Asemanari intre budism tibetan si crestinism ortodox

[florin.oltean75]

În prealabil postat de tot-Laurentiu

Mantuitorul Iisus Hristos nu este considerat Dumnezeu si om deopotriva, de catre budisti, ci doar unul dintre marii initiati. Adica Hristos este trecut de ei, in rand cu ratacitii. O blasfemie strigatoare la cer!

Generalizarea despre care am vorbit in postarea anterioara, parafata cu indignare indreptatita.

[stefan florin]

În prealabil postat de tot-Laurentiu

Deci sunt unele lucruri care trebuiesc clarificate pentru cei care citesc aici.

Budistii nu cred intr-un Dumnezeu Personal, ci in energie universala.
De aici au ajuns să scornească teoria conform căreia "materia este energie condensată la vibratie (sau care vibreaza la), frecventa joasă". Deci avem de-a face cu o erezie de origine gnostică care vede materia ca pe ceva exclsiv rău şi blestemat, condamnata la osanda si nimicire şi de aceea vor să se descotorosească cât mai repede de ea.
Budistii nu fac distinctie intre creat si Necreat. Or, dogma fundamentala in Ortodoxie spune ca Necreatul nu se poate identifica cu creatul.
Nefacand aceasta distinctie, budistii ajung sa se identifice cu Necreatul, si astfel au ajuns sa confunde creatie cu Creatorul. Au ajuns la monism si la panteism.
Din ce am citit, nici despre suflet nu au o definitie clara.
Ei considera ca sunt parte din acea energie universala in care cred ei.

Stim ca atat sufletul cat si trupul, au fost create, de asemenea lumea vazuta si lumea nevazuta au fost create, iar Dumnezeu este Necreat.
Noi ortodocsii credem ca Dumnezeu Este Unul in Fiinta si Intreit in Persoane (Tatal, Fiul si Sfantul Duh). De asemenea nu confundam creatia cu Necreatul, adica cu Dumnezeu.

de unde crezi ca Gerge Lucas s-a insiprat pentru termenul de "forta" in Star Wars: de la budhismul tibetan. Un fel de divinitate sub forma de energie universala impersonala

[tot-Laurentiu]

În prealabil postat de florin.oltean75

In scripturile budiste sunt nenumarate exemple cand Dumnezeu (Buddha fara inceput) din dragoste, ia diferite aspecte vizibile - forme tranzitorii-, inclusiv umane pentru ajutorarea fiintelor.

În primul rând, Buddha nu e în nici un caz Dumnezeu, ci un simplu om limitat care s-a chinuit să ducă un anumit stil de viaţă, fără să stabilească vreo legătură reală cu Dumnezeul Cel Adevărat.
Hristos fiind Dumnezeu Adevărat şi Om Adevărat, nu poate fi comparat în nici o privinţă cu Budha sau cu vreo altă creatură de pe pământ sau din ceruri!

În al doilea rând, în paragraful în care te-am citat mai sus, dacă nu este vorba despre reîncarnare, atunci avem de-a face cu ceva care se aseamănă cu erezia dochetismului care, referindu-se la Mântuitorul Hristos, susţinea ceva identic, şi anume că, Hristos ar fi luat trup doar aparent, ci nu în realitate. Cu alte cuvinte, ei susţineau că de fapt ar fi păcălit lumea, că ar fi fost un fel de fantezie, un fel de nălucă. Aşa au ajuns să nege patimile Mântuitorului de pe cruce, Învierea şi tot ce a pătimit ca Om în lume fiind.

În prealabil postat de florin.oltean75

Putem spune ca Dumnezeu se "incarneaza" prin vointa proprie. Daca vrea sa fie para de foc sau om o face in baza propriilor Lui ratiuni.

Nu putem spune acest lucru, fiindcă Dumnezeu nu doar se încarnează într-un trup, ci Dumnezeu Cuvântul ia firea omenească, adică trup însufleţit de suflet raţional şi înţelegător, cu tot ce înseamnă asta, inclusiv mintea care este creată.

Prin Întrupare, Dumnezeu Cuvântul S-a facut ipostas al trupului, adică firea omenească (trup însufleţit de suflet raţional şi înţelegător) s-a unit cu firea dumnezeiască în ipostasul Cuvântului, fara schimbare, fara amestecare, fara despartire şi fără împărţire !

"Firea dumnezeiasca este pentru totdeauna unita cu firea omeneasca, fara schimbare, fara amestecare, fara despartire, si fara impartire in ipostasul Cuvantului. Aceasta inseamna ca cele doua firi nu s-au despartit si nu se despart niciodata. In prezent, ne putem impartasi din Trupul indumnezeit al Cuvantului, tocmai pentru ca firea omeneasca ramane nedespartita de cea dumnezeiasca, adica Dumnezeu-Om exista pentru totdeauna. Impartasindu-ne din Trupul si din Sangele indumnezeit al lui Hristos, ne facem de un trup si de un sange cu El. (ÎPS Vlachos)

În prealabil postat de florin.oltean75

Budismul tibetan explica poate cel mai bine cum firea dumnezeiasca este simbiotica cu firea omeneasca. Cum Dumnezeu poate straluci intreg, in fiecare persoana.

