Lasand toate i-a urmat Mantuitorului

[andreicozia]

scris de Traditie1: "În realitate, e vorba să nu fim prinși de nimic din lumea asta, nici de familie, să fim gata să le lăsăm de izbeliște dacă e cazul."

Demult il tot banuiam ca este sau pucios racolat de ei sau simpatizant...doar de la ei am auzit aberatiile de mai sus si doar ei chiar AU FACUT ACEST LUCRU CU FAMILIILE si copiii LOR.

[Traditie1]

În prealabil postat de andreicozia

scris de Traditie1: "În realitate, e vorba să nu fim prinși de nimic din lumea asta, nici de familie, să fim gata să le lăsăm de izbeliște dacă e cazul."

Demult il tot banuiam ca este sau pucios racolat de ei sau simpatizant...doar de la ei am auzit aberatiile de mai sus si doar ei chiar AU FACUT ACEST LUCRU CU FAMILIILE si copiii LOR.

Nu, nu sunt pucios, aceia sunt rătăciți, am scris și eu cu timp în urmă împotriva lor.

Oricum, nu e treaba ta ce sunt eu. Dacă nu te referi la argumentele mele ci la persoana mea înseamnă că nu poți purta o discuție bazată pe argumente și recurgi la atacuri la persoană în mod primitiv.

[anita]

Aici nu cred ca e cazul sa interpretam "lasand toate pentru Hristos" ca pe o abandonare a familiei ,parintilor ci lepadarea de ceea ce Hristos a spus despre cei ce traiesc in "lume " lipiti de cele materiale ,de copii ,cei care isi fac idoli .
Tocmai ca unii sfinti parinti si chiar duhovnici au sfatuit pe unii tineri care voiau sa plece la manastire sa aiba grija de parintii lor batrani ,chiar si parintele Nicolae Steindhart si-a ingrijit tatal pina acesta a murit apoi a luat calea manastirii.
Cred ca mai degraba aici e vorba de implinirea poruncii
"Sa-l iubesti pe Dumnezeu mai presuse de tot sufletul tau ,din tot cugetul tau si pe aproapele tau mai prseus decat tine insuti"
Nu spune El :"Cine voieste sa vina dupa mine sa se lepede de sine ,sa-si ia crucea si sa-si urmeze mie" ?
Sa ne asumam suferintele ,necazurile , sa le ducem cu bucurie ,fara sa simtim greutatea lor.

[lore86]

În prealabil postat de anita

Aici nu cred ca e cazul sa interpretam "lasand toate pentru Hristos" ca pe o abandonare a familiei ,parintilor ci lepadarea de ceea ce Hristos a spus despre cei ce traiesc in "lume " lipiti de cele materiale ,de copii ,cei care isi fac idoli .
Tocmai ca unii sfinti parinti si chiar duhovnici au sfatuit pe unii tineri care voiau sa plece la manastire sa aiba grija de parintii lor batrani ,chiar si parintele Nicolae Steindhart si-a ingrijit tatal pina acesta a murit apoi a luat calea manastirii.
Cred ca mai degraba aici e vorba de implinirea poruncii
"Sa-l iubesti pe Dumnezeu mai presuse de tot sufletul tau ,din tot cugetul tau si pe aproapele tau mai prseus decat tine insuti"
Nu spune El :"Cine voieste sa vina dupa mine sa se lepede de sine ,sa-si ia crucea si sa-si urmeze mie" ?
Sa ne asumam suferintele ,necazurile , sa le ducem cu bucurie ,fara sa simtim greutatea lor.

subscriu
as putea adauga si ex sf Ioan Gura de Aur, care a stat alaturi de mama sa pana in Ultima ei clipa pamanteasca.
asta cere Hristos:sa nu ne lipim inim de nimic din ce ofera lumea.

frumos spus, anita

[Marius22]

Ni se pare imposibil sa lasam toate si sa urmam lui Dumnezeu tocmai din cauza faptului ca El nu inseamna pentru noi Totul. Asa ajungem la jumatati de masura, uitand ca Mantuitorul ne spune ca cine nu aduna cu El, risipeste. Ne complacem in a risipi si in a ne risipi, chiar atunci cand avem impresia ca am reusit sa agonisim ceva. Acesta este paradoxul omului care are comoara pe pamant, nu in cer.

[anita]

În prealabil postat de Marius22

Ni se pare imposibil sa lasam toate si sa urmam lui Dumnezeu tocmai din cauza faptului ca El nu inseamna pentru noi Totul. Asa ajungem la jumatati de masura, uitand ca Mantuitorul ne spune ca cine nu aduna cu El, risipeste. Ne complacem in a risipi si in a ne risipi, chiar atunci cand avem impresia ca am reusit sa agonisim ceva. Acesta este paradoxul omului care are comoara pe pamant, nu in cer.

Asa este ,nu inseamna Totul.
Ne tulburam cand avem vesti proaste despre servici ,despre situatia politica ,deznadajduim in loc sa avem permanent constiinta ca Dumnezeu are grija de noi daca suntem permanent in cautarea Imparatiei lui Dumnezeu si infaptuim faptele Legii.

[andreicozia]

În prealabil postat de Traditie1

Nu, nu sunt pucios, aceia sunt rătăciți, am scris și eu cu timp în urmă împotriva lor.

Oricum, nu e treaba ta ce sunt eu. Dacă nu te referi la argumentele mele ci la persoana mea înseamnă că nu poți purta o discuție bazată pe argumente și recurgi la atacuri la persoană în mod primitiv.

