Reguli sanctificare

[vs_ioan]

Doamne ajuta

As dori sa aflu care sunt "regulile" sau indrumarul care este folosit atunci cand Biserica Ortodoxa declara o persoana ca fiind sfant.

Multumesc

[stioph]

În prealabil postat de vs_ioan

Doamne ajuta

As dori sa aflu care sunt "regulile" sau indrumarul care este folosit atunci cand Biserica Ortodoxa declara o persoana ca fiind sfant.

Multumesc

Biserica, cea "Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca", ca "stalp si temelie a adevarului" (I Tim. III, 15), este cea care recunoaste, proclama si asaza in randul sfintilor pe fiii sai, care au trait o viata bineplacuta lui Dumnezeu, prin emiterea Tomos-ului de canonizare. Astazi, in virtutea drepturilor izvorate din starea de autocefalie, fiecare Biserica autocefala face acte de canonizare pe temeiul invataturii si practicii ei dupa procedurile cristalizate de-a lungul timpului. Astfel, pentru a putea proceda la acte de canonizare, Biserica trebuie sa urmareasca urmatoarele conditii de fond:

- Ortodoxia neindoielnica a credintei celui cercetat, ortodoxie pastrata pana la moarte, in tot timpul vietii.

- Preaslavirea lui de catre Domnul, cel putin printr-unul din urmatoarele daruri sau puteri:

-puterea de a suferi moartea martirica pentru dreapta credinta;

-puterea de a infrunta orice primejdii sau suplicii pentru marturisirea dreptei credinte, pana la moarte;

-puterea de a-si inchina viata celei mai desavarsite trairi morale si religioase;

-puterea de a savarsi minuni in viata sau dupa moarte;

-puterea de a apara si a sluji cu devotament eroic credinta si Biserica Ortodoxa.

Raspandirea miresmei de sfintenie dupa moartea lui si confirmarea acesteia prin cultul spontan pe care il acorda poporul credincios, numarandu-1 in randul sfintilor. Cultul acesta poate fi organizat sau difuz, manifestandu-se printr-o cinstire simpla, prin faima sau numele de sfant. De la indeplinirea acestei conditii, pot face exceptie numai mucenicii dreptei credinte35.

Indeplinirea acestor conditii de fond indreptateste autoritatea bisericeasca sa procedeze la actul de canonizare, prin observarea unor reguli premergatoare canonizarii a unor randuieli de natura tipiconala pentru savarsirea canonizarii, precum si o seama de acte posterioare canonizarii solemne.

Actele formale-generale premergatoare canonizarii sunt:

- Instituirea de catre intaistatatorul sau de Sinodul unei Biserici autocefale a comisiei de studii si investigatii pentru cercetarea si constatarea existentei conditiilor de fond.

- intocmirea si prezentarea in Sfantul Sinod a raportului Comisiei de studii si investigatii.

- Aprobarea de catre Sfantul Sinod al Bisericii autocefale respective a raportului Comisiei de studii si investigatii.

- Hotararea Sfantului Sinod al Bisericii autocefale respective de a se proceda la canonizarea solemna.

- intocmirea vietii si a slujbei sau canonului sfantului si aprobarea lor de catre Sfantul Sinod. Se poate dispune savarsirea "slujbei sfantului, dupa slujba unui mucenic, cuvios, ierarh etc, pana la intocmirea mai tarziu a slujbei sfantului canonizat.

- infatisarea icoanei sfantului si aprobarea ei de catre Sfantul Sinod. Si acest act se poate amana.

- Fixarea de catre Sfantul Sinod a tipicului de observat la savarsirea solemna a canonizarii, precum si a zilei in care se va savarsi acest act.

- intocmirea de catre Sfantul Sinod a unui act sinodal scris, care va cuprinde: motivarea canonizarii, hotararea sinodului prin care se face insasi trecerea in randul sfintilor, adica in catalogul sau canonul sfintilor, instituirea cultului public bisericesc, general sau local, fixarea zilei de sarbatorire a sfantului, trecerea lui in calendarul bisericesc (sinaxar) si a slujbei lui in cartile de ritual, si, in fine, oranduirea ca anumite biserici, sa aiba de acum inainte hramul sfantului respectiv.

