|
#11
|
|||
|
|||
Citat:
2. Imi cer iertare daca am gresit postand acele icoane gresite. A doua era luata chiar de pe acest site, iar a treia de la Manastirea Sfantul Ioan cel Nou, dupa cum se vede scris chiar pe imagine. Intentia era alta. Nu sunt atat de priceputa ca dvs. Corectati-ma va rog. Astea se aproba? Last edited by Adriana Cluj; 03.06.2012 at 23:48:17. |
#12
|
|||
|
|||
Cuprinsul postarii este preluat chiar de pe acest site, nu-mi apartin cuvintele. Este dat si link-ul din cate imi amintesc, putin mai jos.
|
#13
|
|||
|
|||
Citat:
Last edited by catalin2; 03.06.2012 at 22:31:27. |
#14
|
||||
|
||||
Citat:
Un articol despre reprezentarile iconografice ale Sfantului Duh - http://www.crestinortodox.ro/sarbato...ie-136182.html. Mihailc, sunt binevenite observatiile tale referitoare la icoanele postate, dar nu cred ca era nevoie de un (alt) atac la persoana...
__________________
Pe noi inșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm. |
#15
|
|||
|
|||
Citat:
|
#16
|
|||
|
|||
Care atac la persoană? A fost doar un apel la consecvență în apărarea cu succes a dreptei credințe, pe un ton mai hotărât, că tot mă suspectau unii de corectitudine politică. Sau nu-i bine nici politicos, nici ferm? Atunci cum e bine?
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi) |
#17
|
|||
|
|||
Ii bine, stai linistit. Pietre sunt destule pe drumuri...si cine sa le ridice, la fel.
|
#18
|
|||
|
|||
Așa-i, e bine să le ridicăm și să punem pe margine să nu se împiedice cineva de ele. Mă refer la pietrele de poticnire, nu de pocnire.
__________________
Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi) |
#19
|
||||
|
||||
Nu ma princep la icoane, dar mie una imi plac cele care au o dominanta cromatica.
|
#20
|
|||
|
|||
Cuvinte din ultima predica de Rusalii a Parintelui Galeriu,rostita in Biserica ,,Sfantul Silvestru" din Bucuresti,la 3 iunie 2001
,,În numele Tatălui și al Fiului și al Sfîntului Duh. Amin. Vrednicilor de iubire dreptmăritori creștini în Sfînta Biserică a Domnului nostru Iisus Hristos, astăzi prăznuim dumnezeiasca Pogorîre a Duhului Sfînt, făgăduință a Tatălui prin Fiul Său, Domnul nostru Iisus Hristos, Dumnezeu și om, Care, înainte de pătimirea Lui, în noaptea cînd i-a împărtășit pe ucenici în foișorul Cinei celei de Taină – acea cămăruță “simbol al lumii”, cum o numesc Părinții –, le-a făgăduit: “Nu vă voi lăsa orfani (...). Mîngîietorul, pe Care Eu Îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul Adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine. (...) Acela Mă va slăvi, pentru că din al Meu va lua și vă va vesti” (Ioan 14, 18; 15, 26; 16, 14). “În ziua aceea veți cunoaște că Eu sînt întru Tatăl Meu și voi în Mine și Eu în voi” (Ioan 14, 20). Și așa făgăduind, a pătimit apoi crucea și moartea. Moartea nu ca final, cum gîndim noi, ci ca finalitate; ca transformare, ca transfigurare. Moartea luată de Iisus, trăită de El, transfigurată prin El. Pentru că dacă Adam a transfigurat iubirea, ofranda, jertfa către Tatăl și către lume în moarte, Hristos, pe Cruce și în mormînt, transformă moartea în jertfă – starea de jertfă, de ofrandă, de iubire, care e adevărul existenței – și o transfigurează în Înviere. Și, după ce îi pregătește pe ucenici cu starea de înviere, merge în Betania, îi binecuvîntează și Se înalță la Tatăl, plinind măsura cea fără