De ce credem in Dumnezeu?

@alibaba
Cu multa placere

În prealabil postat de MariS_

El va face atunci comparatie intre seninatatea ta si zbuciumul lui. Cautarea placerii este un zbucium permanent si un esec permanent pentru simplul fapt ca placerea e trecatoare. In schimb bucuria si seninatatea raman egale.

Foarte frumos ai spus MariS!

În prealabil postat de George.m

Citeam de curand o intamplare istorisita de Parintele Constatin Coman. Acesta, avand la un moment dat prilejul de a-i cere sfat Parintelui Ilie Cleopa, l-a intrebat ce sa faca, pentru a-i aduce pe oameni la Biserica.

Raspunsul marelui duhovnic a venit fara intarziere, intr-un mod mustrator: "Maaaaaai! Dar ce crezi ca tu aduci oamenii la Biserica!... Nu-i aduci tu, Dumnezeu ii aduce pe oameni la Biserica!"

:-) Superb si deosebit de profund!

Placerea tinde degraba sa devina idol, adica obstacol intre om si Dumnezeu.
Daca nu ar fi aceasta tendinta o caracteristica a firii noastre de dupa caderea in pacatul primordial a protoparintilor, poate ca placerea nu ar mai fi atat de prudent (sau radical) cenzurata.
Apoi, sunt placeri si placeri. Unele nu sunt neaparat piedici pe calea mantuirii, ci mai degraba semne ca suntem pe drumul cel bun.
De pilda, cand devine placuta atmosfera din biserica la vecernie (pentru mine care nu gaseam nimic folositor acolo, candva) asta e un semn ca macar m-am apropiat de ceea ce respingeam. Si imi da nadejde, curaj, imbold spre mai mare apropiere. Depinde cum interpreteaza fiecare... Depinde ce cauta.
Cautarea lui Dumnezeu ("dorul", cum se exprima preotul John Breck in cartea cu acest nume) este sadita in miezul fiintei noastre. Vrem nu vrem, ea pulseaza in noi. Totul e sa intelegem ce este acel zvacnet si sa nu punem capac.
Credinta mea nu e inventia mea, e darul lui Dumnezeu in mine. Scanteia e acolo, pusa de El, pot pune si eu niste foi de hartie, o creanga, un bustean... Unii au pus toata fiinta lor, desi au primit Botezul tarziu (vezi cazul parintelui Nicolae Steinhardt).
Dumnezeu Se lasa cunoscut in toate: in natura (cu simturile ii cunoastem creatia si simtim indaratul ei un Autor; Il intrezarim si suntem coplesiti - priveste cerul, marea, pomii infloriti, vietatile in organizarea lor uluitoare, in armonia perfecta, propriul corp in anatomia lui profunda si hipercomplexa si in functionarea lui);
in sufletul personal si al celorlalti; in istorie; in zarea finala, de neatins, unde se opresc logica si rationamentele.
Puterea dumnezeiasca o simte fiecare om care a renascut,orice om care a traversat un dezastru total si a fost ridicat prin miracol. Marturii sunt mii si zeci de mii. Eu sunt una din ele (sunt readus la viata prin miracol, mort fiind eu sufleteste si aproape distrus fizic, cu ani in urma, consecinta a placerii devenita patima mare).
Puterea Mantuitorului nostru Iisus Hristos e descrisa clar in Evanghelii.
Inima fiecaruia simte pe Dumnezeu, fara nevoie de nici o permisiune din partea vreunei autoritati.
Cine doreste sa nege aceste evidente si multe altele (le gasim descrise in mii de carti, le auzim la cei din jurul nostru), nu are decat sa o faca. Dumnezeu asteapta, sprijina, miluieste. permanent.
In legatura cu negarea, ma tot gandesc de-o vreme ca fiul risipitor se intoarce acasa si intampina ostilitatea fratelui sau. Astfel, ghicesc in mine ca negarea, cand apare, e supararea fratelui cuminte (si gelos) care incearca sa-l alunge inapoi in pierzanie pe fiul intors acasa. Din fericire Tatal pune lucrurile la punct. Mare este intelepciunea, dragostea si credinciosia Lui, slavit fie in veci, Tatal, Fiul si Sfantul Duh!

[cristiboss56]

Primul lucru pe care-l faci atunci când cineva te iubeşte cu adevărat , CREZI ÎN EL ! Primul ll faci atunci când cineva îţi pătrunde tainc în suflet, CREZI ÎN EL ! Primul lucru pe care-l faci atunci când cineva îţi sare în ajutor în clipele de grea cumpănă, CREZI ÎN EL ! Te întrebi, poate cine e , dar răspunsul ntainic de la El : "sunt Cel ce te-am creat şi te iubesc !". Oare nu merită şi o fărâmă de credinţă din partea noastră , aşa cum suntem, dar MERITĂ ! Mulţi sunt nepăsători , ironici , reci , atotştiitori , numindu-se atei, adică necredincioşi, mai simplu poate :nerecunoscători ! Ei nu cred în El, dar El crede în ei ! Iaca câteva motive a minusculei şi neânsemnatei mele crdinţoşii . . . !