Nu explică bine deloc, fiindcă unirea firii dumnezeieşti cu firea omenească este valabilă doar pentru Hristos, Dumnezeu-Om, fiindcă El are şi fire dumnezeiască, fiind din Sfânta Treime, lucru care nu este valabil şi pentru persoanele omeneşti de pe pământ.
Aşa cum a fost creată firea omenească a vechiului Adam, tot astfel a fost creată şi firea omenească a Mântuitorului, Noul Adam, în păntecele Maicii Domnului, cu diferenţa că trupul său a fost la scară/dimensiune mult mai mică, dar deja format, fără să fi fost, ca în cazul nostru, ou sau zigot mai înainte de a se forma

În prealabil postat de florin.oltean75

Toti suntem fii ai Lui Dumnezeu. Pentru ca din El purcedem. Nu exista alta sursa.
Trebuie doar sa ne intoarcem cu mintea din lume, la Tatal nostru.

Toţi suntem fii ai lui Dumnezeu, dar nu cum înţelegi matale. Nu purcedem din El, (nu suntem părticele din esenţa-fiinţa Sa şi energia Sa dumnzeiască) nici unul dintre noi. Aceasta este o teorie întâlnită în toate filozofiile orientale, la platonicieni, la neo-platonicieni şi în toate ereziile de origine gnostică. Teoria emanaţionistă a gnosticilor care vorbeşte despre faptul că mintea omului este necreată (erezia apolinarismului) şi că este un fragment, o scânteie, o părticică din Dumnezeu, care este numit de ei în mai multe feluri, în funcţie de filozofia din care provine: Cosmos, Conştiinţă Cosmică, Conştiinţă Supremă, Supraconştiinţă etc
Aceste filozofii eretice învaţă că aceste părticele din aceea fiinţa, numită de ei Dumnezeu, deoarece ar fi păcătuit într-o stare de preexistenţă au fost aruncate în trupuri spre a fi pedepsite, şi că vor trebui să treacă prin mai multe cicluri de reîncarnări pentru a se purifica, urmând în cele din urmă a se contopi cu Divinitatea, Fiinţa, Pleroma, Monada, Cosmos, Conştiinţă Cosmică, Conştiinţă Supremă, Supraconştiinţă etc

Ortodoxia învaţă câ firea omenească (atât trupul cât şi sufletul raţional, înclusiv mintea) sunt create, şi că suntem fiii lui Dumnezeu prin înfiere nu prin fire/natură. La Sf. Botez suntem înfiaţi prin Harul Sfântului Duh şi devenim fiii lui Dumnezeu după har, atâta timp cât avem credinţă dreaptă şi conlucrăm în viaţa noastră cu Harul Sfântului Duh primit la Sf. Botez. Fiul lui Dumnezeu după fire/natură este Unul Singur, Iisus Hristos. (Ioan 3, 16)

"Prin energiile necreate se impartaşeşte omul de darul lui Dumnezeu, iar nu de fiinta Sa, care ramane pururea neatinsa de vreo zidire a Sa vazuta sau nevazuta.

Dumnezeu în Fiinţă e un adânc nepătruns, necomunicabil, neschimbabil. Dar din acest adânc emană puteri şi lucrări în care nu se scurge însăşi Fiinţa. Acestea sunt altceva decât Fiinţa. Ele pot fi nenumărate, precum abisul Fiinţei este fără de sfârşit.

Sfântul Grigorie arată că altceva este fiinţa Lui Dumnezeu, inexprimabilă şi de neatins cu gândirea, şi altceva, harul care se revarsă apofatic din ea, de care se împărtăşesc cei vrednici de unirea cu Cel Necuprins. Dar prin aceasta nu trebuie înţeleasă existenţa a doi Dumnezei (diteism), Unul complet transcendent iar Altul imanent, adică împărtăşibil sau participabil, ci Unul şi Acelaşi, după fiinţă incognoscibil iar după lucrări sau energii cognoscibil".

[tot-Laurentiu]

În prealabil postat de stefan florin

de unde crezi ca Gerge Lucas s-a insiprat pentru termenul de "forta" in Star Wars: de la budhismul tibetan. Un fel de divinitate sub forma de energie universala impersonala

Această meteahnă a filmelor SF este întâlnită la majoritatea adepţilor filozofiilor şi practicilor orientale, lucru care dovedeşte încă odată, dacă mai era nevoie, că aceşti indivizi trăiesc într-o lume a lor, imaginară, plăsmuire a unor minţi rupte de realitatea care îi înconjoară...

