Canoanele Sfinților Apostoli au făcut parte cîndva din Noul Testament?

[Florin-Ionut]

Sfîntul Ioan Damaschin scrie în Dogmatica sa următoarele:

CAPITOLUL XVII
Despre Scriptură

[...]
Cărţile Noului Testament sunt următoarele: patru Evanghelii, cea
după Matei, cea după Marcu, cea după Luca, cea după Ioan; Faptele
sfinţilor apostoii scrise de evanghelistul Luca; şapte epistole sobornicești:
una a lui Iacov două ale lui Petru, trei ale lui Ioan, una a lui Iuda;
patrusprezece epistole ale apostolului Pavel; Apocalipsa evanghelistului
Ioan și Canoanele sfinţilor apostoli scrise de Clement.

[Decebal]

Dacă ar fi făcut vreodată parte cu adevărat din Noul Testament crezi că le-ar mai fi scos cineva de acolo? Aşa conjunctural a mai făcut parte şi o epistolă zisă de-a lui Clement al Romei, dar până la urmă pare-se totuşi că nu a rezistat. Probabil că este vorba de unul şi acelaşi Clement.

Canonul NT,asa cum il vedeti astazi,are o zbuciumata poveste in trecutul sau.El nu a avut de la inceput forma actuala,a trecut prin destule modificari pana sa se ajunga la definitivarea sa.Apocalipsa,de exemplu,a fost mult timp privita cu suspiciune si chiar evitata insa pana la urma a facut parte din canon.Nu tot ce s-a considerat a fi inspirat la un anumit moment a rezistat pana la capat.Fiecare carte care a facut initial parte dintr-un canon incipient si apoi a fost exclusa are povestea ei,nu toate au fost respinse de prima data ci unele au trecut printr-un lent proces de excludere,de la inspirate fiind apoi considerate a fi bune doar de citit catehumenilor(alaturi de cele inspirate)pt ca apoi sa cada in anonimat sau cel putin pe o pozitie inferioara celei initiale.Daca doriti sa cititi un interesant excurs despre Clement Romanul cautati in ,,Canonul Ortodoxiei"volumul I la pag.187-188.Cat despre motivele pt care unele scrieri au avut o soarta diferita aceasta este o fascinanta poveste,care incepe din zorii crestinismului si merge pana tarziu,la momentul definitivarii canonului.Scrierile atribuit lui Clement Romanul au si ele povestea lor distincta si va asigur ca este foarte interesanta,daca o veti studia metodic.

Pot spune insa,parafrazandu-l pe Harnack,de ce era necesar acest proces istoric de filtrare,nu fara convulsii:inca din sec II a inceput sa-si faca aparitia o literatura inferioara,o literatura ce era citita cu aviditate si care ameninta sa sufoce adevarul istoric si puritatea mesajului transmis.Acest gen de scrieri amestecau scrieri apocrife despre apostoli,fabricau povesti cu martiri si asceti,apocalipse infricosatoare,povesti ale copilariei lui Iisus,citau spuse ale acestuia in genul Evangheliei dupa Toma.Ele incercau,aparent,sa completeze locurile din scrierile NT care erau considerate a fi laconice sau deficitare,indeplineau acelasi rol cumva pe care l-au exercitat apocrifele iudaice ale VT si literatura midrasica.Acest tip de scrieri au o importanta mare din urmatorul punct de vedere,intrucat au influentat semnificativ la vremea lor:,,ele consemneaza viziunile,sperantele si fricile oamenilor care le-au redactat.Ele arata ce anume a fost acceptabil pt crestinii neinstruiti din primele veacuri,ce anume ii interesa,ce anume admirau,ce idealuri nutreau.Ca productii folclorice sau ca povestiri tematice sunt importante".