Tipicul actului de canonizare solemna:

- Aducerea moastelor sfantului, daca exista, cu o zi sau mai multe inainte de canonizarea solemna, ungerea lor cu Sfantul Mir, de catre intaistatatorul Bisericii autocefale, si asezarea lor in racla deschisa, in catedrala sau biserica respectiva;

- Ultimul parastas. Acesta se face numai pentru cei care nu au inca un cult organizat si acceptat de Biserica in chip tacit;

- Vecernie si priveghere toata noaptea, in ajun. La acestea vor participa activ membrii Sfantului Sinod, observand randuielile prescrise pentru ajunul sarbatorii unui sfant (mucenic, cuvios, ierarh, mic, mare etc), cu pomenirea sfantului care se canonizeaza;

- Liturghie arhiereasca a doua zi, ziua canonizarii solemne, la care vor participa toti membrii Sinodului. La inceputul Sfintei Liturghii - inainte de timpul hirotonirii arhiereului - intaistatatorul Bisericii autocefale va citi Actul de canonizare intocmit de Sfantul Sinod. Dupa citire, actul va fi iscalit de toti membrii Sfantului Sinod pe loc. Se va urma apoi randuiala sarbatorii sfintilor, citindu-se viata sfantului sau a sfintilor canonizati si canonul (slujba) sau canoanele acestora, plus panegiricul indatinat.

- Purtarea in procesiune a moastelor sau a icoanei sfantului in jurul catedralei, cantandu-i-se laudele.

- Asezarea raclei, sau in lipsa, numai a icoanei sfantului, in biserica, la locul cuvenit.

Tipicul care trebuie urmat la actul savarsirii solemne a canonizarii nu a fost fixat definitiv in nici o Biserica Ortodoxa autocefala, ci el a variat de la o canonizare la alta. Sfantul Sinod al Bisericii autocefale poate sa-1 amplifice sau sa-1 reduca, stabilind daca se va face canonizarea unuia sau a mai multor sfinti. Tipicul expus mai sus insumeaza toate actele mai importante observate cu ocazia diferitelor canonizari solemne care s-au savarsit in Bisericile Ortodoxe.

Dupa ce a facut canonizarea solemna, Biserica autocefala respectiva este obligata sa inceapa definitivarea acestuia prin respectarea Actelor posterioare canonizarii:

- Publicarea oficiala a actului sinodal de canonizare.

- Comunicarea de catre Sfantul Sinod a actului sinodal de canonizare tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale.

- Publicarea oficiala a vietii si a slujbei sfantului.

- inscrierea oficiala a sarbatorii sfantului in calendarul bisericesc si a slujbei lui in cartile de ritual.

- Aplicarea hotararii Sinodului cu -privire la hramul bisericilor afiero-site noului sfant.

- Raspandirea icoanei sfantului in popor.

In cazul Bisericii Ortodoxe Romane, Sfantul Sinod, in sedinta sa din noiembrie 2002, cu ocazia proclamarii unor noi sfinti, potrivit hotararilor 4255; 5085/2002, constatand lipsa de uniformitate in proclamarea canonizarilor din Biserica Ortodoxa Romana, a stabilit, in lumina hotararilor sinoadelor anterioare si a experientei de la canonizarile din anii 1950-1955 si dupa 1992, metodologia de cercetare si examinare a propunerilor de canonizare ce se va urma de acum inainte in Biserica noastra. Metodologia stabilita prin hotararea 4255/200238 prevedea ca:

"a. Orice propunere de canonizare trebuie insusita de eparhia respectiva si apoi data in cercetare, documentare si examinare unor organe eparhiale si persoane competente (profesori, cercetatori, istorici, canonisti etc.) in perspectiva promovarii ei. Eparhia se va ingriji sa intocmeasca in proiect slujbele religioase necesare, un referat sinteza cu motivele si argumentele care ar putea conduce la luarea unei hotarari de canonizare, precum si proiectul Tomos-ului de canonizare. Rezultatele studiilor si cercetarilor vor fi publicate in presa eparhiala si in alte reviste bisericesti.