În prealabil postat de cristiboss56

Primul lucru pe care-l faci atunci când cineva te iubeşte cu adevărat , CREZI ÎN EL ! Primul ll faci atunci când cineva îţi pătrunde tainc în suflet, CREZI ÎN EL ! Primul lucru pe care-l faci atunci când cineva îţi sare în ajutor în clipele de grea cumpănă, CREZI ÎN EL ! Te întrebi, poate cine e , dar răspunsul ntainic de la El : "sunt Cel ce te-am creat şi te iubesc !". Oare nu merită şi o fărâmă de credinţă din partea noastră , aşa cum suntem, dar MERITĂ ! Mulţi sunt nepăsători , ironici , reci , atotştiitori , numindu-se atei, adică necredincioşi, mai simplu poate :nerecunoscători ! Ei nu cred în El, dar El crede în ei ! Iaca câteva motive a minusculei şi neânsemnatei mele crdinţoşii . . . !

Alibaba, ai pus o intrebare simpla, dar care necesita un raspuns complex. De aceea porneste de la raspunsul dat tie de Cristian si restul se va adauga, pe masura ce Dumnezeu iti va deschide ochii mintii.
Remarcabil raspuns, Cristian!

[blackswan]

În prealabil postat de alibaba

De ce suntem ortodocsi? De ce credem in Dumnezeu? De ce sa renuntam la cultul placerii, la viata noastra pacatoasa, la stilul nostru monden de trai pentru o viata de nevoire, de infranari, de sacrificiu pentru Dumnezeu? Care este adevarul? De ce este sanatos pentru noi sa traim in ascultarea de Dumnezeu, IN INFRANARE si nu sa traim pentru placere? Si de ce placerea este un pacat in fata lui Dumnezeu?

Este la fel de sănătos ca atunci când consumi droguri și renunți la ele. Păcatele provoacă suferință.

[georgeval]

În prealabil postat de alibaba

Sunt crestin-ortodoxa, la inceput de drum, de curand am inceput si eu sa ma spovedesc si sa fac tot posibilul sa traiesc dupa voia lui Dumnezeu. Dar am multe intrebari si nici un raspuns si sper ca cineva sa imi dea cateva argumente, cateva explicatii in legatura cu esenta credintei.
De ce suntem ortodocsi? De ce credem in Dumnezeu? De ce sa renuntam la cultul placerii, la viata noastra pacatoasa, la stilul nostru monden de trai pentru o viata de nevoire, de infranari, de sacrificiu pentru Dumnezeu? Care este adevarul? De ce este sanatos pentru noi sa traim in ascultarea de Dumnezeu, IN INFRANARE si nu sa traim pentru placere? Si de ce placerea este un pacat in fata lui Dumnezeu?

In ultimul timp am avut multe discutii contradictorii cu unele persoane despre existenta lui Dumnezeu. Raspunsul este majoritar acelasi: ei cred in Dumnezeu dar toate regulile, tot ce se impune pentru a duce o viata placuta lui Dumnezeu ii depaseste; ca practic aproape tot ce fac ei e pacat. Deci omului ii e mai usor sa spuna : "da, cred ca exista o instanta divina superioara omului, dar nu ma complic acum cu religia, biserica si chestii de-astea" si aici intervine argumentul despre preotii corupti . Se vorbeste foarte mult despre preotii care cad in pacat, care se imbata, care aduna averi de pe urma credinciosilor care vin la biserica, si prin urmare oamenii refuza sa mearga sa stea de vorba cu un preot. .

De ce credem in Dumnezeu? Pentru ca este firesc sa avem un Tata desavarsit care iese in intampinarea noastra atunci cand dorin sa ne intoarcem la dragostea parinteasca, pentru ca avem un Frate in persoana lui Hristsos in care se implineste toata voia Parintelui si ne devine pilda pentru noi toti cei care dorim sa devenim fii ai lui Dumnezeu si pentru ca avem un Mangaietor in persoana Duhului Sfant care se face suflet sufletului nostru si straga impreuna cu noi Avva, Parinte.

[Arktinen Susi]

Eu nu inteleg ce legatura are placerea cu egoismul, daca doi oameni de sex opus vor sa se simta bine unde este egoismul?
Si mai este faza cu homosexualitatea sau ma rog persoanele de acelasi sex care se simt atrase una de cealalta, si acesta am inteles ca este un pacat pai sa va deschid putin ochii si mintea persoanele astea nu sunt asa ca vor ele,sunt nascute cu un anumit hormon,deci ce legatura are pacatul cu genetica toate astea duc la faptul ca nu ar exista un Dumnezeu.

sa revenim la pacat, de la placere pana la egoism e diferenta de la cer pana la pamant si plus ca daca am face chestii lipsite de placul nostru am ajunge probabil persoane deprimate,nefericite,plictisite,morocanoase etc.
Nimeni nu cred ca ar face chestii plictisitoare.E adevarat ca unele lucruri nu's demne de corpul uman cum ar fi viciile sau infractiunile,drogurile si multe altele.

Si o intrebare,de unde stim exact ca exista un Dumnezeu?doar pt ca asa scrie in carti?
Multi scriem carti si stim foarte bine ca asa cum putem gasi informatii false pe net nu ne-ar mira sa gasim asa ceva si in carti.
E normal ca inainte nu era tehnologie si informatiile "circulau" prin carti.O carte are acelasi rol ca si televiziunea,internetul etc si anume acela de a distra si informa cu argumente false sau adevarate cititorul.

Mai sus vorbeati despre un anumit,preot si zicalele lui.
Probabil acesta a fost una dintre acelea persoane intelepte cum le numim noi si nu e nimic nou in a scoate vorbe intelepte,astfel de zicale le veti gasi si la fostele captenii ale triburilor nativilor americani.

În prealabil postat de Arktinen Susi

Eu nu inteleg ce legatura are placerea cu egoismul, daca doi oameni de sex opus vor sa se simta bine unde este egoismul?
Si mai este faza cu homosexualitatea sau ma rog personale de acelasi sex care se simt atrase si acesta am inteles ca este un pacat pai sa va deschid putin ochii si mintea persoanele astea nu sunt asa ca vor ele,sunt nascute cu un anumit hormon,deci ce legatura are pacatul cu genetica toate astea duc la faptul ca nu ar exista un Dumnezeu.

sa revenim la pacat, de la placere pana la egoism e diferenta de la cer pana la pamant si plus ca daca am face chestii lipsite de placul nostru am ajunge probabil persoane deprimate,nefericite,plictisite,morocanoase etc.
Nimeni nu cred ca ar face chestii plictisitoare.E adevarat ca unele lucruri nu's demne de corpul uman cum ar fi viciile sau infractiunile,drogurile si multe altele.

Si o intrebare,de unde stim exact ca exista un Dumnezeu?doar pt ca asa scrie in carti?
Multi scriem carti si stim foarte bine ca asa cum putem gasi informatii false pe net nu ne-ar mira sa gasim asa ceva si in carti.
E normal ca inainte nu era tehnologie si informatiile "circulau" prin carti.O carte are acelasi rol ca si televiziunea,internetul etc si anume acela de a distra si informa cu argumente false sau adevarate cititorul.

Mi sus vorbeati despre un anumit,preot si zicalele lui.
Probabil acesta a fost una dintre acelea persoane intelepte cum le numim noi si nu e nimic nou in a scoate vorbe intelepte,astfel d ezicale le veti gasi si la fostele captenii ale triburilor nativilor americani.

Acesta este un forum declarat crestin ortodox, adica adresat acelora care cred si marturisesc pe Dumnezeu, Sfanta Treime...
Pe dumneata ce te-a determinat sa-ti postezi parerile despre sex, homosexuali, indoirea de existenta lui Dumnezeu, preoti, televiziune, carti ori triburile native americane, tocmai aici si nu in alta parte?
Ce te-a atras aici?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Arktinen Susi

Eu nu inteleg ce legatura are placerea cu egoismul, daca doi oameni de sex opus vor sa se simta bine unde este egoismul?

În niciun caz Dumnezeu nu interzice oamenilor să se simtă bine. De unde aţi scos-o ?
Intuiesc, însă, că prin "doi oameni de sex opus vor să se simtă bine" înţelegeţi relaţii sexuale. Sau, poate că mi se pare. Ei bine, Dumnezeu nu interzice nu numai oamenilor să se simtă bine în general, dar nu interzice nici relaţii sexuale dintre ei. Dimpotrivă, îi încurajează. Chiar primilor oameni le-a poruncit: "creşteţi, înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul". Atât de mult îi încurajează Dumnezeu pe oamenii de sex opus să se simtă bine, încât a instituit una dintre Taine cu acest scop. Se numeşte "căsătorie". Prin urmare:
-oricine este liber să se simtă bine cu altcineva de sex opus.
-dacă, prin "să se simtă bine", înţelege legătură trupească, este invitat să folosească instrumentul pus la dispoziţie de Dumnezeu pentru asta: căsătoria.

Si mai este faza cu homosexualitatea sau ma rog persoanele de acelasi sex care se simt atrase una de cealalta, si acesta am inteles ca este un pacat pai sa va deschid putin ochii si mintea persoanele astea nu sunt asa ca vor ele,sunt nascute cu un anumit hormon,

Mulţumim mult de informaţie. Acuma, dacă v-aţi îndurat să ne deschideţi ochii şi mintea, spuneţi-mi, vă rog, cum se numeşte acel hormon care dă homosexualitatea ? Vă întreb aşa, doar din interes profesional.

sa revenim la pacat, de la placere pana la egoism e diferenta de la cer pana la pamant si plus ca daca am face chestii lipsite de placul nostru am ajunge probabil persoane deprimate,nefericite,plictisite,morocanoase etc.

Nu am întâlnit în viaţa mea persoane mai vesele şi mai fericite decât călugăriţele. Cunoaşteţi mulţi creştini trăitori ? Câţi dintre ei erau deprimaţi ? Ia vedeţi, nu cumva între Dumnezeu şi urâciunea sufletului există o legătură, dar ea e cam inversă decât aceea care vă închipuiţi: nu cumva cu cât de depărtezi de Dumnezeu te cuprinde urâtul ?

Si o intrebare,de unde stim exact ca exista un Dumnezeu?doar pt ca asa scrie in carti?

Putem şti exact că există un Dumnezeu prin simpla putere a raţiunii, plecând de la observaţii naturale. Nu putem şti despre Treime, nu putem şti despre natura duală a lui Isus, nu putem şti despre ridicarea cu trupul la Cer a Mariei: acestea sunt lucruri pe care nu putea mintea omului să le cuprindă, de aceea Dumnezeu i le-a descoperit. Dar existenţa unui creator al creaţiei este ceva perfect accesibil puterii naturale a minţii omului, nu e nevoie de virtute supranaturală. Ajunge ca, având bună credinţă şi deschidere, să cercetaţi natura.

[ucenic]

În prealabil postat de alibaba

Cred in Dumnezeu si stiu ca din iubire pentru El trebuie sa ne sacrificam...

Singurul sacrificiu pe care Il cere Hristos este crucea noastra cea de toate zilele:
"Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea in fiecare zi si sa Ma urmeze." (Luc.9:23)

El a purtat crucea pentru noi, noi trebuie sa o purtam pentru El, El a fost tintuit pe ea, noi trebuie sa ne tintuim la randul nostru pentru El. Si cand zic "pentru El" zic "pentru a fi o vesnicie alaturi de El".

Multi zic: "Asta mi-e crucea!" referindu-se la vreo boala ori la vreun sot bataus. Insa Hristos ne arata ca purtarea crucii nu este nici boala, nici greutati, nici lipsuri, ci purtarea crucii inseamna lepadare de sine.

Daca Hristos a purtat crucea a facut-o pentru ca avea in vedere vesnicia pentru noi. Daca noi ne purtam crucea, o facem pentru ca avem in vedere vesnicia impreuna cu El.

In El ne sunt iertate pacatele noastre, prin ranile Lui suntem tamaduiti, in Sangele Sau suntem curatiti, prin jertfa Sa suntem mantuiti.

Asadar noi crestinii nu consideram ca "ne sacrificam" pentru Dumnezeu, ci, plini de multumire, ne aratam bucurosi ca putem sa "tintuim pe cruce" poftele noastre cele rele, ambitiile si orgoliile noastre, maniile, pizmele si orice pornire launtrica rea sau tendentioasa.

Dar mai frumos vorbeste Sf.Ap.Pavel despre "sacrificiu":
"...privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, fata de pretul nespus de mare al cunoasterii lui Hristos Iisus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate si le socotesc ca un gunoi, ca sa castig pe Hristos." (Filip.3:8)

Mai stim ca noua, Bisericii lui Hristos, ne-a fost ingaduit de Dumnezeu ca sa Ii slujim. Cum te poti apropia de Cel Preainalt fara evlavie, fara adanca recunostinta pentru dragostea Sa aratata in jertfa Fiului Sau? Nu "sacrificam" nimic atunci cand ne smerim inaintea Lui caci "tintuindu-ne pe cruce" sau altfel spus "abandonandu-ne" pe noi lasam pe Duhul Sfant sa faca in noi orice lucrare duhovniceasca: lauda, inchinare, multumire etc.

Asadar noi suntem goiliti de sine pentru a fi imbogatiti de Duhul, sacrificati in noi pentru a fi inviati in El.