deznadejde si disperare

[aureliapopescu]

Hristos s-a inaltat!
Draga Ilinca, esti un Om puternic in realitate.Trebuie sa fii constienta de asta si am sa-ti spun si de ce. In ciuda a tot ceea ce ti se intampla Tu continui sa-ti vezi de carte, de cautat servici, de vorbit cu prietenii, de mers la biserica si vorbit cu parintele. Sa stii ca nu sunt putine lucruri mai ales ca tara unde esti e dificila. A fost alegerea Ta si sunt sigura ca parintii tai sunt foarte mandrii de tine si te iubesc foarte mult! Sa nu crezi ca daca ai fi ramas aici ti-ar fi fost mai bine nici vorba de asa ceva! Si aici sunt oameni care nu te-ar fi angajat, oameni care nu respecta valorile, oameni fara principii...nu are rost sa enumar toate categoriile. Daca Dumnezeu nu ar fi vrut sa fii acolo nu ai fi fost, dar ai reusit unde altii au esuat, ai reusit pentru ca Dumnezeu te iubeste si tocmai pentru ca te iubeste, te mai incearca uneori putin cei drept. Nu trebuie sa-ti pierzi nadejdea desi e foarte greu, dar incearca atat cat poti tu sa pretuiesti tot ceea ce te inconjoara, iarba, cerul, pasarile, florile, stelele, picaturile de ploaie, TOATE sunt creatia lui Dumnezeu si sigur au fost create sa te lumineze/ sa ne lumineze pe noi toti. In timp ce cauti de lucru priveste aceste mici miracole iar daca omul acela nu te-a angajat s-a intamplat deoarece Tu esti mai buna decat Ei si nu acolo este locul tau. Citeste carti, reviste care iti fac placere, te bucura, indiferent de domeniu, atat timp cat sunt frumoase, te lumineaza si te bucura.
Cu multa prietenie, te imbratisez!
In timp ce reciteam cele scrise mi-a venit un gand pe care indraznesc sa ti-l scriu, incearca sa vb cu parintele la care mergi acolo sa te implice in vreo activitate de voluntariat, vandut obiecte de cult ajutat copii, batrani...chiar daca la inceput nu o sa te ajute financiar, o sa te intareasca psihic si spiritual, sufleteste.Timpul le va rezolva si in final vei avea serviciu de care ai nevoie.
Zambeste si Da-I slava Domnului pentru tot ceea ce ti se intampla, toate dar absolut Toate se intampla cu voia LUI si atat timp cat te trezesti si privesti cerul e cea mai mare BUCURIE!

[AlinB]

În prealabil postat de ilinca20

mihnea, m-am gandit si eu adesea unde ar fi mai bine pt mine. in afara de mine, toate persoanele apropiate mie, parintii inclusiv, considera ca ar trebui sa raman aici si sa infrunt situatia incercand s-o imbunanatesc.

Deci pana la urma tie nu-ti place nici unde esti nici ceea ce faci..
Si crezi ca e bine sa-ti sacrifici viata si nervii pentru ceea ce vor altii sa faci?

[ilinca20]

În prealabil postat de AlinB

Deci pana la urma tie nu-ti place nici unde esti nici ceea ce faci..
Si crezi ca e bine sa-ti sacrifici viata si nervii pentru ceea ce vor altii sa faci?

alin, nu dau detalii pt ca nu pot sa-mi expun viata pe un forum, avand in vedere ca persoane apropiate ar putea citi.
deci nu iti pot expune clar situatia. mie imi place f mult aici. din pacate lipsa banilor si alte probleme pe care le-am avut, mi-au facut viata un calvar.