În prealabil postat de florin.oltean75

Nu stim ce intelege fiecare, cu atat mai putin "ce vede".

Poti sa ai o 'doctrina' buna, dar daca mintea este plina de fixatii si cade usor in extreme - indiferent ca esti budist, yoghin, ascet crestin ... pericolul de cadere este mare.

Oricine este susceptibil sa fie rapus.

Duhul omului nimeni nu il stie, indiferent de nationalitate si credinta.

Atentia noastra trebuie sa fie indreptata spre intelesurile invataturii, nu spre oameni. Unii cad, altii se ridica, altii sunt pacatosi, altii sunt sfinti.... Dumnezeu ii stie pe fiecare.

Doctrina nu este un certificat de intrare in rai.

A spus-o clar Iisus.

Insa este curatia inimii.... Cine o are? Dumnezeu stie.

Odata ce sunt rapusi de Lumina, e clar cata curtatie a inimii au aceia.
Degeaba stii doctrina, daca nu o traiesti cu adevarat. Dar cel mai important mi se pare alt lucru: smerenia. Ea este hotarâtoare.
Intelesurile le capeti pe masura ce inima ti se curata, dar asa, prin smerenie, spovedanie si impartasanie cu Trupul si Sângele Domnului; nu altfel.
Ar fi bine ca dupa ce citesti cate o Evanghelie, sa iei cartile scrise de Sfintii Parinti despre acea Evanghelie, ca sa intelegi cu adevarat ceea ce scrie acolo. Altfel vei avea doar impresia ca intelegi.
Dar, nu ai voie sa slujesti la doi domni!

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Miha-anca

Odata ce sunt rapusi de Lumina, e clar cata curtatie a inimii au aceia.
Degeaba stii doctrina, daca nu o traiesti cu adevarat. Dar cel mai important mi se pare alt lucru: smerenia. Ea este hotarâtoare.
Intelesurile le capeti pe masura ce inima ti se curata, dar asa, prin smerenie, spovedanie si impartasanie cu Trupul si Sângele Domnului; nu altfel.
Ar fi bine ca dupa ce citesti cate o Evanghelie, sa iei cartile scrise de Sfintii Parinti despre acea Evanghelie, ca sa intelegi cu adevarat ceea ce scrie acolo. Altfel vei avea doar impresia ca intelegi.
Dar, nu ai voie sa slujesti la doi domni!

Cine judeca daca o credinta este traita sau nu cu adevarat?

Cine judeca daca smerenia este autentica sau nu?

Intelesurile vin in primul rand prin "insasi intelesuri" unite cu lucrarea efectiva a virtutilor.

Tainele, asa cum sunt definite in ortodoxie, lucreaza matuirea celor care cred in ele.

Opinia mea este ca dinamica lor poate fi privita intr-un mod mai profund, intelegand aspectele subtile ale proceselor cognitive.

Cu intelegeri mai adanci lucrarea tainei se savarseste in noi cu putere mai mare.

Eu nu contrazic miezul invatarurilor crestine ci in opinia mea pot fi interpretate intr-un mod mai profund.

Altfel, trebuie sa ne bazam doar pe credinta - pentru ca argumentatiile la nivel rational, asa cum sunt ele admise teologic, prezinta contradictii logice evidente.

In opinia mea, acestea pot fi rezolvate intr-o mare masura intelegand explicatiile rationale (nu dogmatice) ale Caii de Mijloc.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de tot-Laurentiu

Această meteahnă a filmelor SF este întâlnită la majoritatea adepţilor filozofiilor şi practicilor orientale, lucru care dovedeşte încă odată, dacă mai era nevoie, că aceşti indivizi trăiesc într-o lume a lor, imaginară, plăsmuire a unor minţi rupte de realitatea care îi înconjoară...

Agumentatia logica crestina privind explicarea realitatii prezinta zone de fractura si incongruenta evidente, chiar daca face apel la concepte "liant": “energii” / "energii necreate".

Aceasta pentru ca nu are explicatii cu privire la ceea ce este in mod esential “fiinta”, “persoana”, “energia” – orice fenomen in general.

Crestinismul le trateaza ca postulate / evidente in sine.

Din acest punct de vedere “persoana” detine un statut “tabu” fiind intangibila oricarei incercari de a fi explicata rational.


Este hilar sa areti cu degetul la “energii impersonale” si sa legitimezi in acelasi timp “energiile necreate”.

[iondan]

În prealabil postat de florin.oltean75

Agumentatia logica crestina privind explicarea realitatii prezinta zone de fractura si incongruenta evidente, chiar daca face apel la concepte "liant": “energii” / "energii necreate".

Aceasta pentru ca nu are explicatii cu privire la ceea ce este in mod esential “fiinta”, “persoana”, “energia” – orice fenomen in general.

Crestinismul le trateaza ca postulate / evidente in sine.

Din acest punct de vedere “persoana” detine un statut “tabu” fiind intangibila oricarei incercari de a fi explicata rational.


Este hilar sa areti cu degetul la “energii impersonale” si sa legitimezi in acelasi timp “energiile necreate”.

Aduci niste argumente comice ,cum ca crestinismul nu reuşeste sa explice realitatea, aşa cum reuşeste budismul si de aceea,probabil, vrei sa-l popularizezi .Nu exclud faptul ca tu, citind niste scrieri budiste, sa fi rămas fascinat de anumite idei care ti-au deschis niste " unghiuri " noi pe care ,crezi tu, camera de luat vederi crestina nu le vede. Intrebarea e, sunt utile acele unghiuri? Ce dezvolta ele concret? Te ajută sa nu mai pacatuiesti,te fac mai bun, mai iubitor, mai linistit,mai smerit?...

Poti sa punctezi un loc in care budismul explica mai bine realitatea?

PS:afirmatia cu energiile impersonale (budism )si cele necreate(crestinism) nu e argument valid, caci e diferenta intre "nepersoana absoluta" si Absolutul Persoana.

[DragosP]

În prealabil postat de florin.oltean75

Este hilar sa areti cu degetul la “energii impersonale” si sa legitimezi in acelasi timp “energiile necreate”.

Zi-le, zi-le! Că tot l-am cinstit azi, noi creștinii hilari, pe Sfântul Grigorie Palama.

[tot-Laurentiu]

În prealabil postat de florin.oltean75

Tainele, asa cum sunt definite in ortodoxie, lucreaza matuirea celor care cred in ele.

Însă este important cum înţelegi tainele şi credinţa în ansamblul ei. Ele nu pot fi separate de Întruparea, Răstignirea, Jertfa, Învierea, Înălţarea la Ceruri a Mântuitorului, Pogorârea Sfântului Duh la Cincizecime şi ceeea ce găsim în Tradiţia Bisericii Ortodoxe.

Însă credinţa este un dar al Duhului Sfânt, iar cine nu are harul Sfântului Duh nu poate avea nici darul credinţei şi mai cu seamă al dreptei credinţe.

Măntuitorul i-a fericit pe cei care nu au văzut şi au crezut: "Fericiti cei ce n-au vazut si au crezut!” (Ioan 20, 29)

Iisus a spus: De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in Imparatia lui Dumnezeu (Ioan 3, 5)

Căci prin Botez:
"n-aţi primit iarăşi un duh al robiei, spre temere, ci aţi primit Duhul înfierii, prin care strigăm: Avva! Părinte!" (Romani 8, 15)

"Si zicea: Cum vom asemana Imparatia lui Dumnezeu sau in ce pilda o vom inchipui? Cu grauntele de mustar care, cand se seamana in pamant, este mai mic decat toate semintele de pe pamant; dar, dupa ce s-a semanat, creste si se face mai mare decat toate legumele si face ramuri mari, incat sub umbra lui pot sa salasluiasca pasarile cerului." (Marcu 4, 30-32)

"Deci zicea: Cu ce este asemenea Imparatia lui Dumnezeu si cu ce o voi asemana? Asemenea este grauntelui de mustar pe care, luandu-l, un om l-a aruncat in gradina sa, si a crescut si s-a facut copac, iar pasarile cerului s-au salasluit in ramurile lui. Si iarasi a zis: Cu ce voi asemana Imparatia lui Dumnezeu? Asemenea este aluatului pe care, luandu-l, femeia l-a ascuns in trei masuri de faina, pana ce s-a dospit totul." (Luca 13, 18-21)

"Darurile se numesc harismata (harisme) pentru ca sunt daruite de Dumnezeu, insa numai in functie de starea duhovniceasca a omului. Sfantul Maxim mai noteaza inca o data ca energia Duhului Sfant este primita de credinciosi dupa credinta si dupa starea sufletului fiecaruia dintre ei." (ÎPS Vlachos)

"Dupa cum afirma Sfantul Ioan Damaschin, iertarea pacatelor se da in acelasi fel tuturor celor care se boteaza, dar harul Sfantului Duh se da in functie de credinta si de curatie. Prin sfantul Botez, primim arvuna darului Duhului Sfant, iar renasterea este pecete, legamant, iluminare si inceputul unor noi vieti." (ÎPS Vlachos)

"Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi îmbrăcat" (Galateni 3, 27)

"nu e departe de fiecare dintre noi, căci în El trăim şi ne mişcăm şi suntem ..., căci al Lui neam şi suntem ..." (Fapte 17, 27-28).

Vezi de asemenea acest articol:
http://www.doxologia.ro/cuvinte-duho...inarea-harului