Amintiri din copilarie. Ce fel de roade ati vazut la alti crestini care v-au placut

[spre_rasarit]

Botezul deschide Imparatia Cerurilor Ioan 3:3 si Ioan 3:5
Sfanta Impartasanie la care a renuntat Protestantismul da viata vesnica Ioan 6:53-58

Matei 25 spune ce fel de roade pot aduce oamenii: mancare , haine, gazduire sau locuinta la saraci, vizite pentru bolnavi, cei din inchisoare, etc. Deci ce fel de roade a-ti vazut unii crestini ca aduc si v-au impresionat?

Uite de exemplu bunicii mei dadeau telefon la o casa de btarani si mergeau cu pachetele de mancare anual parca. Strabunica mea se ruga pana si in gradina.

[glykys]

Imi plac oamenii ale caror cuvinte rodesc.
Imi plac oamenii care inmultesc rodul.
Imi plac mai ales oamenii care rodesc, chiar si dupa ce au murit - si nu ma refer aici numai la bunicuta mea.

Spre rasarit, asta inseamna ca trebuie sa mergi si tu cu pachetele la camin de batrani, sa rodesti si tu, asemeni bunicilor :).

[spre_rasarit]

Cum a adus roade de credinta bunica ta? Probabil ca a sadit credinta in tine.

Mai invatam unii de la altii.

[glykys]

În prealabil postat de spre_rasarit

Cum a adus roade bunica ta?

Mai invatam unii de la altii.

De cand o stiu, bunica mea avea o vorba buna pentru toti si avea cuvantul eficace. Se oprea sa ii ajute pe toti care ii ieseau in cale. Mereu dadea sfaturi bune, iar persoanele pe care le sfatuia se intorceau si ii spuneau: da, asa e, cum ai zis matale, am facut cum ai zis si a fost bine,sau dimpotriva, ce rau am facut ca nu te-am ascultat!

Era foarte miloasa, si-ar fi dat si camasa de pe ea, daca i-ar fi cerut-o cineva, dar nu se marginea numai sa dea de pomana un banut sau o bomboana (nu am vazut pe nimeni care sa ii refuze bomboanele), nuuu, cerceta omul, il intreba cu multa blandete ce a patit de e necajit, il indruma ce sa faca, fie sa se duca la biserica, fie sa isi schimbe atitudinea, fie sa faca ceva practic, sa se duca la munca, la doctor sau la casa de pensii... eu mereu stateam sub fusta ei si ma cam plictiseam, ca statea de vorba si cate o ora cu omul respectiv care ii iesise in cale, pe strada, desi noi trebuia sa mergem la piata. Dar era tare bucuroasa ca nu a pierdut timpul si ca omul se ducea indreptat la casa lui.

Cat timp a fost ea gestionara, nimeni nu si-a pierdut casa (vanzatoarele erau neatente, era vorba de televizoare, electrocasnice, obiecte care costau multi bani si astea nu calculau bine, nu dadeau bon de fiecare data si mai mereu era sa iasa lipsa cate una, daca nu era ochiul vigilent al bunicii).

Bunicul a fost un om mai necredincios asa, mai nepracticant. In timpul celor peste 50 de ani de casatorie, s-a mai dat pe brazda, ea a facut din el un om credincios, postitor, nefumator, care merge la biserica. Mereu se sacrifica pentru toti, chiar si in ceea ce priveste lucrurile religioase: adica nu se ducea singura duminica de la opt la biserica,asa cum fac babutele, ci ne astepta pe toti sa ne sculam, sa mancam eventual si apoi sa mergem cu totii la biserica, spunand ca are mai mare bucurie sa fim toti, chiar si la finalul slujbei, decat ea singura la toate slujbele. Pe termen lung, strategia a dat roade, ca acum toti mergem la biserica, si inca de dimineata, si are cine sa o pomeneasca si pe ea. Daca si-ar fi vazut de ale sale si nu s-ar fi gandit la lenesii, somnorosii si pacatosii pe care ii avea la usa, pas acum sa mai fi venit cineva din noi la biserica, sa mai fi tinut post, sa semai fi spovedit sau impartasit. Poate ca asta a fost cel mai mare rod al ei, pentru ca si eu, la randul meu, am de gand sa procedez la fel cu viitorii mei copii.

Acum, dupa moartea ei, mi se pare ca bunicul si tatal meu au devenit si mai credinciosi: au tinut tot postul Pastilor (bunic de 82 de ani sa tina post atatea zile), se roaga mai mult. Cu toate astea, nu s-a schimbat nimic, ca si cum ar fi trait: in casa e tot atmosfera linistita, pe masa si in frigider sunt bucate (pana si eu am invatat sa fac cate ceva!), la rugaciune si in biserica nu a ramas un loc gol... Ce-i drept, post negru, nimeni nu tine in casa, ca ea, dar cred ca asta a fost un canon al ei, personal. Cu bunatatea, spiritul de sacrificiu si milostenia e mai greu, dar nu disperam, ca doar am fost invatati sa avem rabdare multa si sa perseveram.