[ilinca20]

azi dimineata am vrut sa citesc un acatistul sfantului Nectarie, care mie imi place mult.
apoi in minte mi-a venit gandul ca pot eu citi de 20 de ori pana maine ca tot nu se rezolva nimic. si l-am lasat deoparte, m-am apucat sa citesc presa pe net.

am intrat intr-o stare negativa si apatica din care nu mai iesi.
toti mi-ati scris incurajari foarte argumentate, eu le-am citit pe toate si le recitesc. de acasa, multe persoane ma incurajeaza. dar parca imi trec pe langa urechi. parca sunt la maraton si am cazut. aud de pe margine incurajari, dar eu nu ma mai pot ridica. senzatia asta o am de o luna si ceva.

o sa ma apuc sa fac curatenie apoi sa fac niste teme pe care trebuie sa le realizez. trebuie sa ma trezesc si sa continui. trebuie sa ma gandesc la parintii mei sa nu cheltuie bani aiurea cu mine aici. trebuie sa ma mobilizez si sa-mi recapat increderea in Dumnezeu.

fratilor, scriu astea pt mine, ca adesea nu stiu ce sa mai fac!

[ilinca20]

am fost la 2 interviuri pt un serviciu pe care mi l-as fi dorit f mult. era ideal pt situatia in care sunt eu acum.
desi ma consider persoana potrivita, nu am fost aleasa. sperasem atat de mult si de ieri de cand am primit raspunsul ngativ, nu am mancat si am dormit f putin. stiu ca nu trebuia sa-mi pun multe sperante in posibilitatea astea, dar am sperat si nu s-a realizat nimic.

În prealabil postat de ilinca20

m-am simtit penibil sa ma milogesc cand eu am un cv asa bun. m-am simtit foarte prost.

Nici eu nu m-am simtit prea bine cand, in ciuda cv-ului meu am fost tratat ca un incepator si ca un neica nimeni. In plan omenesc multe nedreptati putem spune ca se petrec.
Dar toate au rostul lor. Dumnezeu are o pedagogie anume, o stim bine din Biblie si din mii de marturii.
Cartea lui Iona, citita cu atentie, dezvaluie cateva lucruri din pedagogia divina. Apoi Cartea lui Iov etc. etc.
Incepem prin a ne incapatina si sfarsim in functie de ce invatam din raspunsurile noastre la lectiile vietii.
Ilinca, mandria ta si iubirea de iluziile tale ma infioara... Slava ta desarta e aproape la fel de mare ca a mea... Pentru ca sunt om patit, te rog sa iei aminte la ce ti se intampla si sa faci curatenie. Cazi la Hristos, nu mai face literatura ieftina pe net. Te joci cu viata ta, vad bine, de dragul unor scheme de functionare mintala preadolescentine.
Ceea ce ti se intampla te descrie: mandrie, egoism, suferinta crancena pentru ca lucrurile nu ies asa cum vrei tu. De ce ar iesi? Doar pentru ca vrei tu?
Dar cine esti tu, ca lumea sa se invarta dupa dorintele tale?
Daca vrei sa adaptezi lumea la dorintele tale, ia in calcul si alternativa de a te adapta tu la realitatea acestei lumi. Altfel vei pieri sau te vei chinui sufocata de "nedreptate"...
Toate au un sens mai inalt decat bajbaim noi.

PS: Cum oare s-a simtit Hristos Dumnezeu cand, in ciuda "CV-ului" Sau (a creat cate ceva pe lumea asta, nu-i asa?), oamenii L-au tratat cum L-au tratat? ...
In fata CV-ului lui Dumnezeu se ridica mereu hartiutele noastre de protest, agitate furibund de maini care s-ar cuminti, frumos, sub semnul Crucii.
Uneori ma tavalesc de ras ... Cata nerozie incape in fiinta umana!
Apoi ma infior. Sunt doar un pumn de tarina care isi uita mereu, ca un copil zapacit, originea, drumul, rostul. Domnul cu noi!

Scrisoarea nr. 8
Catre acelasi

"Nimic altceva nu poate sa ajute atat de mult si sa stinga mania si toate celelalte patimi cat poate iubirea catre Dumnezeu si catre toti semenii.
Cu iubirea biruiesti mult mai usor decat cu celelalte lupte.

Dar chiar si atunci cand lupti, nu simti durerea daca mintea ta este stapanita de iubire.
Iubirea nu cade niciodata daca indrepti mereu carma sufletului spre aceasta.

