O alta mamica de inger...

[flavia31]

Ieri s-au implinit 4 luni... 4 luni in care nu am reusit sa constientizez ca ai plecat, 4 luni in care ma tot intreb de ce... 4 luni in care lumea se uita la mine cu mila, cu o privire ciudata...si nu fac decat sa ma faca sa nu ma simt un NIMIC, nimeni nu ma intelege... nici macar parintii mei... nici sotul meu... mi se pare ca, cele 4 luni au trecut repede...insa nu a fost asa, nu a existat zi din viata mea in care sa nu ma rog, sa privesc, sa plang dupa Alessia...nu exista zi in care sa nu privesc cerul si sa zic ca acolo este sufletul meu...ca acolo ne vegheaza ea, mi-o imaginez...un ingeras mic...cu o cununa pe cap, alba, firava, micuta...cum era ea...
24 de zile, din viata ta...a fost un an pt mine, atat de frumos a fost incat niciodata nu o sa uit atunci cand ai zambit pentru prima oara in aparate, in penultima ta zi de viata...nu o sa uit niciodata cum iti miscai manutele mici, firave, si dadeai din picioruse....abia respirai, daca nu erau acele aparate...
Nu mai erai si nici acum nu mai esti si nici nu o sa mai fii niciodata, insa in gandurile si sufletele noastre...va ramane doar o amintire, o amintire pe care o voi pastra mereu in adancul sufletului si imi voi aduce aminte de tine, ca o amintire placuta, care a trait doar 24 de zile si ne-a luminat viata, ne-a adus fericire...
Trebuia sa traiesti mai mult, Alessia, sa ne inveselesti iarasi si sa fim alaturi de tine... sa traim clipe minunate, insa ai ales sa pleci... sa pleci si sa nu te mai intorci niciodata catre noi....
Te iubim mult, Alessuta, indiferent de ce va fi...o sa imi ramai in ganduri si in suflet... ingeras mic, plapand, ai grija de tine si de ceilalti ingerasi care au plecat!
Te iubim foarte foarte foarte mult! Ne gandim mereu la tine!
Zbor lin printre norisorii jucausi, sa nu intalnesti nici un obstacol iar pe chipul tau sa fie doar un zambet...sa fii mereu fericita!
Ne gandim la tine!
Cu drag, mami si tati...

[flavia31]

În prealabil postat de FiulRisipitor

E greu sa admitem ca Dumnezeu s-a departat de noi pentru pacatele noastre, cand noi suntem "drepti si buni"...
E greu si sa-L cautam din nou cand necazurile ne coplesesc, mai bine ne limitam la ajutorul cel mai apropiat: omul de langa noi sau stiinta medicala (FIV)...
Ne doare sa pierdem un copil dar ne este de neinteles durerea celui care pierde milione de fii dupa ce si-a dat viata pentru mantuirea lor.

Ai avut mare dreptate in ceea ce ai zis...
Multumesc pt gandurile bune!!!

[flavia31]

În prealabil postat de IOLANDA

Am citit aceste triste intamplari din viata voastra si m-am intristat foarte mult.Va doresc ca ,Bunul Dumnezeu sa va intareasca mai ales in "credinta",pentru a nu deznadajdui .Sunteti tinere si cu siguranta Maicuta Domnului o sa va ajute sa aveti copiii ,pe care ii doriti,dar va sugerez sa incepeti rugaciuni catre Sfanta Ana.Noi ,avem aici in zona o manastire unde este icoana Sfintei Ana cu prunca Maria in brate(icoana facatoare de minuni)Am mers cu incredere acolo si am inaltat rugaciuni pentru fiica mea (ea avusese o sarcina extrauterina ,iar sansele ptr.alt copilas erau minime).....iar acum ...multumim Bunului Dumnezeu,Maicutei Domnului si Sfintei Ana......am un nepotel minunat. Doamne Ajuta!!

Sa iti traiasca nepotelul si sa fie sanatos!
Si noi ne rugam, citim rugaciuni...ma rog catre sf.Nectarie, care am auzit ca face minuni...sa mai reapara un sufletel in viata noastra...

[flavia31]

În prealabil postat de Andreea_me

Nu te-ai gandit ca poate tot ce s-a intamplat cu micuta Alessia este o incercare pentru ati fi testata taria, caracterul .De obicei cei mai buni la suflet, mai milosi, care au credinta in Dumnezeu trec prin mai multe necazuri decat o persoana care face rau. Si eu am pierdut doua sarcini si stiu ca e dureros dapai pentru tine care ai apucat sa o vezi si din pacate a plecat prea repede.Pe mine ma doare foarte mult cand aud ca atatia copilasi pleaca atat de repede de langa parintii lor.Daca as avea o putere cred ca as alina suferintele la toti cei ce sufera fie au pierdut un copil, o persoana draga...fie trec prin experiente de viata negative....Este cumplit de dureros si doar cine trece printr-o pierdere poate intelege ce inseamna.Eu zic sa fii tare si sa nu iti pierzi credinta si mai ales speranta.Nu trebuie sa crezi ca nu ai motive sa traiesti din contra ai multe pentru ce sa traiesti , tocmai fiica ta ti-a demonstrat cat de fragila este viata si ca trebuie s-o traiesti la maxim, dar si sa fii tare curajoasa.Asta si-ar dori Alessia sa vada o mama puternica care nu se lasa doborata si sa reusesti sa mergi mai departe.Uite ca mi-au dat si lacrimile.Incearca sa iti gasesti alinarea in Dumnezeu, forta de care ai nevoie pt a merge mai departe.Caile Domnului sunt necunoscute insa nu imposibile.Bafta multa si fii tare si nu te mai invinovati.Timpul e cel mai bun sfetnic.