Ma bucur Andrei ca nu esti cu ei.
Imi faceam griji!

[adrian010155]

În prealabil postat de costel

Marturisesc ca in prezent nu am puterea sa fiu asemeni acestor persoane. Cred ca de multe ori ne laudam ca putem face multe pentru Hristos, dar daca am fi pusi in situatia lui Matei, cred ca am gasi multe explicatii pentru a nu-I urma.

Adevarat ai grait, Costel. Sa-ti daruiasca Dumnezeu numai bucurii. Eu ma simt un nimic. Fac teorie, dar practica ... ioc.

[Sara I]

In privinta celor 12 apostoli, eu chiar cred ca ei au lasat totul, literalmente, ca sa-I urmeze Mantuitorului..si asta pentru ca, mai devreme sau mai tarziu, cu sau fara sa inteleaga neaparat cu mintea atunci..inima lor L-a recunoscut in Hristos pe Mesia..pe cel despre care vorbeau prorocii lor in Vechiul Testament..ca-i va izbavi..de robie..de pacat..de moarte..si le va deschide calea catre Imparatia Cerurilor..si viata vesnica...deci trebuie ca au vazut in El...Ceva...Cineva..pentru care li s-a meritat...sa renunte la orice altceva...sa considere toate in afara Lui ca un gunoi...cum a fost si cazul ap. Pavel. La fel cred ca a fost si in cazul sfintilor..(cum ziceati..multi au avut ranguri, bogatii, frumusete fizica,inteligenta, cultura, educatie, etc...si nu doar in vechime...stiu ca sunt cazuri si in zilele noastre..).cred ca a fost un moment, sau o succesiune de momente in vietile lor...cand..prin harul Duhului Sfant...L-au vazut..(re)cunoscut..pe Hristos...si au vazut in Persoana Lui si in Cuvantul Lui tot ce si-ar fi dorit ei vreodata...si mult mai mult decat au putut spera...si de accea..orice altceva care se interpunea intre ei si Mantuitor...le-au considerat ca o piedica...de care voiau sa scape odata..pentru a putea sa-I urmeze Lui, liberi de orice jug strain.

In ce ne priveste pe noi, cred ca lepadarea de toate pentru a urma Lui comporta multe aspecte particulare, deoarece pentru fiecare dintre noi obstacolul/patima/idolul..sau orice ne impiedica a-L urma...poate fi diferit de la caz la caz. Daca de ex, eu am banii ca idol, si ma incred in ei pentru siguranta si fericirea mea, si nu in pronia lui Dumnezeu.. si nu pot urma lui Hristos cand imi zice de exemplu..."imparte banul/painea ta..cu fratele tau care este lipsit"..atunci, eu musai ca trebuie sa lepad acest idol...fie renunt de tot la bani daca sunt impatimita rau...fie zdrobesc acest idol..obligandu-ma sa fac darnicie..mai ales cand nu-mi vine deloc... Dar un altul, care poate este foarte darnic, si nu zgarcit ca mine..isi imparte painea cu fratele de credinta...dar poate educatia, intelectul, cultura sa..il determina sa-l dispretuiasca pe acesta...si nu poate urma lui Hristos cand ii spune..prin ap. Pavel.."sa-l privesti pe fratele tau mai presus decat pe tine"...si asa mai departe..

Cat despre a lasa toate, casa, familie,slujba, ca sa mergi in pustie...sau sa propovaduiesti..sau altceva...ca este in sine bine sau gresit..iarasi cred ca nu putem generaliza...pentru ca este o chestiune personala, a fiecarui suflet, de ascultare de Hristos.
Unuia Dumnezeu ii poate da chemarea rugaciunii neincetate, pentru toti...si acesta, facand ascultare de Hristos..lasa toate celalalte..altuia...Dumnezeu ii poate incredinta sa fie o mama buna, un tata bun, un crestin traitor care sa practice o anumita meserie foarte bine...etc..si toti acestia vor lepada orice altceva care-i impiedica a urma Lui...

Ideea este, afla ,suflete..la ce te-a chemat Dumnezeu...(si aici nimeni nu se descurca fara harul si mila Duhului Sfant, Duhul Adevarului..care ne descopera voia Lui Dumnezeu pentru noi), si odata ce-ai aflat..nu lasa pe nimeni si nimic sa te impiedice din alergarea ta, sa se interpuna intre tine si Mantuitorul tau...

Doamne-ajuta

[Marius22]

Iata marturia unui om care, asemenea Sfintilor Apostoli, a lasat toate urmand Mantuitorului. Poate ne asteptam sa ne vorbeasca despre piedici si greutati, despre caderi si ridicari. El insa nu ne vorbeste decat despre bucurie.

"Omul este nascut pentru bucurie, nu pentru tristete. De ce oamenii isi procura bucuria de la niste idoli? Credeti-ma, ei platesc scump pentru a-si "cumpara" aceasta bucurie, in timp ce bucuria in Dumnezeu nu costa nimic. Cum as fi putut s-o "cumpar" eu, care nu am nimic pe lume? Toti fratii mei calugari spun acelasi lucru, ca nu-L au decat pe Dumnezeu. Toti sunt plini de bucurie. Pentru Hristos, eu am facut gol in mine insumi. Nu am nimic altceva decat pe Hristos. Nimic altceva decat pe Hristos si bucuria Lui. Saracia face usoara aceasta cerere a bucuriei lui Hristos. Trebuie sa fii gol pentru ca Hristos sa vina la tine. Hristos este bucuria dinlauntrul meu." (Parintele Avacum, cel descult)