|
|
Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
#111
|
|||
|
|||
Citat:
Citat:
Ok, da-ne si noua textelea alea canonice ale Budhismului in care se vorbeste despre Dumnezeu. De fapt ce intelegi tu prin texte canonice?
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#112
|
||||
|
||||
Citat:
Daca un crestin se asteapta ca textele budiste sa vorbeasca despre un Dumnezeu "cu apartenenta" (al evreilor), fireste ca nu va gasi asa ceva. Insa daca se asteapta sa gaseasca un Dumnezeu a carui natura este transcendenta si iubirea plenara, iL va recunoaste cu siguranta. ************* Texte canonice sunt cele recunoscute de catre clerul budist care apartine unei anumite ramuri. In budismul Mahayana printre textele cu autoritate, care formeaza fundatia sunt: Sutra Lotusului / Buddha Sakyamuni (563 - 483 ien) Lamrim - Stadiile Caii / Atisha (980–1054) Lojong - Instruirea Mintii in 7 Puncte / Geshe Chekhawa (1102–1176) Bodhisattvacaryāvatāra - Indrumar pentru cel ce face totul din dragoste (Bodhisattva) / Shantideva (sec.8)
__________________
Last edited by florin.oltean75; 01.04.2014 at 21:57:11. |
#113
|
||||
|
||||
Citat:
|
#114
|
|||
|
|||
Inca n-ai reusit sa vii cu citate concrede in directia asta.
Citat:
Citat:
Eu zic sa ramanem la ce e Budhism si nu interpretari, re-interpretari si alte povesti dupa 1500 ani, adica strict Buddha Sakyamuni. Adica, daca vrei sa o luam si altfel, ia uite ce am gasit despre Atisha: "On the eve of his wedding, Ati¶a experienced a momentous encounter with the Vajrayana goddess Tārā, who would continue with him as a guiding spirit until the end of his life." Deci, tu ca si pretins crestin, crezi ca zeita Tara, chiar exista? Cine crezi ca este de fapt? Un inger, o sfanta sau cum?
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#115
|
||||
|
||||
Citat:
Ca si crestinismul ortodox, budismul Mahayana este intradevar, in mare parte, rezultatul unor interpretari, care insa, fara exceptie, au la baza sutrele atribuite lui Buddha Sakyamuni. Buddha, ca si Hristos nu au scris ei insisi, ci discipolii lor, ce au retinut din expunerile publice sau particulare. De exemplu, “Trinitatea” nu este un concept care sa-L fi rostit explicit Hristos. Este o deductie, o interpretare patristica ulterioara, bazata pe afirmatiile atribuite Lui. Este rodul unor “interpretari”, spunem noi “inspirate de Duh”. “Tainele” asisderea. “Ortodoxie”- la fel. O noua terminologie dezvoltata post-evanghelizare si recunoscuta formal de anumite entitati din comunitatea crestina. Daca ar fi sa ramanem strict la ce a spus Iisus, atunci probabil ar trebui sa renuntam la Ortodoxie si sa trecem mai degraba la protestantism. Unii au inteles sa procedeze in acest fel, altii nu. Ortodoxia este, eminamente, o interpretare/constructie patristica. Ca si in crestinism, conform Sutrei Lotusului, Buddha Sakyamuni nu este decat intruparea unei entitati eterne, Buddha-fara-Inceput, care se descopera a fi “Tatal-tuturor-fiintelor” carora le poarta o dragoste de "tata". Chiar si dupa trecerea in parinirvana (“urcarea la ceruri”) Buddha continua sa-si manifeste prezenta in samsara si sa ajute fiintele sa se elibereze. Primele texte ale sutrei sunt datate cu aproximatie - secolul 1 inainte de Hristos. Seamana destul de mult cu conceptul crestin despre “Divinitatea care se intrupeaza”. Sutra Lotusului este temelia pe care este asezat Budismul Mahayana, impreuna cu sutrele specifice celor Patru Expuneri / “Invartiri ale Rotii Dharmei”. ----------------------- Cine este Tara? Cine este Iisus? Omul, pentru a-L intelege pe Dumnezeu, are nevoie la inceput de un Dumnezeu inteligibil, nu de Unul transcendent, de nepatruns cu mintea. Are nevoie de un exemplu in aspect uman, care sa exprime in mod desavarsit virtutile dragostei, rabdarii, sacrificiului, intelepciunii. Are nevoie de o “icoana”. Biblia, ea insasi este o “icoana” pentru ca este plina de forme, de “povesti” care suscita imaginatia cititorului in sens virtuos. Misca inima prin faptul ca mintea isi imagineaza cum a trait, a iubit si a suferit Hristos. Sunt crampeie de idei/constructii mentale generate prin ascultare si citire. Pe care ni le amintim sau le uitam. Cine iL vede pe Hristos cu ochii de carne? Nimeni. Credinciosii “iL vad” cu ochii mintii lor, prin efort mental de reprezentare. Calitatea “imaginii interioare” este data de forta de patrundere, care vine prin citit, contemplatie, rugaciune, felurite nevointe si binecuvantare. Este o mare diferenta intre “imaginea” unui incepator si cea a unui imbunatatit. Orice persoana are un aspect relativ si unul absolut. Omul se aseamana cu Dumnezeu nu dupa aspectul sau relativ, ci dupa cel absolut. Icoana exprima un aspect relativ al persoanei: o anumita forma esentializata (atribute chitensenta). Aspectul relativ este schimbator, pentru ca forma este in permanenta schimbare. Chiar si trupul omenesc a lui Hristos s-a modificat secunda de secunda. Nu putem identifica o forma omeneasca neschimbatoare a Lui Hristos, fie ca-L reprezentam ca si prunc, fie ca-L reprezentam la Cina cea de Taina sau rastignit pe cruce. Ele sunt relativizari perceptibile de mintea umana. Asa cum fiecare trup este un aspect relativ. Tara, in viziunea budista, este icoana chintesentiala a lui Buddha-fara-Inceput, caracterizata esentialmente prin iubire, in forma milei. Este un alt aspect relativ prin care credinciosul budist are acces la o relatie personala cu Transcendenta, bazata pe iubire. Dumnezeu are o singura identitate si o calitate prin care stim ca este Dumnezeu: si aceea este Dragostea, inainte de putere, autoritate sau dreptate.
