INDUSTRIA "disparuta" a Republicii Socialiste Romania, sa o refacem.

[Ion Pop]

Pentru comunisti oamenii sanatosi si capabili de munca erau valorosi.

[AlinB]

De unde si pana unde sunt 200 milioane de bolnavi de cancer in europa?
Sau iti place sa arunci cu cifre?

[AlinB]

În prealabil postat de Ion Pop

Pentru comunisti oamenii sanatosi si capabili de munca erau valorosi.

Pentru comunisti, cretiniii docili care munceau si nu ciripeau sau vroiau sa fuga peste granita erau oameni valorosi.

[Dalian]

În prealabil postat de Ion Pop

Pentru comunisti oamenii sanatosi si capabili de munca erau valorosi.

Nu numai pentru comunisti.
Pentru toti stapanii de sclavi.

[Ion Pop]

În prealabil postat de Dalian

Nu numai pentru comunisti.
Pentru toti stapanii de sclavi.

Acum putem doar la sclavie putem spera, la comunism nu mai putem spera in urmatorii 1000 de ani.

[Ion Pop]

Întreprinderea de Autocamioane Braşov

S.C. Roman S.A., cunoscută şi sub numele de Autocamioane Braşov este o întreprindere braşoveană specializată în proiectarea şi construcţia de autocamioane, autobuze şi autoutilitare. Astăzi, S.C. Roman S.A. produce autovehicule diverse (autobuze, autocamioane, autospeciale, motoare, axe, punţi etc.) cu design nou, modern şi atractiv. Astfel, revista „Lastauto omnibus”, la debutul noilor modele, în 2005, considera că „cel mai occidental autobuz din România este în acest moment un vehicul indigen, nu unul din import”.

A fost înfiinţată în 1921, sub numele de ROMLOC, producând pe atunci material rulant, mai târziu motoare şi automobile. După venirea comuniştilor la conducere, în 1948, firma ia denumirea de „Steagul Roşu”. Treptat, s-a specializat pe producţia de autocamioane şi, mai târziu, de autoutilitare. Amintim modelele SR 101 (1954), Carpaţi (capacitate 3 tone, 1959 - 1961), Bucegi (capacitate 5 tone, 1964), autocamioane cu motoare Diesel în licenţă MAN, Germania (din 1971). Astăzi, S.C. Roman S.A. produce autovehicule diverse (autobuze, autocamioane, autospeciale, motoare, axe, punţi etc.) cu design nou, modern şi atractiv. Astfel, revista „Lastauto omnibus”, la debutul noilor modele, în 2005, considera că „cel mai occidental autobuz din România este în acest moment un vehicul indigen, nu unul din import”.

Linia de producţie a Steagului Roşu a fost pornită în 1971 cu un model motorizat Diesel sub licenţă MAN (achiziţionată de statul român în 1969 din Germania)[1]. Cumpărarea acestei licenţe a fost urmată de o amplă dezvoltare tehnologică şi umană a Uzinei „Steagul Roşu” (în perioada 1971-1974, urmată de 1975-1979) în acelaşi ritm cu întreaga industrie românească, care depindea de transporturi[1].

Primul an în care s-au produs aici camioane este 1953.[2] Atunci s-au produs 700 de camioane, iar în 1977 s-a ajuns la o producţie record de 33.000 de maşini pe an.[2]

În anul 1989, avea 20.000 de salariaţi, şi a produs 12.888 de camioane[1]. Aproximativ 2.036 de bucăţi dintre acestea au fost exportate, în ţările CAER, Statele Unite sau spre destinaţii mai exotice precum China, Thailanda sau Peru în regim barter sau de compensare a datoriilor[1].

În anul 2002, compania a livrat circa 700 de vehicule[3].

În noiembrie 2008, Roman Braşov a produs primul tractor[4].

