Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Biserica Ortodoxa si alte religii > Secte si culte
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #41  
Vechi 29.01.2015, 23:08:01
CristianR's Avatar
CristianR CristianR is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.03.2014
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.220
Implicit

Citat:
În prealabil postat de dobrin7m Vezi mesajul
Apoi am incercat sa inteleg comuniunea. Da, comuniunea nu inseamna un fel de spovedanie fata de ceilalti credinciosi ci inseamna dragostea si iubirea. Unii oameni inteleg comuniunea ca un fel de spovedanie: povesteste despre tine, hai spune-ne ce-ai mai facut, ce suferinte ai, etc. Ne rugam impreuna , dar ne si spovedim unii altora asa inteleg unii oameni comuniunea. Iarasi aici imi vin in minte cuvintele duhovnicului: la toti sa spui: sunt bine Slava lui Dumnezeu. Arata veselie, impacare si dragoste si e suficient sa fii in comuniune cu ceilalti. Fi ajutatoare cat sta in puterile tale.
Ei da, cu cat te plangi mai mult cu atat mai departe esti de Dumnezeu, cu cat ai gasit impacarea si linistea cu atat esti mai aproape de Dumnezeu.
Comuniunea trebuie sa fie in Duh Sfant nu in duh lumesc. Rugaciunea in Duh dar si comunicarea in Duh. Acum inteleg de ce duhovnicul imi spunea: vorbiti prea mult, fiti mai tacuta, fiti atenta la vorbirea in desert.

Exista interiorul nostru adevarat la care sa luam aminte, dar acesta trebuie sa fie plin de Dumnezeu si atunci nu mai este in izolare caci nu are cum sa nu razbata in afara catre ceilalti, iubirea care face comuniunea sa existe.

Trebuie sa Il gasim pe Hristos , sa ne umple inimile si astfel izolarea va disparea.

Cred ca ar fi binevenit deschiderea unui topic nou, despre comuniunea in Biserica , ce intelegem noi prin comuniune si cum trebuie sa fie ea ca sa sporim duhovniceste. Sa dezbatem subiectul acesta izolarea, si semnele care ne arata clar ca suntem niste izolati si prinsi in propriile noastre pareri de sine.
Rigurozitatea unora fata de cei care incalca canoanele, si care ii numesc pe acestia ultraortodocsi sau habotnici, este semn de izolare?
Și eu mă bucur de observațiile pe care le faceți, atât tu cât și Cezar, cu privire la comuniune, care este ea însăși o taină, atunci când este în Hristos. Căci viața în El nu este posibilă fără comuniunea dintre noi.
Foarte bine observa Cezar pe un alt topic și diferența dintre singurătatea omului înconjurat de mulțime și nesingurătatea rugătorului retras din lume.
Da, un topic pe această temă cred că ar fi util.
Reply With Quote
  #42  
Vechi 29.01.2015, 23:08:43
iustin10 iustin10 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.01.2010
Mesaje: 2.305
Implicit

Citat:
În prealabil postat de crinrin Vezi mesajul
Dar bucuria unde e? Ce bucurie poate fi mai mare ca aceea ca L-am gasit pe Hristos?!
Sa ne bucuram, deci!
"Fericiti cei ce plang ,caci aceia se vor mangaia "
Bucuria este plansul , faptul ca esti capabil sa plangi pentru pacatele tale.Nu toti ajung la acest har ,si multi suntem oarecum indiferenti ,calduti,dupa ce ne spovedim, in loc ca de abia de atunci incolo ,sa se trezeasca si mai mare durere pentru pacatele noastre . caci odata ce am gusytat din Hristos, si mai mare este ura fata de viata desfranata si netrebnica cu care I-am murdarit chipul sau in noi.
Este darul de care vorbea si Mihaela ,ca urmeaza adevaratei spovedanii.
Desigur ,pot fi si momente de liniste si de bucurie in fata frumusetii lumii, nu trebuie sa umblam mereu tristi
dar cu cat gustam mai mult frumusetea fapturii lui Dumnezeu,cu atat mai mult ne apuca sfasierea ca nu am daruit atata frumusete cat am fi putut ,si ne am murdarit viata in patimi joase
Tristetea aceasta nu vine din suparare ci din prea multa dragoste si admiratie de faptura si armonia lui Dumnezeu ,in care noi si vointa noastra parem ca o musca neagra si urata intr-o mare de dantela alba
Reply With Quote
  #43  
Vechi 30.01.2015, 00:56:47
ovidiu b.
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de dobrin7m Vezi mesajul
Cred ca ar fi binevenit deschiderea unui topic nou, despre comuniunea in Biserica , ce intelegem noi prin comuniune si cum trebuie sa fie ea ca sa sporim duhovniceste.
Mai demult, creștinul mergea la biserică cu conștiința că face parte dintr-o comunitate, dintr-o mănăstire, că este mădular indispensabil pentru acea comunitate, pentru acea mănăstire. Avea acea conștiință a comuniunii, acea conștiința că face parte din Biserică, din Trupul lui Hristos, și că fără de el Trupul este mutilat. Din păcate, în zilele noastre această conștiință s-a stins, cel mai probabil în mănăstiri s-a mai păstrat.

