Stefan cel Mare si Sfant in rasa monahala?

[Noesis]

Da, asa se spune ca daca asculti cu atentie clopotele de la Putna auzi Stefan-Stefan...
eu am asculatat cu atentie si nu am auzit nici un nume :D Cred ca e doar legenda.

[costel]

Cautand, am gasit acest articol:

A fost calugarit Stefan cel Mare inainte de moarte?
"Mormantul Sfantului Voievod a fost deschis pana acum de doua ori. Istoricii nu s-au pronuntat sau, mai degraba, au evitat sa se pronunte cu privire la o problema fundamentala: a fost sau nu Stefan cel Mare calugarit inainte de moarte? Tulburatoarea intrebare este generata de senzationala descoperire a faptului ca marele domnitor a fost ingropat modest, fara sicriu, cu trupul asezat pe 13 bare de fier si cu capul pe un capatai de caramizi, ritual ce tine mai degraba de cel al cinului calugaresc, decat de cel al credinciosilor de rand, oricat de smeriti ar fi acestia.
Despre inmormantarea lui Stefan cel Mare nu s-a pastrat, in mod misterios, nici o relatare. Grigore Ureche nu spune nimic despre aceasta. Nici Dimitrie Cantemir, nici Gheorghe Sincai, mai tarziu, nici istoricul A.D Xenopol sau Nicolae Iorga. Nici cronicarii straini nu spun nimic despre momentul inhumarii marelui domnitor.
Cand a murit Matei Basarab, arhidiaconul de Antiohia, Macarie, care vizitase tarile romane pe la 1654, vorbea despre voievodul mort ca “fusese asezat intr-un sicriu impodobit ca al unui rege”. Ori, dupa cum apreciaza si Silviu Dragomir, in volumul Mistere, “inmormantarea lui Stefan cel Mare trebuia sa se desfasoare nu doar cu o pompa mai mare, dar imbracamintea si sicriul era normal sa fi fost macar pe masura rangului si al pretuirii avute in viata”. In realitate, Stefan cel Mare a fost inmormantat, fara sicriu, invesmantat doar intr-o mantie domneasca.
Prima deschidere a mormantului lui Stefan cel Mare a fost facuta in februarie 1758, de catre Mitropolitul Iacov al Sucevei, in fata preotilor si monahilor. In zapisul faptei sale, Iacov retine ca mortul fusese gasit foarte “misterios”, eliminand alte elemente care ne-ar putea duce cu gandul ca mormantul mai fusese deschis.
In noiembrie 1856, la staruinta egumenului de Putna, Artimon Bortnik, o comisie oficiala a autoritatilor austriece din Bucovina ocupata trece la deschiderea mai multor morminte “aflatoare in biserica manastirii Putna... apartinand domnitorului Moldovei Stefan cel Mare si membrilor familiei sale”. Insarcinatul oficial al acestei misiuni a fost concepistul “guvernial” Anton Schonbach, asistat, in calitate de comisar spiritual, de catre Teoctist Blaezewicz, asesor imperial consistorial. Conducerea tehnica a operatiunilor a fost asigurata de inginerul Anton Rol, iar asistenta sanitara de catre dr. Vincentiu Szymonowicz.
La sfarsitul operatiunii a fost incheiat un amplu proces-verbal, care a fost publicat de F.A. Wiekenhauser, in scurta sa Istorie a manastirilor Voronetsi Putna, in 1886. Din acest document reiese ca, la cea de a doua deshumare, osemintele domnitorului nu au fost atinse, dar, din asezarea lor “se putea stabili insa, cu toata siguranta, ca mormantul fusese inainte inca o data deschis, cu care prilej, ramasitele domnitorului au fost schimbate intr-o alta pozitie decat fusese asezate la inceput”.

Inmormantat pe 13 bare de fier
Pretiosul proces-verbal arata ca in mormantul lui Stefan cel Mare, “cadavrul, cu totul descompus si acoperit de faramiturile zidurilor mormantului, era asezat pe 13 bare de fier...ce erau asezate pe amandoua partile laterale ale mormantului.... Din partea de sus a corpului nu se mai vede nimic si pe un capatai de zid, gros de 12 toli, ce se gaseste in partea capului, se afla partea de sus a craniului, inca destul de bine intretinuta, lipsit de orice acoperamant. Aceste ramasite ale craniului sunt asezate la o distanta de cinci toli departe de celelalte resturi ale cadavrului... indepartate de osul frontal, cat si de amandoua oasele laterale ale craniului, care, intre timp s-au rotunjit prin putrezire...Aceasta imprejurare, ca si celelalte inainte citate..., lasa se se presupuna cu siguranta ca capul acestui cadavru ar fi fost schimbat pe cale mecanica din pozitia sa naturala inca cu mult timp in urma....Forma imbracamintei cadavrului, ca si stofa grea si bogata a acestuia, intarea, la fel cu crucea de aur ce se afla in dreptul pieptului care nu se prabusise, in chip neindoios, si, prin comparatia cu ramasitele cercetate de comisie in mormantul lui Bogdan si al lui Stefan (“cel Crud” – nepotul lui Stefan cel Mare, n.red), ca era vorba de o imbracaminte deosebita, de o mantie domneasca si de un mormant domnesc cioplit din piatra.”

Calugarirea, practica printre domnii Moldovei
In legatura cu mormantul in care a fost descoperit principele Stefan (“cel Crud”), nepotul lui Stefan cel Mare, procesul verbal face o precizare foarte importanta: “printre resturile de imbracaminte... apar cateva asemanari cu imbracamintea calugareasca, sau preoteasca... intrucat in istoria Moldovei sunt cazuri in care principii, inainte de moarte, au pasit in monahism, lucru care se putea trece cu putina vreme inainte de moarte sau chiar pe patul mortii, astfel incat este cu putinta ca Stefan, care purta porecla de “cel Crud”, si care, dupa aratarile istoriei, a fost otravit de catre sotia sa, a trecut, la fel, scurta vreme inainte de moartea sa, la monahism, pentru ispasirea pacatelor sale. Astfel se pot explica crucile in forma de schima, care se gasesc pe resturile imbracamintei din mormantul sau, si se poate explica de ce printre aceste ramasite nu s-au gasit in mormant inele, deoarece, pentru calugar, portul acestora nu este ingaduit”.
Ciudat este faptul ca si principele Alexandru a fost descoperit inmormantat la fel ca si Stefan cel Mare, adica fara sicriu, cu trupul asezat pe un grilaj asemanator, de fier, si cu capul sprijinit pe un zid de caramizi. Cercetatorii mormantului admit faptul ca “asezarea si pozitia ramasitelor de imbracaminte (in aceste doua cazuri – n.n) au fost gasite cu totul in oranduiala, pe cand daca s-ar fi scos sicriele sau s-ar fi mutat cadavrele... imbracamintea s-ar fi deranjat” si, totodata, ca “sprijinirea capului pe un capatai de zidarie de 12 toli”, in cazul “ ingropari cu sicrie, nu ar fi putut avea nici un rost… Trebuie acceptata parerea ca trupurile lui Stefan cel Mare si Alexandru au fost inmormantate fara sicrie, imbracate numai in bogatele lor vesminte domnesti”.
Documentul autoritatilor austriece de ocupatie mai subliniaza si faptul ca obiectele de pret pe care le-a continut mormantul lui Stefan cel Mare ar fi fost scoase cu prilejul primei deshumari si folosite pentru confectionarea a doua coroane, pentru icoanele facatoare de minuni ale “Maicei Precista si Domnului Hristos”, dupa cum reiese dintr-o scrisoare adresata de Iacov, Mitropolitul Sucevei, catre egumenul Manastirii Putna, Kir Venedict. Probabil, cu acel prilej, craniul Voievodului a fost asezat in pozitia in care a fost gasit cu prilejul celei de a doua deshumari.

A dus viata isihasta in Sfantul Munte
In legatura cu modul in care a fost inmormantat Domnitorul Moldovei, Silviu Dragomir este convins ca cele 13 bare de fier reprezinta pe cei 12 apostoli, impreuna cu Maica Domnului, si nu are indoieli ca acesta a fost calugarit inainte de moarte. Indirect, in acest sens, un argument foarte interesant aduce si scriitorul Vasile Andru. In volumul Misticii din Carpati, scriitorul povesteste un lucru care tulbura profund: in Sfantul Munte Athos circula printre batranii pustnici o informatie conform careia in perioada copilariei Stefan cel Mare ar fi dus viata isihasta aici. Calugarii batrani spun ca au primit informatia prin viu grai de la inaintasii lor, din generatie in generatie.
Stefan ar fi ajuns in Athos la varsta copilariei si ar fi fost dat in grija unui pustnic. Acesta l-ar fi invatat rugaciunea inimii. In lucrarea sa Stefan cel Mare si Sfant. Traditii si cantece populare (1903), Gheorghe Teodorescu Kirileanu retine o povestire populara despre perioada copilariei Voievodului care, intr-o padure, a avut revelatia “unei lumini care ardea nemiscata sub ploaie si vant”. Copilul Stefan atingea lumina, nimerind apoi intr-o coliba, ca o chilie, asemanatoare cu cele ale calugarilor isihasti athoniti, unde adoarme, iar langa el doi batrani se roaga prevestind ca Stefan va fi aparatorul credintei. Comentand acest episod, Vasile Andru spune ca acesta putea sa “preceada intentia lui de a se initia in puterile isihaste”.
Faptele sale ulterioare pot sa ateste o legatura speciala cu Athosul, unde a construit biserici, pe care le-a daruit cu icoane, carti rare cu ferecaturi in aur si podoabe de metal pretios. Intr-o vreme in care Grecia era inrobita de turci, neputand sa sprijine Athosul, Voievodul Stefan era un fel de “protector politic si financiar al Sfantului Munte”, considera Vasile Andru.
Coroborarea faptelor duce la ideea ca Sfantul Stefan cel Mare a fost calugarit inainte de moarte. Acest lucru trebuie insa demonstrat de istorici, noua ramanandu-ne doar a da curs indemnului lui Neculce care, in a sa Predoslavie spune: “Cine va citi si le va crede, bine va fi, iar cine nu le va crede, iar va fi bine, caci precum ii va fi voia, asa va face”.

Dumitru MANOLACHE

[E_my]

Iustinian, gasesti de downloadat o serie de filme documentare numite Cetatile Puterii, documentare ce prezinta viata domnitorului in cadrul epocii respective. Si eu aveam dubii, pentru ca am ascultat tot soiul de barfe, dar dupa ce am vazut documentarele (Mitropolia in colaborare cu Antena 1,sa) m-am convins..

Minunile care se savarsesc la mormantul lui Stefan cel Mare sunt cea mai clara dovada ca este si Sfant..

Iti recomand cu caldura sa urmaresti cele 3 documentare, macar pentru cultura generala..sunt captivante si surprinzatoare..

Atasez un articol din Magazin Istoric, ianuarie 2006

[searadevara]

În prealabil postat de costel

Exista ipoteza ca Sfantul Stefan cel Mare a fost inmormantat imbracat in rasa monahala. Astept cu nerabdare informatii in acest sens.

e la putna,cu sabia pregatita.da.stiu si eu ca inainte de moarte s/a calugarit

[searadevara]

În prealabil postat de Noesis

Nu, nu e adevarat, asta e doar un zvon. A fost imbracat in haine de voievod -- asa se stie de cand a fost deschis mormantul.

nu a fost deschis mormantul

[marysa]

sa nu uitam ca Stean cel mare a avut duhovnic si nu pe oricine pe Daniil sihastru, iar sabia lui nu este la Putna ci in Turcia in Istambul am fost acolo si am vazut-o, si in calendar nu este trecut sf Stefan cel mare ci dreptul voievod Stefan cel Mare

[Andrei85]

imi permit si eu o mica interventie...

"In legatura cu canonizarea Sfantului Voievod Stefan cel Mare de catre Biserica noastra prin Sfintui Sinod in anul 1992, trebuie sa mentionam cateva notiuni de aghiologie ortodoxa, de drept bisericesc, principii stabilite pe temeiul invataturii dogmatice ortodoxe.

Prin canonizare se intelege actul solemn prin care Biserica recunoaste, declara si aseaza pe eroii dreptei credinte adormiti in Domnul in randul sfintilor pe care ea ii venereaza. Cuvantul vine de la cuvantul grecesc "cnzon"-catalogul in care se inscriau numele sfintilor si ziua trecerii la cele vesnice. Acesta este sensul si in Biserica noastra - trecerea, increierea, sau asezarea in canonul, catalogul sfintilor, spre a li se face cu lauda si cinste pomenirea si spre a li se inalta rugaciuni, ca unor ajutatori si mijlocitori ai darurilor celor dumnezeiesti pe langa tronul Celui Prea inalt.

In calendarul Bisericii, in cartile de slujba, gasim enumerate mentionati sfantul Vechiului Testament, apoi Sfintii Apostoli, martiri, marturisitori, Sfintii Parinti si mari Dascali ai Bisericii, Parintii Cuviosi din viata monahala, marii binefacatori ai credintei si ai Bisericii, luptatori pentru dreapta credinta, simpli ostasi sau domnitori, imparati. Dintre cei amintiti face parte si Sfantul Voievod Stefan cel Mare. "Luptatorii pentru Biserica sunt luptatori pentru Hristos, sunt mari binefacatori ai Bisericii si opera lor, lucrarea lor binecuvantata a fost si trebuie sa fie privita ca fiind un semn al credintei lor sfinte si al proslavirii lor de catre Domnul cu puteri biruitoare asupra vrajmasilor Lui" 73

Istoria Bisericii ne arata ca initiativa pentru asezarea eroilor credintei crestine in randul sfintilor a avut-o intotdeauna poporul dreptcredincios prin evlavia sa curata si prin impreuna-incuviintarea clerului si episcopilor. Evlavia poporului, ca si in cazul maritului Voievod Stefan, a fost aceea care a identificat pe adevaratii sfinti luptatori si eroi 74.

In baza doctrinei crestine, in baza randuielilor consacrate de practica si de traditia bisericeasca a Ortodoxiei, Sfantul Sinod al unei Biserici autocefale este pe deplin competent, deci indreptatit, sa procedeze la canonizarea Sfintilor ei care raspund acestor randuieli spre a fi asezati in randul sau canonul sfintilor.

Conditiile de fond sunt:

1. Ortodoxia neindoielnica a credintei;
2. Proslavirea lui de catre Domnul cel putin printr-unul din urmatoarele daruri sau puteri:
a) puterea de a suferi moartea martirica pentru dreapta credinta;
b) puterea de a infrunta orice primejdii sau chinuri pentru marturisirea dreptei credinte, pana la moarte;
c) puterea de a-si inchina viata celei mai desavarsite trairi morale si religioase;
d) puterea de a savarsi minuni in viata sau dupa moarte
e) puterea de a apara si de a sluji cu devotament eroic credinta si Biserica Ortodoxa;
3. Raspandirea miresmei de sfintenie dupa moartea lui si confirmarea acesteia prin cultul spontan pe care i-l acorda poporul credincios, numarandu-l in rand cu sfintii.

De la indeplinirea acestei conditii pot face exceptie mucenicii dreptei credinte.

Existenta conditiilor de fond, si anume, existenta neindoielnica a primei si a celei de a treia, care poate lipsi numai in cazul martirilor , ca si a oricareia dintre cele enumerate la cea de a doua, indreptateste autoritatea bisericeasca, Sfantul Sinod, sa procedeze la actul de canonizare 75.

Prin canonizarea Sfantului Voievod Stefan cel Mare al Moldovei, in anul mantuirii 1992, se pecetluieste sinodal cultul pe care, de veacuri, poporul roman il aduce slavitului nostru domnitor, se toarna pentru eternitate untdelemnul dragostei, al proslavirii si al veneratiei in cinstita candela de la mormantul Sfantului voievod si erou de la Putna strabuna.

Sfantul Stefan cel Mare este de acum inainte asezat canonic ca un margaritar de mare pret in coroana Bisericii Ortodoxe Romane, din 1992, cand Sfanta noastra Biserica a mai canonizat si pe Sfantul Cuvios Gherman din Dacia Pontica (Dobrogea); pe Sfantul Ierarh Ghelasie de la Rimet-Transilvania; pe Sfantul Daniil Sihastru; pe Sfantul Ierarh Leontie de la Radauti; pe Sfantul Cuvios Ioan de la Prislop; pe Sfintii martiri Constantin Voda Brancoveanu cu cei patru fii ai sai, Constantin, Stefan, Radu, Matei si sfetnicul Ianache; pe Sfantul Ierarh martir Antim Ivireanul; pe Sfantul Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramures; pe Sfantul preot marturisitor Ioan din Gales; si pe Sfantul preot marturisitor Moise Macinic din Sibiel; pe Sfantul Cuvios Antonie de la Iezerul-Valcea; pe Sfantul Ierarh Iosif cel Milostiv mitropolitui Moldovei, si pe Sfantul cuvios Ioan Iacob de la Neamt (Hozevitul) precum si proclamarea Duminicii Sfintilor romani, Duminica a II-a dupa Rusalii.

Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Lui!

Mare esti, Doamne, si minunate sunt lucrurile Tale, si nici un cuvant nu este de-ajuns spre lauda minunilor Tale!" Amin."

"Prin actul solemn al canonizarii sale oficiale, Sfantul si indreptatorul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane pronunta recunoasterea si marturisirea soborniceasca a faptului de constiinta istorica si crestina ca poporul nostru a pastrat neintrerupt vreme de cinci secole candela aprinsa la Putna, locul odihnei vesnice intru slava a marelui Stefan, i-a pastrat chipul - icoana, intr-o lumina limpede si in toata stralucirea ei: "Un om minunat, un sfant cum nu mai poate rasari altul, izvorul a toata vitejia, fantana tuturor dreptatilor, marea bunatatilor" Sfantul Stefan cel Mare este si ramane in istoria noastra simbolul voievodului crestin, neinfricatul aparator al credintei ortodoxe si al patriei sale, straja darza in fata dusmanilor care amenintau sau cotropeau tara pustiind dintr-o zare sau alta, "sfant si imparat al romanimii", al tuturor celor care "cumineca" in aceasta limba , limba in care poporul nostru vreme de doua milenii s-a bucurat, a plans si s-a rugat. "

citat dintr-o pastorala data catre credinciosi de IPS NESTOR, Mitropolitul Olteniei

asta pentru cei care contesta sau care inca mai au indoieli in legatura cu sfintenia si canonizarea celui care a fost marele voievod si aparator de neam si de credinta. Sfantul Voievod Stefan cel Mare si Sfant

[vsm]

Sa multumim BUNULUI DUMNEZEU ca am avut Oameni care au stiut sa apere aceste meleaguri...astazi le vand pe te miri ce...MILA LUI CU NOI!