Privatizarea societăţii Roman Braşov s-a făcut în anul 2003, ministrul privatizarii fiind atunci Ovidiu Muşetescu[5]. APAPS a semnat cu firma Pesaka Astana, din Malaezia, contractul de vânzare-cumpărare a 94,27% din acţiunile Roman, în vederea constituirii unui parc industrial pe platforma societăţii, vânzarea acţiunilor făcându-se la preţul simbolic de un euro[5]. Efortul financiar asumat de malaiezieni se ridica la aproximativ 50 de milioane euro, din care 4 milioane de euro reprezentau investiţii tehnologice, iar 45 de milioane datorii şi credite comerciale asumate[5]. Executivul şi-a asumat răspunderea politică pentru privatizarea pe un euro[5]. Societatea s-a transformat în parc industrial, cu condiţia menţinerii producţiei tradiţionale[5]. Roman Braşov deţinea la acel moment 100 de hectare de teren[5]. Malaiezienii au intrat în posesia a trei hale de fabricaţie şi aveau o participare la viitorul parc de 10%, restul de 52 de hale formând parcul industrial[5]. La vremea respectivă, societatea avea pierderi de peste 23 milioane euro şi datorii de 91,7 milioane euro[5

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8E...ne_Bra%C8%99ov

[Ion Pop]

Uzina Tractorul Braşov

Uzina Tractorul Braşov (UTB) a fost o companie braşoveană specializată în producţia de tractoare. Înfiinţată în 1925 ca fabrică de avioane (IAR Braşov), după venirea în 1946 a autorităţilor ruse la Braşov care au confiscat o mare parte din utilaje în contul despăgubirilor de război, producţia a fost orientată spre fabricarea de tractoare. Primul model scos pe piaţă a fost IAR 22. În 1948 fabrica devine Uzina Tractorul Braşov şi, cu începere din 1960, apar pe piaţă primele modele de concepţie integral românească, alături de cele cu motor Fiat. În anul 1990, uzina avea 23.000 de angajaţi[1]. După 1990, Tractorul a intrat într-un lent proces de privatizare, care aproape că i-a secătuit resursele. Nu de puţine ori, angajaţii uzinei au ieşit în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de tergiversările guvernanţilor. În anul 2002, compania a produs circa 4.000 de tractoare la o capacitate de producţie de 32.000 de tractoare/an[2]. În anul 2004 societatea a fost la un pas de privatizare, cumpărătorul fiind fabrica de tractoare din Italia ARGO (Landini)[1] dar din cauza neînţelegerilor cu autorităţile locale şi din cauza alegerilor de atunci privatizarea nu a mai avut loc. Cu toate acestea, uzina şi-a continuat producţia, din 2004 trecând la fabricarea tractoarelor din gama „4”. În 2005 Mahindra şi-a arătat interesul în a cumpăra compania. În 2007 uzina a fost închisă, intrând în lichidare.

Număr de angajaţi:
An 2007[3] 2005[4] 2004[5] 2003[2] 1990[4]
angajaţi 1.900 3.300 5.000 6.800 22.000

În ţările străine produsele acestei companii au fost vândute sub numele de Universal, UTB, Universal Farmliner (pentru Australia) şi Titan. Au fost produse sub licenţa tractoare în Pakistan sub numele de GM Universal al Agripak. De asemenea a fost (se mai produce) produs sub licenţă în Turcia de către Hattat Universal Tractors.

La un moment dat, UTB deţinea 50% din distribuitorul autorizat Universal UTB Hungaria, 40% din Universal Traktorji UTS din Slovenia, 50% UTB-Sepa din Italia, 50% din Universal Traktor Sonay din Turcia.

În 2008, o nouă tranşă de producţie de 650 de tractoare, trebuia să pornească la Uzinele Roman pentru statul egiptean. Se pare că licenţa a fost achiziţionată după vizita lui Gadafi, în România, de la Flavius Invest. La scurtă vreme după aceasta, reprezentanţii români decid alăturarea României la războiul declarat de SUA împotriva Egiptului.