Acum ai vazut ce ai editat - a sadit credinta in multi, nu doar inmine, in tata si in bunicul. Pai numai cand se apuca bunica mea sa povesteasca prin tot ce a trecut si cum au ajutat-o Dumnezeu si Sfanta Parascheva, ca avea si darul de a povesti frumos, ramanea perplex interlocutorul...

[spre_rasarit]

Si pe mine m-a ajutat sfanta Parascheva.
Odata eram in masina si ma duceam la cumparaturi. eram obosit si aud , Eu sunt Sfanta Parascheva azi merg cu tine la piata.

N-am zis nimic.

Cand am venit cred ca am adormit la volan si am simtit o zdruncitura de volan si m-am trezit. Nu stiu cat am dormit sau ce s-a intamplat doar ca volanul s-a miscat violent si m-am trezit.

Apoi am auzit acuma plec.

Pe bunica ta cum a ajutat-o?

[glykys]

În prealabil postat de spre_rasarit

Pe bunica ta cum a ajutat-o?

In jurul varstei de 30 de ani, bunica era la un pas sa moara. Cineva bine intentionat, care s-a dovedit apoi a fi soacra ei, i-a pus argint viu in mancare. Nu stiu cum si in ce imprejurari, bunica a inceput sa tina post negru vinerea si astfel a scapat de la moarte, iar soacra ei a murit dupa sase luni. Insa, dupa un timp, lumea a inceput sa ii spuna sa manace cu post, ca acum a scapat si ca nu a omorat oameni, ca sa tina un canon atat de aspru. In vinerea in care a rupt postul negru si a mancat de post, copilul ei (tatal meu) a fost lovit aproape mortal de o masina, a stat in coma nu stiu cate zile... De atunci, bunica nu a mai calcat. In fiecare an, de ziua Sfintei Parascheva, ii facea acesteia coliva de multumire sau dadea un anumit dar sau bani; cand a fost la moaste, la Iasi, Sfanta a pazit-o sa nu isi piarda cerceii (in imbulzeala generala, cineva i-a agatat un cercel, dar a reusit sa il gaseasca in buna stare).

Mereu cand avea o problema se ruga Sfintei Parascheva, insa cel mai spectaculos ajutor pe care l-a primit mi se pare acesta: bunicul fiind militar, mereu pleca in delegatie dintr-un oras in altul, si le era foarte greu cu seviciul si casa. Cand au revenit in Bucuresti, aceeasi problema, nu li se aproba cererea pentru casa, aveau probleme cu niste acte, nu mai stiu exact situatia, dar era grav, asa incat bunica a inceput sa se roage cu sarg si a visat intr-o noapte pe geamul usii de la sufragerie doua personaje, un barbat si o femeie platinata (le-a retinut exact trasaturile). Nu a dat importanta visului, a continuat sa se roage, dar peste cateva zile, a avut din nou exact acelasi vis si a auzit spunandu-i-se sa se grabeasca, ca se ocupa locurile. Ei, bunica a inceput sa il descoasa pe bunicul, intrebandu-l daca cunoaste un barbat asa cum a visat ea. Bunicul a avut o strafulgerare si a zis ca, potrivit descrierii, acela e seful superiorului lui. Cum a auzit bunica, atat i-a trebuit, i-aspus s aii faca rost de adresa aluia. Bunicul se temea foarte, nici nu voia sa dea atentie visului, era si in anii comunismului, pana la urma, bunica a facut rost de adresa si s-a dus acasa la acela, cu jalba in protap. I-a deschis usa femeia platinata pe care o visase, dupa indleungi rugaminti, a iesit si respectivul, imbracat exact asa cum il visase si cu aceleasi trasaturi. A fost intrebata cum de a ajuns acolo, de unde a aflat adresa, ca la politie. Bunica, persoana curajoasa si in vremea comunismului, i-a raspuns ca s-a rugat si ea mult la Sfanta Parascheva, ca a avut un vis care s-a repetat in care apareau exact cei doi, ca a intrebat si ea din om in om... Barbatul, probabil un ateu si jumatate, a tot intrebat-o ce e cu aceasta Sfanta Parascheva, si, pe masura ce ii povestea bunica, se albea la fata ca un mort. Peste cateva zile, bunicul i-a spus ca degeaba si-a riscat pielea, ducandu-se in casa aluia, ca tot nu i-au aprobat cererea. Chiar in acel moment, bunica a simtit ca i-a trecut o sageata prin tot corpul, din talpi si pana in crestetul capului (e si o rugaciune la dezlegari, unde se spune: fereste-ma de sageata care zboara ziua). Peste trei zile insa, bunicul a fost chemat in biroul superiorului pe care il vizitase bunica, se astepta sa fie arestat de un securist, daca nu pentru indrazneala, macar pentru marturisirea ei de credinta. Insa nu, respectivul il chemase sa ii spuna o singura vorba: acum trei zile mi-a murit mama. Bunicul a fost extrem de mirat ca a fost chemat numai pentru a afla asta, dar bunica a facut repede socoteala: Maica-sa murise exact in ziua in care ea a primit vestea respingerii si a simtit sageata. La scurta vreme dupa aceste intamplari, jalba bunicii a fost solutionata. Sunt lucruri incredibile, cine vrea sa creada bine, cine nu, dar nici bunica nu era un om obisnuit.