Primul act al Liturghiei nu este "Binecuvântată este Împărăția Cerurilor", nici măcar Proscomidia, ci este taina adunării.
Sfântul Dinonisie Areopagitul numește Liturghia, în ierarhia bisericească, Taina Adunării, și așa era numită în Biserica veche.

Un cuvânt edificator în acest sens din Constituțiile Apostolice: "Când înveți, episcope, poruncește și îndeamnă poporul să vină în continuu la Biserică dimineața și seara în fiecare zi și să nu lipsească deloc, ci să vină permanent în adunare și să nu mutileze Biserica amputând de un membru Trupul lui Hristos. Căci nu numai cu privire la preoți s-a spus: "Cine nu este cu Mine este împotriva Mea și cine nu adună cu Mine risipește", ci fiecare dintre laici să le audă socotind că s-au spus de Domnul cu privire la el însuși. Fiind, așadar, mădulare ale lui Hristos, nu vă risipiți neadunându-vă, având cap pe Hristos care, potrivit făgăduinței, este cu voi și are comuniune cu voi. Nu fiți nepăsători față de voi înșivă. Nu-L lipsiți pe Hristos de mădularele Lui. Nu divizați trupul Lui. Nu risipiți mădularele Lui. Nu preferați cuvântului dumnezeiesc nevoilor vieții, ci adunați-vă în fiecare dimineață și seară în casele Domnului."

Last edited by ovidiu b.; 30.01.2015 at 16:56:57.
Reply With Quote
  #44  
Vechi 30.01.2015, 11:08:38
crinrin
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de iustin10 Vezi mesajul
"Fericiti cei ce plang ,caci aceia se vor mangaia "
Bucuria este plansul , faptul ca esti capabil sa plangi pentru pacatele tale.Nu toti ajung la acest har ,si multi suntem oarecum indiferenti ,calduti,dupa ce ne spovedim, in loc ca de abia de atunci incolo ,sa se trezeasca si mai mare durere pentru pacatele noastre . caci odata ce am gusytat din Hristos, si mai mare este ura fata de viata desfranata si netrebnica cu care I-am murdarit chipul sau in noi.
Este darul de care vorbea si Mihaela ,ca urmeaza adevaratei spovedanii.
Desigur ,pot fi si momente de liniste si de bucurie in fata frumusetii lumii, nu trebuie sa umblam mereu tristi
dar cu cat gustam mai mult frumusetea fapturii lui Dumnezeu,cu atat mai mult ne apuca sfasierea ca nu am daruit atata frumusete cat am fi putut ,si ne am murdarit viata in patimi joase
Tristetea aceasta nu vine din suparare ci din prea multa dragoste si admiratie de faptura si armonia lui Dumnezeu ,in care noi si vointa noastra parem ca o musca neagra si urata intr-o mare de dantela alba
Pocainta inseamna constientizarea pacatelor insotita de parere de rau si spovedanie si angajarea pe drumul ingust ce duce la Viata.
Transformarea dupa pocainta, da, conduce si mai profund la umilinta si la constientizarea nimicniciei si pacatoseniei noastre si totodata se cauta indreptarea personala si lucrarea virtutilor.