de măsură a umanului, ridicîndu-l pînă de-a dreapta Tatălui. Înțelegem că de aceea a coborît în lume Fiul lui Dumnezeu, pentru că omul n-a împlinit cum se cuvine taina lui, aceea de a fi după chipul lui Dumnezeu, de a avea lumina lui Dumnezeu în el. Să simtă prezența lui Dumnezeu: așa e deplin omul. Să înțelegem taina aceasta negrăită: omul e om cînd simte harul, dumnezeiescul în el. Omul, făptură zidită din pământ, în lumea aceasta hotărnicită, mărginită, limitată (în timp și spațiu, cum spune știința), e chemat să depășească mărginirea, plinind taina de a fi după chipul lui Dumnezeu și a crește la nesfârșit în asemănare cu El. Să primească în el, în zidirea lui, faptul ziditor al Creatorului. Pentru că Dumnezeu, zidindu-ne, introduce în zidire voința Lui, puterea Lui, lumina Lui, gîndirea Lui, cum introducem și noi în orice lucru al nostru. Căci zidești, creezi și tu, omule, în experiența ta, împărtășind din gîndirea, din iubirea, din voința, din puterea ta. Așa a pus Dumnezeu în omul zidit după chipul Lui ceva din El, ceva necreat; acest necreat care se unește cu creatul. Rămîi deosebit de necreat, nu e panteism; dar e prezența lui Dumnezeu în noi. Sîntem martorii Învierii Lui. De aceea mormîntul Lui rămas gol rămîne mărturie a Învierii. Petru vorbea la cincizeci zile după Înviere. Și Iisus, “înălțîndu-Se prin dreapta lui Dumnezeu (Tatăl) și primind de la Tatăl făgăduința Duhului Sfînt, L-a revărsat pe Acesta, cum vedeți și auziți voi” (2, 33). Și încheie Petru cuvîntul: “Cu siguranță să știe deci toată casa lui Israel că Dumnezeu pe acest Iisus, pe Care voi L-ați răstignit,L-a făcut Domn și Hristos (Mesia cel făgăduit)” (2, 36). Aceasta este taina sărbătorii. Pentru care mulțimea, auzind, a zis: „Ce să facem?” (2, 37). Iar Petru le-a răspuns: “Pocăiți-vă!” – schimbă-ți gîndirea, de la eul tău, orgoliul tău, la Dumnezeul cel Viu, Care ne unește pe toți; la Unicul Dumnezeu – al adevărului, al luminii, al învierii, al veșniciilor. Ca să nu rămînă miliarde de euri care se ciocnesc între ele, pentru că fiecare vrea să fie centru. “Și să se boteze fiecare dintre voi (prin această pocăință) în numele lui Iisus Hristos (Cel înviat), spre iertarea păcatelor voastre, și veți primi darul Duhului Sfînt” (2, 38). Și s-au botezat în ziua aceea ca la trei mii deodată (cf. 2, 41). Așa cum Hristos era prezent – prin lumina bogăției, a eternității, a dumnezeirii – în Petru, prin botez deodată Duhul Sfînt năștea din nou mulțimile; cum ne-a născut și pe noi, ca să fie prezent în noi Hristos. “Hristos în noi, nădejdea măririi”, cu Tatăl și în Duhul Sfînt. “Binecuvîntat ești Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce preaînțelepți pe pescari i-ai arătat, trimițîndu-le lor Duhul Sfînt, și printr-înșii lumea ai vînat, Iubitorule de oameni, slavă Ție!”. Doamne, slavă Ție, slavă Ție! Amin."(sursa si predica integrala aici) Last edited by Pelerin spre Rasarit; 04.06.2012 at 11:08:37. |
Thread Tools | |
Moduri de afișare | |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Obiceiuri de Rusalii | costel | Generalitati | 1 | 22.06.2013 19:10:32 |
Randuiala postirii de la Pasti pana la Rusalii | costel | Postul | 13 | 06.04.2011 22:09:50 |
Traditii de rusalii | lamaita48 | Rusaliile | 21 | 10.10.2010 18:56:49 |
Harti in saptamana dupa Rusalii | costel | Postul | 1 | 29.05.2010 16:35:30 |
|