Eu mi-o aduc aminte pe bunica rugandu-se mereu vineri noaptea cu lumari aprinse, in felul in care o invatase parintele Argatu, iar la sfarsit, mai mereu sa zicea: hai sa citim si putin din acatistul Sfintei Parascheva. Cand a murit, pana in 40 de zile, am visat-o si am intrebat-o daca a ajutat-o Sfanta Parascheva. Ea mi-a raspuns ca Sfanta a fost langa ea in momentul mortii si a mijlocit pentru ea, alaturi de o femeie cu viata sfanta, dar ca acum nu mai poate ajunge in locul in care se gaseste acum si a inceput sa imi povesteasca despre ce fel de palate are Sfanta, insa eu nu mai tin minte ce mi-a spus, stiu doar ca i-am spus sa se roage si la Maica Domnului, iar ea mi-a raspuns ca Maica Domnului e si mai departe, aproape de tronul slavei, dar mai mult nu am retinut. De Pasti am visat-o din nou si am intrebat-o: ai ajuns in rai? si ea mi-a raspuns: da. Eu, foarte bucuroasa, i-am zis: stiam asta si fara sa imi spui in vis, dar ea mi-a replicat ca asta se datoreaza "comorilor Sfintei Parascheva". Eu asta am visat si nu pot sa tac.

Printr-o imprejurare providentiala, mi s-a ivit anul acesta o posibilitate pentru a merge la Iasi, la un concurs, numai ca exact in zilele in care trebuia sa imi scriu lucrarea cu care sa particip, mi s-a stricat laptopul, a prins un virus nenorocit care nu imi permitea sa mai deschid nimic. Singura solutie era reformatarea, insa aceasta nu era posibila, intrucat CD-ROM-ul era defect, aveam informatii nesalvate, ma rog, mai avea si alte probleme tehnice, incat eram pusa in imposibilitatea de a nu-mi mai scrie lucrarea in timp util. Cand eram gata-gata sa renunt, l-am mai deschis o data si am constatat ca nu imi intra virusul si ca puteam deschide ce fisiere doream. Persoanele care se pricepeau la devirusat / reformatat mi-au spus ca, din punct de vedere tehnic, nu isi pot explica devirusarea. Astfel am putut scrie lucrarea pentru a ajunge la Iasi, unde m-am putut repezi si la Catedrala, pentru a-i multumi Sfintei.

Bunica a dat multe roade, ar fi putut scrie un roman, ca de cand s-a nascut a fost sub protectia lui Dumnezeu si a sfintilor, ca la 900 de grame la nastere, cat a cantarit, in vremurile acelea, nu stiu ce sanse de supravietuire puteai avea.

Eu ma mir insa ca topicul nu e populat. Nu e bine sa ascundem roadele altora, mai cu seama cand sunt din copilarie...

[spre_rasarit]

Pe mine m-a ajutat ce ai scris despre bunica ta. Multumesc si ma bucur ca a ajuns in rai. Asa cum ai zis, daca vrea cineva sa mai intervina cu lucrari ziditoare e bine venit.

Eu mai stiu o intamplare. O femeie asa cum a stiut ea a facut o asociatie de ajutorare si a inregistrat-o . Probabil ca a calatorit cu intrebarea si a reusit. Spunea la lume la Biserica ca are o asociatie de ajutorare si ca cine vrea sa se inscrie cu membrie de 25 de lei pe an sau asa ceva. Cu banii se ducea cu femeile care o ajutatu si ajutau saracii, pe cei in nevoi. Se interesa la lume si cine avea nevoie primea banii. Odata zicea ca a avut o problema si ca s-a rugat la Maica Domnului si ca Maica Domnului i-a aparut parca ziua in amiaza mare si i-a dat raspuns la framantarile ei.

Cei care se hotarasc sa mearga la rai si devin seriosi cu ajutatul, am vazut ca sfintii vin langa ei , le apar de multe ori si ca sunt ajutati si ei.

Uite daca tii minte si daca vrei, spune-mi si mie cum a fost invatata bunica ta sa se roage de parintele Argatu?

[Sara I]

Roade la crestini care mi-au placut?

Bunatate. Bunatate. Bunatate. Mila. Bucurie. Veselie. Sinceritate. Tarie de caracter(credinta si nadejde in El)

[Danut X]

nevinovatia.

[WhiteChakra]

Sisu Tudor, s-a lasat de droguri si urmeaza calea lui Dumnezeu. Deci vointa, ambitia, capacitatea de a diferentia binele de rau, taria de caracter de care a dat dovada ma inspira si pe mine.