa dea pastorilor nostri sfintenie ca sa privegheze si sa ocarmuiasca sufletele noastre; ocarmuitorilor de orase intelepciune si putere, judecatorilor dreptate si necautare la fata, invatatorilor minte si smerita intelepciune, sotilor dragoste si conglasuire, fiilor ascultare, asupritilor rabdare, asupritorilor frica de Dumnezeu, celor scarbiti rabdare si bucurie duhovniceasca, benchetuitorilor infranare, si noua tuturor, duhul intelepciunii si al cucerniciei, duhul milostivirii si al blandetii, duhul curatiei si al dreptatii.
Asa, Doamna preasfanta, milostiveste-te asupra noastra si asupra neputinciosului tau popor. Pe cei rataciti povatuieste-i pe calea cea buna, pe cei batrani ii sprijineste, pe prunci ii pazeste si pe noi pe toti ne apara si ne ocroteste cu milostivirea ta. Pe toti scoate-ne din adancul pacatului si ne lumineaza ochii inimii noastre spre cautarea mantuirii. Milostiva fii noua aici in aceasta viata, iar la infricosata judecata sa te rogi pentru noi catre Fiul tau si Dumnezeul nostru. Ca tu, Doamna, esti slava celor ceresti si nadejdea pamantenilor. Tu esti dupa Dumnezeu nadejdea si aparatoarea noastra a tuturor celor ce ne rugam tie cu credinta. Deci ne rugam tie, atotputernica ajutatoarea noastra si tie ne incredintam pe noi insine si unul pe altul si toata viata noastra acum si pururea si in vecii vecilor, Amin.







O! Prealuminată, Preacurată, Preasfântă Fecioară Maria, luminează-ne, ocroteşte-ne de cei vicleni şi răi, întăreşte-ne în credinţă, vindecă-ne de toate bolile noastre, ajută-ne ca să ne mântuim sufletele, noi şi toţi cei care cu dragoste sfântă cântă Slavă Lui Dumnezeu! Preasfântă Fecioară Maria, Preacurată Maică a Domnului Iisus Hristos, Preabinecuvântată Apărătoare a noastră contra duşmanilor văzuţi şi nevăzuţi, uită-Te spre robii Lui Dumnezeu, de pe acest pământ românesc, cercetează-ne, luminează-ne mintea, inima, sufletul. Lumineazăne viaţa noastră şi calea către Împărăţia Lui Dumnezeu. Luminează-ne cugetele noastre şi toate drumurile vieţii!
Ajută-ne şi îndrumă-ne pe calea cea bună, cea minunată şi binecuvântată de Fiul Tău, Domnul Iisus Hristos, cât şi de Preabunul Dumnezeu. Ascultă rugăminţile tuturor robilor Tăi şi ale mele, că sunt păcătos, dar am nădejdea că mă vei ajuta, aşa cum ştii, cum poţi sau cum vrei. Noi slăvim pe Tatăl Ceresc, pe Fiul Tău, pe Duhul Sfânt, Te lăudăm pe Tine şi pe Toate Sfintele Puteri Cereşti şi Îngereşti, pe toţi Sfinţii, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Maică Sfântă Îţi mulţumim pentru că eşti scară la Cer pentru rugăciunile noastre şi că ne ajuţi în toate! Amin!