__________________
Last edited by florin.oltean75; 04.04.2014 at 22:49:02. |
#116
|
||||
|
||||
cugetare crestina:
„Dacă omul nu va spune mereu în inima sa: numai eu și Dumnezeu suntem pe lume, nu-și va găsi liniștea.“ (Alonios 1). „Dacă nu aș fi dărâmat totul, nu aș fi putut să mă zidesc.“ (Alonios 2). paralela budista: God on the Tongue = Everywhere/ Whenever One Taste = Alone with God “One Taste basically states that whatever arises in your sense field in any given moment is perfect, yet empty and equal to any other moment in reality. If you can view a maggoty corpse of a rat with the same equanimity one views a beautiful feast or a fine sunset, then you have really conquered duality and the idea that there is actually any difference between the two. If you are equally happy sitting in a desert chatting to scorpions, squatting in a sewer in Calcutta, or sitting in a palace surrounded by dancing girls, you have mastered the One Taste. To arrive at this point is not as easy as it might sound though, and requires the genuine dissolution of conceptual structures around good and bad sensory experiences. Once one has gotten to the point where one realises that ‘all is empty and the play of illusion’, One Taste meets Discriminating Wisdom. Realising that it makes no difference what is in front of you, one is free to choose what you like over what you don’t like. At this point you might as well be in the palace with the dancing girls because it makes no difference either way. A lot of people try and jump this gun. The senses are always trying to lure us and entrap us in a web of aversion and desire but one only gets to sit in the palace once one is content to sit with the scorpions. To achieve this you have to relinquish everything or at least be willing to, in order to get everything you have ever wanted. Of course by then you don’t particularly want anything because it is all the ‘same taste’ anyway. No one ever said that enlightenment would be without its own cruel little jokes. Cruel jokes aside, if one is free from attachment and aversion one is able to rise above reality and truly enjoy the play of ones senses without being plagued by suffering. To me this is a gem without price.” http://www.buddhabrats.com/buddha-br...-is-one-taste/
__________________
|
#117
|
||||
|
||||
Frica de iad
In ambele credinte, ortodoxa si budista, "iertarea pacatelor" este absolut necesara. Cui nu ii sunt iertate pacatele, inevitabil, va intra in iad. In viziunea budista, fiintele samsarice, populeaza pentru foarte putin timp lumile superioare, rationale - "cat licarul unui fulger" - noptile cvasi-infinite fiind petrecute in iad. Pentru ca toate fiintele samsarice sunt legate cu latul iubirii de sine. Iubire de sine care alimenteaza miriade de pacate. Un trup uman este doar o scurta "eliberare" de durerile iadului, o stare efemera intre doua iaduri. Aceasta este perceptia credinciosului budist. Un trup uman este extrem de rar, o minune, raportata la diversitatea infinita de forme aflate intr-o perpetua schimbare. O fereastra deschisa spre cerul libertatii...pentru foarte putin timp .
__________________
|
#118
|
|||
|
|||
Si care e scopul acestui studiu de caz ?
|
#119
|
||||
|
||||
Evidentierea faptului ca cele doua credinte nu sunt radical diferite, asa cum sunt adesea prezentate antitetic in expuneri crestine, ca, de fapt, in ceea ce priveste miscarile inimii pot fi identificate cu usurinta foarte multe similitudini, ca diferentele sunt doar formale.
Ca budismul ofera si o terminologie psihologica precisa, pe langa expresii metaforice.
__________________
|
#120
|
|||
|
|||
Citat:
|
|