În anul 1999, prin divizarea societăţi Tractorul Braşov au rezultat şase societăţi comerciale care ulterior au fost scoase la vânzare: Frimut UTB, Rentcom UTB, Prorem UTB, AWE-HD, MUM-UTB, Scudiver UTB[6][7].

În septembrie 2002, pachetul de 50,1% din acţiunile Prorem a fost vândut de APAPS unei persoane fizice, Munteanu Ioan[8]. Acesta a fost director administrativ la Banca Română de Scont şi unul din oamenii de încredere ai fostului ei preşedinte, Teodor Nicolăescu[8]. În anul 2002, Prorem avea 246 de angajaţi, iar în anul 2004, numărul acestora a ajuns la 74[9]

Tot în septembrie 2002, APAPS a vândut pachetul majoritar de acţiuni de 51% de la Scudiver către firma Oligopol Group, aparţinând omului de afaceri braşovean Ioan Olaru[10]. Ulterior, activele Scudiver au fost trecute pe o nouă companie, SUDV, cu acelaşi acţionariat, mişcarea fiind una controversată, pentru că a fost posibilă prin ridicarea nejustificată a sechestrului asupra Scudiver[11]. Astfel, direcţia finanţelor publice Braşov a rămas cu datoriile Scudiver, nemaiavând ce executa, şi s-a depus plângere penală împotriva administratorului Romulus Verzea care a semnat hârtiile, dar şi împotriva fostului director de la DGFPCFS, Paul Lică[11].
Vânzarea

Pe data de 5 iulie 2007, în cadrul unei licitaţii, platforma Tractorul U.T.B. a fost cumpărată de către societatea imobiliară Flavus Invest din Bucureşti, deţinută de fondul britanic de investiţii Centerra Capital Partner[12].

Cumpărătorii activelor Tractorul vor construi pe locul vechii uzine cel mai mare complex imobiliar din Europa Centrală şi de Est, cu o valoare estimată la 1,5 miliarde de euro[13].

Investiţia se va desfăşura pe zece ani şi va cuprinde un centru comercial de 100.000-150.000 de metri pătraţi construiţi (adică peste 100.000 de metri pătraţi închiriabili), în jur de 100.000 de metri pătraţi de birouri, 7.000-8.000 de apartamente şi un hotel de 4 stele cu 200-250 de camere care va beneficia de un centru de conferinţe de mari dimensiuni[13].

În septembrie 2007, Comisia Europeană a deschis o procedură oficială de investigaţie, în baza normelor în materie de ajutor de stat din Tratatul CE, privitoare la procesul de vânzare a societăţii Tractorul Braşov (activul funcţional - platforma industrială) către Flavus Investments SRL, din iulie 2007, pentru 77 milioane euro fără TVA[14].

Comisia consideră că autorităţile române au condiţionat vânzarea activului prin impunerea anumitor cerinţe, cum ar fi menţinerea obiectului de activitate timp de zece ani şi reîncadrarea în muncă a foştilor angajaţi ai societăţii Tractorul[14]. Aceste condiţii ar fi putut determina ca vânzarea să se fi făcut la un preţ mai mic decât cel care ar fi putut fi obţinut dacă licitaţia ar fi fost necondiţionată[14]. Mai mult, dacă preţul de vânzare a fost sub valoarea de piaţă, din cauză că aceste condiţii specifice ar fi limitat numărul potenţialilor cumpărători, cel care ar fi câştigat licitaţia de asemenea s-ar fi aflat în avantaj[14].

Universal 650 (U650) - cel mai cunoscut tractor fabricat în România.[15

https://ro.wikipedia.org/wiki/Uzina_...ul_Bra%C8%99ov

[AlinB]

În prealabil postat de Ion Pop

Acum putem doar la sclavie putem spera, la comunism nu mai putem spera in urmatorii 1000 de ani.

Nu e nevoie sa sperati, tu si tov.Florin de Vaslui puteti emigra in Coreea de Nord de exemplu.

Daca nu aveti bani, nu va panicati, pentru amatorii de dictaturi, istoria mereu are o varianta la indemana.