O mare parte a acestor scrieri erau intradevar apocrife,o existenta subterana,aparand din cand in cand la suprafata si exercitand o influenta semnificativa asupra vietii religioase.Daca nu ar fi existat canonul Biserica ar fi cazut prada,precum bisericile monofizite,acestui tip de literatura.Sprijinindu-se pe NT Biserica a reprimat cumva acest tip de scrieri cu timpul,intrucat scrierile NT se aflau la un nivel pe care aceste scrieri nu-l puteau atinge.Biserica a apucat cu o mana de fier aceste scrieri si le-a barat drumul spre altar si a salvat astfel portretul lui Iisus de la distrugere.Daca scrierile NT nu ar fi ocupat inca de la inceput o pozitie de autoritate,de referinta,toate bisericile ar fi ajuns precum cea etiopiana.A fost practic o ciocnire istorica intre mai multe tipuri de scrieri care,precum placile tectonice,au determinat la finalul zbaterii,un anumit tip de relief religios,cu vai adanci si munti inalti,marturii ale unui proces fascinant de evolutie istorica.Sunt oameni care se intreaba daca cei care au considerat a fi anumite scrieri inspirate,si care ulterior au pierdut lupta istorica,nu s-au inselat.Daca ii scoti din contextul lor istoric si ii muti artificial intr-un alt peisaj istoric atunci poti spune ca s-au inselat la timpul lor.Daca in schimb ii intelegi in contextul lor atunci convingerile lor capata forta unei povesti in desfasurare,unde fiecare capitol a avut importanta lui spre definitivarea canonului.

[Florin-Ionut]

Sfîntul Ioan Damaschin s-a născut în jurul anului 675, deci mult după ce a fost stabilizată formula Noului Testament, prin secolul II parcă - oricum, mult înaintea secolului VIII cînd a scris această lucrare. El este unul din Sfinții Părinți și Dogmatica sa e o scriere de referință din Sfînta Tradiție. De aceea am fost surprins să văd că el inserează în NT și această carte a Canoanelor apostolice.

Are cineva un link sau știe să existe vreo carte cu forma în care a aparut atunci textul acelor canoane despre care vorbește Ioan Damaschin?

Tehnic vorbind poti lua,pt BO,sinodul de la Ierusalim(1642)drept data limita pt canon,cel putin in comparatie cu BC si Conciliul Tridentin :) Un alt aspect intersant referitor la observatia ta:Sfantul Ioan Damaschin include in canon Canoanele Sfintilor Apostoli dar si Apocalipsa in timp ce ,,Constitutiile Sfintilor Apostoli prin Clement"(cap XLVII pct 85)exclud chiar Apocalipsa.Nu am reusit niciodata sa inteleg pe deplin acest paradox.Sa fi selectat sfantul doar canoanele(aparute pe la 230 AD) fara constitutii(forma actuala este din sec IV,ele au fost alcatuite prin sec II)sa fi figurat ambele sub acelasi titlu si cum a rezolvat acel paradox cu privire la Apocalipsa.Si intradevar o alta intrebare:cum de a rezistat aceea forma de canon(sfarsitul sec IV)pana in timpul sfantului,pt ca daca acesta era canonul oficial atunci trebuie vorbit despre o data mult mai tarzie pt cristalizarea lui(dovada ca inca circula o varianta timpurie).

Regret profund ca nu mai posteaza Mihailc,unul dintre cei mai informati oameni pe care i-am intalnit pe acest forum,avea raspunsuri documentate pe acest tip de probleme.Eu nu am gasit un link,ele figureaza pe larg in lucrarea domnului diacon Ica,sus-mentionata.

Totusi un link http://priulianaros.blogspot.ro/2010...intru-tot.html Daca cumva reusesti sa intelegi talcuirea si explicatiile din subsol cu privire la canonul 85 te rog sa ma lamuresti si pe mine.Mie nu imi este deloc clar,in primul rand la ce document se refera sfantul.Exista ,,Randuielile sau poruncile sfintilor Apostoli prin Clement"Acestea sunt sursa pt ,,Canones Apostolorum Ecclesiastici".Apoi mai sunt si ,,Constitutiile Apostolice"dar si ,,Statuetele si canoanele sfintilor Apostoli prin Clement".Si cred ca mai este inca o lucrare cu titlul de ,,Canoanele Sfintilor Apostoli"de prin sec V.Cred ca doar primele trei ramin in discutie,sorry,nu cred ca te pot ajuta mai mult cu info.

PS.Precizare:ceea ce in acel link al domnului preot de mai sus figureaza cu titlul ,,Canoanele Sfintilor..."sunt de fapt,cred,,Constitutiile Sfintilor Apostoli"din lucrarea ,,Canonul Ortodoxiei".Acolo,sub titlul ,,Canoanele [Bisericesti ale] Sfintilor Apostoli prin Clement"figureaza alt text.Sa nu ma intrebati de ce,habar nu am cine si la ce se refera sau daca toti se refera la acelasi lucru.Pls consultati un specialist :) sunt deja detalii tehnice pt specialisti.