Orice ti s-ar intampla, tu sa strigi asa: “Pentru dragostea Ta, Iisuse al meu, dulce dragoste, duc toate ocarile, batjocurile, nedreptatile, ostenelile si toate necazurile care mi se intampla.” Acestea gandind, dintr-o data sarcina greutatilor se va usura si amaraciunea provocata de demon va inceta.
Crede in ceea ce am sa-ti spun. Odata, din cauza repetatelor si infricosatoarelor mele ispite, am fost stapanit de mare intristare si deznadejde si socoteam ca sunt nedreptatit de catre Dumnezeu. Ca m-a lasat prada atator ispite, fara sa ma usureze vreun pic, sa iau macar o rasuflare.
Si aflindu-ma in aceasta amaraciune, am auzit o voce inlauntrul meu, tare dulce, foarte clara si tradind multa compasiune: “Nu vrei sa suferi totul pentru dragostea mea?” Si o data cu vocea a inceput sa curga suvoi de lacrimi neincetat si ma cainam pentru deznadejdea care ma stapanise. N-am sa uit niciodata vocea aceea atat de dulce, care a facut sa dispara deodata ispita si toata deznadejdea. “Nu vrei sa suferi toate pentru dragostea mea?”
Cu adevarat, dulce dragoste! Pentru dragostea Ta ne-am rastignit si pentru ea toate le purtam.

Imi povestea un frate ca odata avea intristare pentru un alt frate pe care il sfatuia mereu dar care nu-l asculta, si se intrista tare pentru aceasta. Si rugindu-se, a cazut in extaz. Si L-a vazut pe Domnul tintuit pe Cruce in mijlocul unei lumini. Si intorcindu-si capul catre el, Hristos i-a zis: “Vezi cat am suferit Eu din dragoste pentru tine? Tu cat ai suferit?” Numai ce a auzit cuvantul acesta si toata intristarea a disparut si s-a umplut de bucurie si pace si, varsind izvoare de lacrimi, s-a minunat si se minuneaza de atata intelegere din partea Domnului, Care ingaduie necazurile dar mangaie atunci cand vede ca nu mai putem indura.

Asadar, sa nu deznadajduiesti pentru aceasta. Sa nu te intristezi in necazurile tale si in ispite, ci cu dragostea lui Iisus sa-ti usurezi supararea si deznadejdea. Sa-ti dai curaj spunind: “Suflete al meu, sa nu deznadajduiesti, pentru ca un necaz cat de mic te curateste de o boala indelungata si va pleca dupa putin timp.”

Ispitele? Cat de mica este rabdarea, atat de mari ni se par ispitele.

Iar cel ce le biruieste devine tare ca o stanca. Rabdare, deci.
Sileste-te! Chiar daca de mii de ori cade, dreptul tot nu-si pierde curajul, ci se ridica, isi aduna puterile, iar Domnul ii trece in dreptul sau biruinta dupa biruinta. Pe care biruinte nu i le arata pentru ca sa nu se mandreasca, iar caderile le aduce in fata ochilor lui neincetat sa le vada, sa sufere si sa se smereasca.
Iar dupa ce legiunile vrajmasilor vor trece si vor fi biruinte peste tot, atunci incepe sa-ti arate putin cate putin ca biruiesti, ca esti incununat, ca mainile tale pipaie lucruri pe care mai inainte le cautai dar nu ti se dadeau.
Astfel se imbunatateste, se incearca si se desavarseste mintea, cugetul si locasul sufletului nostru, atat cat incape.

De aceea iti zic: indrazneste si ia putere in Domnul si nu micsora cu nimic vointa ta, ci cauta, striga neincetat numele Lui, si daca primesti si daca nu primesti."



Gheron Iosif, impreuna cu Gheron Paisie, sunt sfintiti monahi, traitori pana aproape de aceste vremuri. Traitori pe Sfantul Munte Athos ei au fost in permanenta comuniune cu lumea. Scrisorile lor, publicate si pentru cititorii de limba romana, ne lumineaza drumul greu prin viata aceasta in care ne aflam impreuna. Domnul sa ne binecuvinteze.