b. Propunerea de canonizare cu rezultatul cercetarilor va fi inaintata Cancelariei Sfantului Sinod, care, la randul sau, cu aprobarea Prea Fericitului Parinte Patriarh, o va indruma Sinodului Mitropolitan pentru eventualele completari, amendamente, aviz, insusirea propunerii de canonizare sau recomandari.

c. Propunerea insusita de Sinodul Mitropolitan, cu hotararea sa asupra intregului dosar vor fi restituite Cancelariei Sfantului Sinod, care, cu aprobarea Prea Fericitului Parinte Patriarh, le va trimite comisiei sinodale pentru Canonizarea Sfintilor Romani pentru studiere, aviz final si propunere catre Sfantul Sinod.

d. In cazul in care fie Sinodul Mitropolitan, fie Comisia pentru Canonizarea Sfintilor Romani, fie Sfantul Sinod constata ca in buna masura dosarele cu rezultatele studiilor cercetarilor si propunerilor pentru canonizare trebuie completate, dosarele respective se restituie cu recomandari si indrumari eparhiei care a facut propunerea initiala pentru indeplinirea acestora, dupa care eparhia le inainteaza din nou Sinodului Mitropolitan pentru a se urma procedura stabilita mai sus.

e. Daca Sfantul Sinod aproba propunerea de canonizare, emite Tomos-ul de proclamare a canonizarii, fixeaza data sarbatoririi si aproba introducerea ei in calendarul bisericesc. De asemenea, Sfantul Sinod aproba icoana sfantului, precum si slujbele religioase in cinstea lui, dispunand introducerea lor in cartile de cult". Asadar, prin hotararea 4255/2002, Biserica noastra a stabilit procedura ce trebuie urmata atunci cand se fac propuneri de canonizare.

[Moroco]

Canonizarea a 16 sfinți duhovnici și mărturisitori români din secolul al XX-lea, în ședința din 11-12 iulie 2024, după cum urmează:

1) Părintele arhimandrit Sofian Boghiu, starețul Mănăstirii Antim din București, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, cu cinstire în ziua de 16 septembrie;

2) Părintele Dumitru Stăniloae, profesor de teologie la Sibiu și la Bu*curești, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cu cinstire în ziua de 4 octombrie;

3) Părintele Constantin Sârbu, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu, cu cinstire în ziua de 23 octombrie;

4) Părintele protosinghel Arsenie Boca, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie;

5) Părintele Ilie Lăcătușu, cu titulatura: Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, cu cinstire în ziua de 22 iulie;

6) Părintele ieroschimonah Paisie Olaru, duhovnicul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;

7) Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, starețul Mănăstirii Sihăstria, cu titulatura: Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, cu cinstire în ziua de 2 decembrie;

8) Părintele arhimandrit Dometie Ma*nolache, cu titulatura: Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, cu cinstire în ziua de 6 iulie;

9) Părintele arhimandrit Serafim Popescu, starețul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, cu titulatura: Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus, cu cinstire în ziua de 20 decembrie;

10) Părintele Liviu Galaction Mun**teanu, profesor de teologie la Cluj-Na*poca, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, cu cinstire în ziua de 8 martie;

11) Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie;

12) Părintele arhimandrit Visarion Toia, starețul Mănăstirii Lainici, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie;

13) Părintele protosinghel Calistrat Bobu, duhovnic la Mănăstirea Timi*șeni și la Mănăstirea Vasiova, cu titulatura: Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova, cu cinstire în ziua de 10 mai;

14) Părintele Ilarion Felea, profesor de teologie la Arad, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Ilarion Felea, cu cinstire în ziua de 18 septembrie;

15) Părintele protosinghel Iraclie Flocea, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Chișinăului, cu titulatura: Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august;

16) Părintele protoiereu Alexandru Baltaga cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august.

..............................

Cred ca mai sunt si alti sfinti vrednici de pomenire, de exemplu:

1. Parintele Constantin Galeriu
2. Parintele Iustin Parvu
3. Parintele Ioan Iovan de la Recea
4. Parintele Arsenie Papacioc
5. Episcopul Teofil Hrineanu de la Cluj, se deschidea Cerul cand binecuvanta, umplandu-se el si catedrala de Duh Sfant.

Marturisiti si voi daca mai stiti...