M-ai facut sa plang...cat de adevarat ai zis, si cat de frumos...imi pare rau pt sarcinile pierdute, sper sa reusesti si tu in curand sa ai un bebe mic...intr-adevar, timpul e cel mai bun sfetnic si el le va rezolva pe toate insa sunt sigura ca va trece ceva timp pana cand durerea se va ameliora insa de disparut, nu va disparea complet deloc...va ramane mereu in amintirea noastra ,un ingeras minunat.

[paulici]

Am privit poza puiului tau si m-a surprins ... asemanare cu Gabriela mea ... zbor lin ingerasei tale si tie multa putere si alinare.

Draga Flavia sa sti ca nu mi-e indiferent sa stiu ca esti in aceasi stare ca in urma cu o luna. Stiu ca nimic din cea ce ti se v-a spune nu-ti v-a putea alina durerea totusi am sa-i povestesc ceva. Prietena mea cea mai buna...si vecina cu mine.. s-a nascut cu probleme mari.. nu putea sa mearga, labele picioarelor fiind indoite si nedezvoltate. La 1 an i s-a facut operatie la cap ( nu stiu cum se numeste boala la care creste capul in continuu) . De la brau in jos nu-si putea simtii picioarele...o groaza de operatii..tije bagate- tije scoase. A iesit din casa doar cand era copil..dupa, fiind dezvoltata era prea greu de scos. O viata chinuita pe care a acceptat-o si a iubit-o. Oare de cate ori s-a intrebat in copilarie " de ce eu? de ce nu pot sa merg? de ce nu pot sa fiu ca ceilalti copii sa ma joc?" si multe altele de care numai ea stia. Dupa 36 de ani de suferinta s-a gandit Bunul Dumnezeu ca e deajuns si a chemat-o la el.
Te rog mult de tot sa nu plangi vreau doar sa meditezi.

P.S.

Mi-a ramas in minte o caricatura de pe vremuri ( facand referire la optimismul romanului). Erau doi oameni la cimitir in fata unei pietre funerare. Unul il consoleaza pe celalalt " Las' ca putea fi si mai rau".

Acesta e mesajul pe care vreau sa ti-l transmit.

[paulici]

În prealabil postat de cristinadaciana

P.S.

Mi-a ramas in minte o caricatura de pe vremuri ( facand referire la optimismul romanului). Erau doi oameni la cimitir in fata unei pietre funerare. Unul il consoleaza pe celalalt " Las' ca putea fi si mai rau".

Acesta e mesajul pe care vreau sa ti-l transmit.

Asa ceva nu se spune unei mame care a pierdut atat de curand un copil ...

desi ai dreptate ... aceste randuri sunt cu doua taisuri in general sun foarte daunatoare pt ca inca nu se paote face diferenta dintre randuri spune putin fortat dar cu buna intentie si cele spuse cu rautate ... inca sufletul e atat de indurerat incat pot rani pe veci ...

asta era o paranteaza pt a-ti atrage atentia ce se spune unor parinti care au pierdut un copil. Mai multe poti citi pe EMMA un site al organizatiei parintilor de ingeri. Tot acolo poti intelege ce inseamna suferinta citind doar cateva randuri de pe forum.

Da, am spus-o de nenumarate ori ca se poate si mai rau, insa pt parinti nu stiu ce e mai chinuitor ... a-ti pierde copilul sau a creste un copil cu probleme?

daca iti vei pune intrebarea si vei incerca singura sa iti raspunzi iti vei da seama ca am dreptate, iar daca Doamne fereste vei fi pusa in situatia aceasta egoismul nostru, al parintilor, de cele mai multe ori spune ca pierderea unui copil. Mediteaza la cele scrise si doar atunci iti vei da seama ce vreau sa spun.

În prealabil postat de paulici

Asa ceva nu se spune unei mame care a pierdut atat de curand un copil ...

desi ai dreptate ... aceste randuri sunt cu doua taisuri in general sun foarte daunatoare pt ca inca nu se paote face diferenta dintre randuri spune putin fortat dar cu buna intentie si cele spuse cu rautate ... inca sufletul e atat de indurerat incat pot rani pe veci ...

asta era o paranteaza pt a-ti atrage atentia ce se spune unor parinti care au pierdut un copil. Mai multe poti citi pe EMMA un site al organizatiei parintilor de ingeri. Tot acolo poti intelege ce inseamna suferinta citind doar cateva randuri de pe forum.

Da, am spus-o de nenumarate ori ca se poate si mai rau, insa pt parinti nu stiu ce e mai chinuitor ... a-ti pierde copilul sau a creste un copil cu probleme?

daca iti vei pune intrebarea si vei incerca singura sa iti raspunzi iti vei da seama ca am dreptate, iar daca Doamne fereste vei fi pusa in situatia aceasta egoismul nostru, al parintilor, de cele mai multe ori spune ca pierderea unui copil. Mediteaza la cele scrise si doar atunci iti vei da seama ce vreau sa spun.

Daca ati fi citit intreg mesajul sau intreg topicul ati fi inteles. Am pierdut o sarcina de asta imi iau prerogativul sa vorbesc asa. Prefer situatia asta decat sa dau nastere unui copil nenorocit pe viata.

Incercati sa nu mai cititi printre randuri inainte de a da "reply".

[paulici]

În prealabil postat de cristinadaciana

Daca ati fi citit intreg mesajul sau intreg topicul ati fi inteles. Am pierdut o sarcina de asta imi iau prerogativul sa vorbesc asa. Prefer situatia asta decat sa dau nastere unui copil nenorocit pe viata.

Incercati sa nu mai cititi printre randuri inainte de a da "reply".

Imi cer scuze, dar sa sti ca nu toate mamicile care au trait asa ceva pot sa inteleaga ca pt bebe e mai bine.