[ilinca20]

În prealabil postat de ioan cezar

Nici eu nu m-am simtit prea bine cand, in ciuda cv-ului meu am fost tratat ca un incepator si ca un neica nimeni. In plan omenesc multe nedreptati putem spune ca se petrec.
Dar toate au rostul lor. Dumnezeu are o pedagogie anume, o stim bine din Biblie si din mii de marturii.
Cartea lui Iona, citita cu atentie, dezvaluie cateva lucruri din pedagogia divina. Apoi Cartea lui Iov etc. etc.
Incepem prin a ne incapatina si sfarsim in functie de ce invatam din raspunsurile noastre la lectiile vietii.
Ilinca, mandria ta si iubirea de iluziile tale ma infioara... Slava ta desarta e aproape la fel de mare ca a mea... Pentru ca sunt om patit, te rog sa iei aminte la ce ti se intampla si sa faci curatenie. Cazi la Hristos, nu mai face literatura ieftina pe net. Te joci cu viata ta, vad bine, de dragul unor scheme de functionare mintala preadolescentine.
Ceea ce ti se intampla te descrie: mandrie, egoism, suferinta crancena pentru ca lucrurile nu ies asa cum vrei tu. De ce ar iesi? Doar pentru ca vrei tu?
Dar cine esti tu, ca lumea sa se invarta dupa dorintele tale?
Daca vrei sa adaptezi lumea la dorintele tale, ia in calcul si alternativa de a te adapta tu la realitatea acestei lumi. Altfel vei pieri sau te vei chinui sufocata de "nedreptate"...
Toate au un sens mai inalt decat bajbaim noi.

PS: Cum oare s-a simtit Hristos Dumnezeu cand, in ciuda "CV-ului" Sau (a creat cate ceva pe lumea asta, nu-i asa?), oamenii L-au tratat cum L-au tratat? ...
In fata CV-ului lui Dumnezeu se ridica mereu hartiutele noastre de protest, agitate furibund de maini care s-ar cuminti, frumos, sub semnul Crucii.
Uneori ma tavalesc de ras ... Cata nerozie incape in fiinta umana!
Apoi ma infior. Sunt doar un pumn de tarina care isi uita mereu, ca un copil zapacit, originea, drumul, rostul. Domnul cu noi!

inteleg tot ce mi-ai scris. din "mandrie, egoism, suferinta crancena pentru ca lucrurile nu ies asa cum vrei tu", momentan egoismul nu isi are locul. celelalte 2 cred ca exista. u n preot calugar mi-a zis asta si parintele meu duhovnic mi-a mentionat-o.

eu am fost mereu o persoana ambitioasa, studioasa dar si foarte practica. ma intereseaza rezultatele concrete. mi se pare ca aspiratia catre mai bine tre buie sa fie motorul existentei. si in "aspiratia catre mai bine" includ si a duce o viata de bun crestin, cu toate ispitele si probocarile lumii moderne, sa fii un bun crestin e o adevarata provocare.
sper ca ai inteles ce am dorit sa spun. nu sunt foarte priceputa in a-mi expune ideile, deoarece cum ziceam, ma intereseaza treburile practice, nu dezbaterile.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de ilinca20

azi dimineata am vrut sa citesc un acatistul sfantului Nectarie, care mie imi place mult.
apoi in minte mi-a venit gandul ca pot eu citi de 20 de ori pana maine ca tot nu se rezolva nimic. si l-am lasat deoparte, m-am apucat sa citesc presa pe net.

am intrat intr-o stare negativa si apatica din care nu mai iesi.
toti mi-ati scris incurajari foarte argumentate, eu le-am citit pe toate si le recitesc. de acasa, multe persoane ma incurajeaza. dar parca imi trec pe langa urechi. parca sunt la maraton si am cazut. aud de pe margine incurajari, dar eu nu ma mai pot ridica. senzatia asta o am de o luna si ceva.

Aceasta este acedia (akedia). Când creştinul se simte ameninţat de specia aceasta de demon, cea mai bună ripostă este rugăciunea în comun cu fraţii şi surorile, în general (pentru laic) participarea la viaţa de credinţă a Bisericii.

[ilinca20]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Aceasta este acedia (akedia). Când creştinul se simte ameninţat de specia aceasta de demon, cea mai bună ripostă este rugăciunea în comun cu fraţii şi surorile, în general (pentru laic) participarea la viaţa de credinţă a Bisericii.

deci exista o denumire pt o astfel de stare. oricum cand ma duc la slujba duminica ma simt bine toata ziua apoi.