Insa eliberarii obtinute prin ruperea lanturilor grele care ne-au tinut atata timp departe de Dumnezeu, nu-i poate urma decat un sentiment de mare usurare, de libertate si bucurie. :)
Reply With Quote
  #45  
Vechi 30.01.2015, 22:25:04
iustin10 iustin10 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.01.2010
Mesaje: 2.305
Implicit

Citat:
În prealabil postat de crinrin Vezi mesajul
Pocainta inseamna constientizarea pacatelor insotita de parere de rau si spovedanie si angajarea pe drumul ingust ce duce la Viata.
Transformarea dupa pocainta, da, conduce si mai profund la umilinta si la constientizarea nimicniciei si pacatoseniei noastre si totodata se cauta indreptarea personala si lucrarea virtutilor.

Insa eliberarii obtinute prin ruperea lanturilor grele care ne-au tinut atata timp departe de Dumnezeu, nu-i poate urma decat un sentiment de mare usurare, de libertate si bucurie. :)
Fericiti cei ce plang..
Da,iata ca si tu unesti cele doua , durerea nimicniciei noastre si bucuria regasirii in Hrisots.
Nu se zice :fericiti cei fara probleme ci fericiti cei ce plang
De ce sunt fericiti? Ca vor fi mangaiati .
Si cu cat vor fi mai mangaiati de bucurie,cu atat vor plange si mai mult ,pentru ca vor simti mai intens cat de mult ranesc o asa mare dragoste ,ca a Domnului
La nesfarsit Domnul ii va mangaia si mai mult iar ei vor plange si mai mult , nu de intristare,ci de dragoste si de cunoastere mai profunda a mizeriei proprii.
Acesta e darul ce nu ni-l poate lua nimeni ,care aduce fericire continua si bucurie nesfarsita ,si anume cainta pentru pacatele proprii. Nici o putere din cer sau de pe pamant nu ne poate desparti de cainta , atunci cand vine din dragoste de Hristos
Reply With Quote
  #46  
Vechi 20.03.2015, 16:14:53
Cornel Urs's Avatar
Cornel Urs Cornel Urs is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 27.05.2012
Mesaje: 1.620
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Doriana Vezi mesajul
Nu este vorba de trairile crestinilor dintr-un anume cult ci de trairea cu Hristos. In orice cult sunt crestini transformati de intalnirea cu El si crestini care vorbesc din auzite; plus cei pe care nici nu ii intereseaza aspectul. Cele din urma categorii sunt responsabile in general cu pietrele, dar au si pietrele rostul lor.

Intalnirea cu Hristos transforma deoarece deschide o viziune noua. E ca si cum ai intelege in sfarsit cum gandeste Dumnezeu (cel putin in cazul tau), ca si cum ai privi de sus "the big picture". Esti in sfarsit impacat cu tine si cu Dumnezeu si hotarasti sa asculti orice ar spune si sa Il urmezi oriunde va merge. Esti implinit pentru ca in sfarsit ai gasit ce ai cautat si intri in odihna de care spune in Evrei 4, caci vei uita de oboseala pricinuita de pacatul atat de greu de purtat, pe care l-ai lasat la picioarele crucii Lui. Esti ca o apa linistita, plin de pace si bucurie in Duhul Sfant. Inima este atinsa si ea cu o dulce pocainta, cu nepretuita mangaiere de a fi alaturi de Hristos, de a-L simti langa tine, de a-i vorbi deschis, stiind ca asculta si ca nu te judeca, ci te intelege. De acum stii ca nu mai esti singur, ca Dumnezeu are privirea indreptata asupra ta ca sa-ti faca bine, stii ce vei face maine si ce drum vei apuca, deoarece El ti l-a aratat. Este atingerea unei tinte de mult cautate si in acelasi timp inceputul unui drum cu mult mai frumos si maret; este intalnirea cu Adevarul.
Mai bine te-ai spovedi unui preot.
Cu texte din astea rasuflate, ai jumulit de bani biserici de naivi, pe care i-ati rupt de Domnul Iisus Hristos si i-ati scos din Biserica Sa, cooptandu-i in secta voastra penticostala.

Last edited by Cornel Urs; 20.03.2015 at 18:16:42.
Reply With Quote
  #47  
Vechi 05.11.2017, 12:56:04
Cornel Urs's Avatar
Cornel Urs Cornel Urs is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 27.05.2012
Mesaje: 1.620
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Doriana Vezi mesajul
Nu In orice cult sunt crestini transformati de intalnirea cu El
Cu alte cuvinte, toate cultele sunt la fel de bune. MINCIUNĂ!
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare