Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Sfanta Scriptura > Rugaciuni
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #201  
Vechi 23.03.2013, 21:54:49
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.915
Implicit

Rugaciunea a XLVII-a de pe Malul Lacului*
…sau despre “Mireasa” Duhului

Vino mai aproape de mine, si mai aproape. O, maret Duh al Adevarului. Apropie-Te si intra intru mine, mai adanc decat intra in mine lumina si aerul. Cu adevarat, eu pot petrece o noapte intreaga fara de lumina, dar fara Tine eu nu pot nici macar sa ma asez pe patul meu. Pot face zece pasi fara de aer, dar fara Tine nu pot face nici macar unul.
Fa-Ti salas in sufletul meu mai adanc decat poate patrunde cugetul. Intregul univers este insufficient spre a-mi incuraja sufletul de a persevera in feciorie, daca Tu nu-l incurajezi.
Lumea cere neincetat mana sufletului meu spre a se cununa cu el. Lumea ii ofera sufletului meu toate comorile sale numai ca acesta sa inceteze de a Te mai astepta. Lumea isi spoieste toate mormintele sale doar pentru a-mi ademeni sufletul. Lumea isi etaleaza la soare toata cenusa sa si revarsa lingusiri si fast peste ea, doar spre a-mi ademeni sufletul.
Arata-Ti intreaga Ta splendoare, o, Sfinte Duhule, astfel incat sa poata recunoaste a Carui mireasa este el.
Apropie-Te de mine, din ce in ce mai mult, o, Putere a Sfintei Treimi. Intra in constiinta mea mai adanc decat pot face cugetele si simbolurile lumii. In acelasi chip in care o mama inteleapta concepe, pregateste si impodobeste leagan pentru copilul ei, tot astfel pregateste si-mi impodobeste mintea pentru ceea ce se va naste din Tine, o, Frumsete si Curatie.
Multe cugete rele misuna precum serpii in jurul leaganului Fiului tau. Si multe dorinte viclene se ivesc din inima mea si cauta leaganul Pruncului Tau spre a-L otravi cu sagetile lor.
Apara leaganul mintii mele si invata-mi sufletul cum sa dea nascare si sa ingrijeasca de un pruncusor.
Invaluie intr-un adanc intuneric calatoria tututor oaspetilor rauvoitori care vin sa vada pe fiul meu cel nou-nascut. Si inalta sus o prea-stralucitoare stea deasupra caii Inteleptilor de la Rasarit, oameni care sunt cu adevarat intelepti, fiindca ei vin sa-mi viziteze nepretuitul meu prunc cu trei daruri – credinta, nadejdea si dragostea.
Apropie-Te de mine si mai mult, O, maret Fiu al lui Dumnezeu. Pogoara mai adanc in inima mea decat orice emotie, dorinta ori patima a lumii ce ar putea pogori intr-insa. Apara-mi inima de nenumaratii negustori, de numerosii vanzatori si cumparatori care pururea misuna in legiuni nenumarate dimprejurul tinerei si neexperimentatei mele inimi. Si invata-mi inima sa nu fie nebuna dupa pestritele iluzii ale oamenilor si lucrurilor.
Fa-Ti salas in adancul inimii mele, asa precum stapanul casei o face in propria sa casa, iubitul meu Fiu, si fii pentru mine un judecator nemilos si un sfetnic priceput.
Odata ce curatia sufletului si priceperea mintii vor ocupa inima, cu adevarat in desert vor incerca duhurile cele rele sa paseasca intr-insa.
Iar inima mea se va umplea de o negraita, cereasca pace si-L va slavi pe Dumnezeu dimpreuna cu heruvimii si cu serafimii. Si imbogatita fiind ea ii va reda sufletului si mintii ceea ce a imprumutat, caci fiind egala lor, ea le va recompensa in masura egala.
Iar inima mea se va umple cu o dulce iubire fata de Domnul sau, si cu impreuna-patimire si bunavointa fata de sufletele suferinde din lume si din iad.
Apropie-Te de mine si mai mult, maretul meu Domn.
de Sfântul Nicolae Velimirovici
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #202  
Vechi 27.03.2013, 23:34:27
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.915
Implicit Rugaciunea sfantului ghenadie !

“Daca te avem pe Tine, Doamne, nimic n-am pierdut”

Rugaciunea Sfantului Ghenadie, patriarhul Constantinopolului, o rugaciune ce ne poate hrani si folosi inclusiv ca meditatie duhovniceasca pentru vremurile pe care le traim, o rugaciune ca o trezire din “visele desarte” si falsele sperante catre adevarata si singura nadejde: HRISTOS.

Rugăciunea Prea Sfântului Patriarh Ghenadie Scolarul, pe care a citit-o înaintea poporului în perioada în care a fost patriarh, după slujba dumnezeieștii Liturghii, în biserica Sfinților Apostoli:
„Au pășit pe calea vieții, fără prihană”

Prea Sfinte Doamne, Tu Care ai creat cerul și pământul și toate câte sunt în ele, Tu, Preaînțeleptul veghetor și cârmuitor al întregii zidiri, împărat înfricoșător, Judecător drept și iertător, mult milostive Părinte al nostru, nedespărțit în ființa cea unică, Tu Care ești din trei ipostasuri neamestecate între ele, (așa cum ai binevoit să ne descoperi nouă și în această viață în care nu vedem lucrurile curat); Tu, mintea fără de început, Care cu Cuvântul Tău cel adevărat și cu duhul Tău dăruiești viață tuturor, Care ești desăvârșit și ai viața cea veșnică și fericită; Tu, pe Cuvântul lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, Care este însuși Dumnezeu, L-ai dat nouă, nevrednicilor robilor Tăi după ce a luat firea noastră, ca Mântuitor și Doctor și învățător; și L-ai trimis pe Preasfântul Tău Duh în chip văzut de a întărit credința ucenicilor Săi, cu darurile harului lui Hristos și prin ucenicii Tăi îi întărești până în zilele noastre pe cei care au dreaptă credință.
Dumnezeule Atotțiitorule, a Cărui putere este necuprinsă, Cel fără de început, netrupesc, de necuprins, Care-i minunezi pe îngeri și înfricoșezi toate făpturile Tale, pe Care Te iubesc toți cei care țin la viața și la mântuirea lor. Ție ne încredințăm ca Domnului, Părintelui și Judecătorului, ca Celui Care cârmuiește viața noastră. In mâinile Tale ne-am lăsat, chiar din pântecele mamei noastre2. Tu ne-ai dat hrană de la vârsta prunciei, ești Ocrotitorul nostru și Dătătorul tuturor bunătăților, din vremea nașterii noastre până în ziua de acum, ca și al acelora cărora urmăm și pe care i-am pierdut. Doamne, cu urechile noastre am auzit pe părinții noștrii ce ne-au vestit nouă faptele pe care le-ai făcut în vremea lor și în timpurile mai vechi;3 Pentru că n-au dobândit pământul pe care-l au cu sabia lor, nici nu s-au mântuit de primejdii cu puterea lor, ci cu mâna și cu tăria, cu luminarea care vine de la fața Ta; Și Te-ai purtat așa pentru că Ți-au adus mulțumire,4 au făcut voia Ta și au păzit poruncile Tale; Au mers pe calea vieții fără prihană5și toate lucrările lor erau preamărite. De aceea și-au întărit nădejdea în Tine și i-ai scăpat de tot răul. De multe ori au strigat la rugăciune și i-ai mântuit pe ei, Tu ai fost nădejdea lor și nu i-ai rușinat. In același fel, în multe rânduri, ne-ai mântuit și pe noi, fiii lor, de cei care ne-au strămtorat; De câte ori nu i-ai rușinat pe cei care ne-au urât? Ai îngăduit să petrecem greutăți, dar după aceea ai vindecat rănile noastre; Te-ai mâniat împotriva noastră, dar după aceea din nou ne-ai mângâiat. Din pricina mâniei Tale am ajuns la gura prăpastiei morții, dar mila Ta degrabă ne-a readus la viață.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #203  
Vechi 27.03.2013, 23:35:36
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.915
Implicit Rugaciunea Sfantului Gehenadie ( continuare )

„Ai așteptat, Dumnezeule, să rodim struguri, dar noi am rodit întotdeauna buruieni”
Acum, însă, Doamne ne-ai alungat de lângă Tine pentru totdeauna și ne-ai rușinat. Ai încuviințat s-o luăm la fugă înaintea vrăjmașilor noștri care ne urau și împotriva sfatului pe care-l ținusem cu Tine, au răpit după cugetul lor pe cei aleși, robii Tăi, ca și cum ar fi fost turme duse la tăiere să fie mâncate. Ne-am risipit în toate părțile pământului, ne-am făcut ocară nu numai vecinilor noștri, dar și tuturor oamenilor. Ne-au batojcorit și ne-au clevetit neamurile dimprejurul nostru.7 Oamenii pe noi ne folosesc ca pildă când vorbesc despre o mare nenorocire.
De ce, Doamne, le-ai lăsat pe acestea să ne vină nouă, de ce s-a arătat mânia Ta asupra noastră?8 Zăbavnici am fost la înțelegere, Doamne, cu toate că aveam Legea care ne-ai învățat în trecut, dar s-a aprins înlăuntrul nostru ca un foc dorința pentru fapte păcătoase și n-am privit la Tine, Soarele dreptății, Care ai strălucit prin poruncile Tale. Acum, însă, o să știm bine și o mărturisim; vădit este lucrul că toate au venit din pricină că Te-am stârnit cu sfruntările noastre, Te-am dus în ispită și Te-am amărât pe Tine, Dumnezeul Cel Preaînalt.
Te-am iubit cu gura noastră, dar limba noastră grăia minciuni și inima noastră nu era curată înaintea ta. N-am rămas credincioși învoielii Tale și n-am păzit poruncile Tale, le-am trecut cu vederea și ne-am făcut ca săgeata strâmbă care nu-și ajunge ținta.9 Ne-am destrăbălat și am devenit urători față de Tine, din pricina faptelor noastre. Toți ne-am găsit pe calea cea dreaptă dar ne-am abătut,10 am necinstit sărbătorile pe care le țineam pentru Tine, am disprețuit slava Ta, ne-am dat trupul nostru păcatului cu lucrare și ne-am alipit sufletul de lucrurile stricăcioase. Mâinile noastre s-au făcut uneltele nedreptății, limba noastră blestema pe sfinții Tăi, buzele noastre grăiau cuvinte dulci, dar erau otravă și răutate adâncă.11 Cei ai noștri grăiau aproapelui lor cuvinte deșarte și mincinoase.
Juratu-ne-am fraților noștri și n-am ținut jurământul nostru, dat-am argintii noștri cu dobândă, făcut-am cămătărie, ca să se vatăme cei nevinovați, simțit-am scârbă pentru dreptate și judecată. Măsurile noastre atârnau strâmb, argintii noștri erau măsluiți, răul aproapelui nostru îl purtam toți în inima noastră; Noi, păstorii am batjocorit poporul lui Dumnezeu, împovărat-am cu greutăți viața oamenilor și în timp ce păream că învățăm virtutea, învățam răutatea. Noi, cârmuitorii, n-am ascultat de legile Tale, am lucrat cu hoția, iubit-am cămătăria, am urmărit răsplata, n-am dat dreptul ce se cuvenea orfanului și am fost nepăsători față de văduve.12 In puține cuvinte, asemănatu-ne-am dobitoacelor necuvântătoare, am fost asemenea lor,13
Tu, însă, Doamne, Te-ai arătat îndelung răbdător, ne-ai răbdat până în sfârșit, ai așteptat să rodim chiar și în ultimul moment struguri, dar noi n-am făcut decât buruieni.14
Ne-au aflat necazurile și chinurile15 pe care Tu ni le-ai trimis, ca să ne încerci pentru ultima dată, încât să ne încredem în Tine, dar inima noastră s-a depărtat de la Tine. Ai zgâlțâit pământul, dar noi am trăit în desfătări, ne-ai amenințat, dar am rămas nepăsători, ne-ai învățat, dar n-am voit să luăm aminte, încât să facem binele16. Ne-ai poruncit, dar nu Te-am luat în seamă, nici n-am lucrat după poruncile Tale, ca să putem trăi fericiți, ci ajungând în focul ispitelor amenințați că ne vei părăsi, Te-am înfruntat cu nepăsarea noastră, făcutu-ne-am vise deșarte, lipsite de nădejdea Ta și de aceea am căzut în prăpastia gândurilor noastre rele.
„Acum, însă, Doamne, Te urmăm”
Iți mărturisim toate acestea, Dumnezeul nostru, împărate ceresc, nu le tăgăduim; Știm că Te-am făcut să simți scârbă pentru noi și de aceea ai încetat să ne ierți păcatele noastre, iar când am înălțat cu rugă mâinile noastre către Tine, ai întors ochii Tăi departe de la noi. Când s-au înmulțit rugăciunile noastre către Tine, nu ne-ai auzit, ci Ti-ai arătat supărarea cu cutremure, căci cum era cu putință să primești mâinile nostre care erau înecate în sânge17, cum ai fi putut să auzi buzele care Te și blestemau și se apărau, cum era cu putință să ai milă de noi în ceasul în care nu mai nădăjduiam în Tine și nu aveam nici o pornire să ne pocăim, din pricina preadesfrânării nostre? Ești vrednic de laudă, Doamne Dumnezeul nostru și numele Tău este preamărit în toate. Dreptatea este cu partea Ta pentru toate câte ai făcut împotriva nostră. Și toate faptele Tale s-au făcut după judecata Ta adevărată și dreaptă.18
Acum, însă, Doamne, Te urmăm, ne închinăm Ție și Te căutăm cu toată inima.20 Ne osândim ticăloșia pe care am arătat-o în trecut. Ne blestemăm neascultarea față de poruncile și faptele cu care am mâniat bunătatea Ta. Acum Te recunoaștem ca Părintele nostru, cu dreptate ne-ai aruncat din locul pe care-l aveam ca moștenire în această viață de pe pământ, încât să ne cumințim, ca să nu pierdem adevărata moștenire care ne așteaptă în cealaltă viață.
Acum Te recunoaștem ca Stăpân, prin înfricoșătoarea Ta hotărâre împotriva noastră, căci Tu din cer ai lăsat să ne răpească bunurile noastre pe care ni le-ai dăruit, de vreme ce ne-am arătat nemulțumitori. Acum cunoaștem puterea Ta, când nădejdile pe care ni le-am pus în oameni s-au arătat mincinoase. Acum știm cât s-a rușinat fața noastră, privind ca în oglindă suferințele pe care ni le-ai trimis ca să ne îndrepți. N-a pierit puterea credinței în persoana Hristosului Tău, dar credința noastră a slăbit și de aceea ne-am pierdut. Și Hristos care S-a făcut om și a pătimit pentru noi, ne-a lăsat de izbeliște, în voile rele ale oamenilor, pentru că n-a putut răbda nemulțumirea.
„Dacă Te avem pe Tine, Doamne, nimic n-am pierdut!”
Nu s-a răcit, Stăpâne, iubirea Ta părintească față de noi, dar duhoarea păcatelor noastre s-a urcat la ceruri și a silit bunătatea Ta să-Și întoarcă fața, iar balanța dreptății Tale ne-a îngreunat pe noi. Dar sfârșitul a fost spre binele nostru, de vreme ce încă ne faci binefaceri, pedepsindu-ne. Tu, care veghezi asupra noastră în multe feluri, ne-ai arătat judecata Ta dreaptă, preaminunatule împărate, măcar să vedem și milostivirile Tale pe care le cunoaștem din trecut, blandule și Iubitorule de oameni Părinte al nostru, pentru că pocăința pentru păcatele pe care le-am săvârșit este fierbinte, căci toate nădejdile ni le punem în Tine și purtării Tale de grijă încredințăm sufletele și trupurile noastre. Să nu ne rușinezi, dar, ci înfruntă-ne pe noi cu îngăduința și cu mila Ta nemărginită, nu uita chinurile, mâhnirile, nefericirea, durerile noastre întunecate, amărăciunea noastră cea de nepurtat, pentru că sufletul nostru s-a smerit și s-a făcut una cu pământul, în timp ce măruntaiele noastre s-au lipit de țărână.
Puțin încă și ne vom da ultima răsuflare. Vom muri din pricina suferințelor noastre, căci suntem ca vasele de pământ sfărâmate, dar nu uităm numele Tău, nici nu întindem mâinile noastre la Dumnezeu străin. Așadar, daca Iti mai pasă de noi, Ție Părintelui iubit și Stăpânului, repede ne vom mântui, altfel ne vom pierde. Ajută-ne sa simțim înlăuntrul ispitelor noastre puțină mângâiere, cât vrea să ne trimită milostivirea Ta. Dăruiește-ne noua răbdare însoțită de mulțumire, în timpul hotărârii Tale celei drepte și minunate de a ne încerca în această vreme a ispitelor. Și dacă lași să fim chinuiți până la sfârșitul vieții, păzește cel puțin sufletele noastre. Trimite înapoi iubirea Ta și întărește pe ea orice dorință a noastră.
Se cade să le pierdem pe toate, dar nu ne lăsa să Te pierdem pe Tine, preadulce și veșnice Părinte al nostru, Care priveghezi pentru noi. Ne-ai socotit nevrednici bunurilor trecătoare in starea în care ne aflăm, dar nu ne lepăda de la fericirea care ne așteaptă în viața cea viitoare și adevărată, pentru că dacă Te avem pe Tine, Doamne, nimic n-am pierdut, dacă este să trăim pentru totdeauna lângă Tine, nici un rău n-am pătimit, dacă este să câștigăm pacea cea veșnică, deloc nu ne vor întrista suferințele vieții celei trecătoare.
Ascultă-ne pe noi, Dumnezeule, ascultă-ne în chinurile acestea, când strigăm și ridicăm mâinile și sufletele noastre la Tine, Prea înaltule Dumnezeu și Făcătorul nostru și ne aplecăm cu smerenie grumajii înaintea puterii Tale. Da, Doamne, auzi-ne pe noi, de dragul Unuia Născut Fiului Tău, Domnul nostru Iisus Hristos, Care ne-a izbăvit pe noi prin sângele Său și al Prea Sfântului Duh, de aceeași ființă cu Tine, cu Care viețuiești și împărătești în vecii nefărșiti.Amin.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #204  
Vechi 28.03.2013, 21:16:00
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.915
Implicit Rugăciune pentru înnoirea duhovnicească !

”Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul și Izbăvitorul lumii, înnoiește-mă pe mine, cel cu răutatea păcatului învechit, prin harul de viață Făcătorului Tău Duh. Dă-mi minte să pricep puterea venirii Tale celei mântuitoare; dă-mi inimă să Te iubesc pe Tine, Dragostea Veșnică, Mângâierea și Bucuria sfinților; dă-mi ochi să privesc neîncetat patimile Tale; dă-mi urechi să ascult cuvântul Tău cel sfânt; dă-mi gură să grăiesc cele plăcute Ție, de folos mie și aproapelui; dă-mi picioare să umblu pe căile poruncilor Tale; și toate ale mele ia-le, rogu-mă, și dă-mi ale Tale; ia cele vechi și dă-mi toate noi, că Tu ești Cela ce faci toate, și fără Tine nu putem face nimic (Ioan 15,5), că bine ești cuvântat în veci. Amin.”

Sa ne ajute Bunul si Dragul Dumnezeu in toate,iar de ne simțim încă sărmani, răi, părăsiți de mângâierea Domnului ceresc, să ne pocăim mult, să primim mai des Preacuratele Taine ale lui Hristos, să ne iertăm, să ne unim, să ne iubim unul pe altul mai mult și, adunându-ne cu toții la sfintele biserici, așa să ne rugăm din suflet: “Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindenea ești și pe toate le împlinești; Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pre noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre”. Amin!

(Sfântul Tihon din Zadonsk)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #205  
Vechi 03.04.2013, 20:13:26
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.915
Implicit

Rugaciunea Sfantului Prooroc Daniil !



“O, Doamne, Dumnezeule cel mare si minunat, Care pazesti legamantul si indrumarea pentru cei ce Te iubesc pe Tine si iau aminte la poruncile Tale!
Pacatuit-am, faradelege am facut, ca si cei nelegiuiti ne-am purtat, rasculatu-ne-am si ne-am departat de la poruncile si de la legile Tale.
Si nu am ascultat de slujitorii Tai prooroci, care ne-au grait in numele Tau: catre regii nostri, catre mai-marii nostri, parintilor nostri si la tot poporul tarii.
A Ta este, Doamne, dreptatea, iar a noastra rusinarea fetelor noastre, precum se arata astazi oamenilor din Iuda si locuitorilor din Ierusalim si la tot Israelul, cei de aproape si cei de departe, in toate tarile in care Tu i-ai izgonit din pricina faradelegilor ce le-au savarsit impotriva Ta. Doamne Dumnezeule, a noastra este rusinarea fetelor, a regilor nostri, a mai-marilor nostri si a parintilor nostri, caci noi am pacatuit tie;
A Domnului Dumnezeului nostru este milostivirea si indurarea. Razvratitu-ne-am impotriva Lui. Si nu am ascultat de glasul Domnului Dumnezeului nostru ca sa umblam in legea Lui, pe care ne-a dat-o noua prin mana slujitorilor Sai profeti.
Si tot Israelul a calcat legea Ta si s-a departat, ca sa nu mai auda glasul Tau. Varsatu-s-a peste noi blestemul si juramantul scris in legea lui Moise, slujitorul lui Dumnezeu, caci am pacatuit impotriva Ta.
Si a adeverit cuvintele Sale pe care le-a grait catre noi si catre judecatorii nostri, care au carmuit peste noi, ca a voit sa abata peste noi strasnic prapad, ce nu s-a mai intamplat niciodata sub cer, asemenea celui din Ierusalim.
Precum este scris in legea lui Moise, toata aceasta nenorocire s-a napustit asupra noastra, dar n-am imbunat fata Domnului Dumnezeului nostru, intorcandu-ne de la nelegiuirile noastre si luand aminte la adevarul Sau.
Gandit-a indelung Domnul asupra nenorocirii pe care a abatut-o peste noi, ca drept este Domnul Dumnezeul nostru in toate faptele pe care le-a facut, dar noi n-am ascultat de glasul Lui.
Si acum, Doamne Dumnezeul nostru, Tu Care ai scos pe poporul Tau din tara Egiptului cu mana tare si Te-ai facut vestit pana in ziua de astazi, pacatuit-am, faradelege am facut.
O, Doamne! Intoarca-se, dupa milostivirile Tale, toata mania si toata vapaia urgiei Tale de la cetatea Ierusalimului, de la muntele cel sfant al Tau! Ca, pentru pacatele noastre si pentru faradelegile parintilor nostri, Ierusalimul si poporul Tau au ajuns de ocara pentru toti vecinii nostri.
Acum asculta, Dumnezeul nostru, rugaciunea slujitorului Tau si ruga fierbinte si lumineaza fata Ta spre templul Tau pustiit, pentru numele Tau, Doamne!
Pleaca, Dumnezeul meu, urechea Ta si auzi, deschide ochii Tai si vezi mahnirea noastra adanca si cetatea asupra careia se cheama numele Tau. Ca nu pentru faptele noastre drepte aducem inaintea Ta rugaciunile noastre cele fierbinti, ci pentru milele Tale cele mari.
O, Doamne, asculta! O, Doamne, iarta! O, Doamne, ia aminte si lucreaza! Nu intarzia pentru numele Tau, Dumnezeul meu; ca numele Tau il poarta cetatea si poporul Tau!”



“Binecuvantat esti, Doamne, Dumnezeul parintilor nostri, si laudat si preaslavit este numele Tau in veci.
Ca drept esti in toate cate ai facut noua, si toate lucrurile Tale sunt adevarate, si drepte caile Tale si toate judecatile Tale adevarate.
Tu ai dat hotarari drepte in toate relele ce ai facut sa vina asupra noastra si asupra cetatii celei sfinte a parintilor nostri, Ierusalimul; Ca in adevar si dreptate ai adus acestea peste noi din pricina pacatelor noastre.
Ca am pacatuit, ca am facut faradelege, departandu-ne de la Tine. Si am gresit in toate, si poruncile Tale n-am ascultat, nici le-am pazit, nici le-am facut, dupa cum ne-ai poruncit noua, ca sa ne fie bine.
Si cate ai adus si ai facut noua in dreapta judecata sunt. Tu ne-ai dat in mainile vrajmasilor nostri, oameni fara de lege si cei mai rai dintre nelegiuiti…
Nu ne parasi pe noi pentru totdeauna, pentru numele Tau, si nu strica legamantul Tau. Si nu departa mila Ta de la noi… Ci cu sufletul zdrobit si cu duh umilit sa fim primiti de Tine…
Sa nu ne rusinezi pe noi, ci fa cu noi dupa indurarea Ta si dupa multimea milei Tale. Si ne scoate pe noi dupa minunile Tale, si da marire numele Tau“.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #206  
Vechi 04.04.2013, 22:56:15
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.915
Implicit

In leaganul cerului !

Slavă Ție Doamne, Slavă Ție! Plecându-mi mândria și înalțându-mi mintea către Tine tind să cred că m-ai iertat, Tu Doamne. Ori, dacă greșesc, Tu Domnul meu nu m-ai fi învrednicit să fiu strajă Intr-al României pământ. Dar iar Ti-ai varsat marea dragoste asupra nimicniciei mele.Vroiai dintr-un fir de nispip sa ma faci o floare si mai apoi dintr-o floare o lumina si dintr-o lumina un inger.Si mai apoi, ca sa pot avea simtire, Ti-ai varsat o lacrima asupra-mi care sa-mi dea viata, Te-ai pogorat la iad sa pot ca eu sa rasar si sa cresc. Mai prea iubit, Doamne. Mi-ai lasat si timpul sa vegheze asupra-mi, mi-ai lasat si soarele sa ma-ncalzeasca, mi-ai dat si ploaia care sa ma faca sa plang, sa-mi amintesc de lacrima Ta. Ai vrut sa ma iubesti, si eu dar nu Te-am lasat. Imi cereai iubirea si nu Ti-am dat-o, ci Te-am indepartat si atunci nu am stiut de ce striga inima...Dupa Tine plange, si sufletul geme, Tu dragoste far de pret, Tu lumina nestinsa, Tu viata.Dar pana cand ?! De ce ma iubesti pe mine impietritul ?! Tu stii ca sunt intuneric, inima mi-e bolnava, mintea mi-e murdara, sufletule in drum de sticaciune, sunt prea departe de Tine si totusi tanjesc dupa Domnul. Indraznesc sa ma gandesc la Domnul. Iarta-ma Doamne, ajuta robul. Cand am cazut m-ai ridicat, cand m-am inaltat m-ai coborat. O, dulce smerenie, fiica a Cerului, dorita esti de mine pacatosul. Sau Sfanta pocainta ce deschizi poarta Raiului, deschide-mi si mie sufletul si stapaneste-ma.O ,dulci daruri... de nemasurat sunteti. O, dulce Iisuse bucurie doar esti. La ce-mi foloseste viata, daca nu te am pe Tine?...toate trec si doar Tu ramai ,vesnic viu , Doar Tu ....Doamne



Poetul crestin ortodox Traian Dorz, a sintetizat intr-o minunata poezie, maretia Numelui cel Sfant a Lui Dumnezeu. Ma rog Domnului sa fiti mangaiati cu aceste versuri si intariti in a incepe si a continua viata rastignind pacatele si respirand impreuna cu Hristos. Amin!
Al Tau Nume nu-i Mesia
Nici Iisus
Nici Domn Ceresc
Al Tau Nume nu-i nici unul
Dintre cate se rostesc
Sau se pot rosti oricare
Ar fi-n graiul omenesc
Tu, sau noi Ti-am dat un Nume
Sa putem cumva vorbi
Despre Tine, Care, altfel
N-am stiut a Te numi
Dar adevaratu-ti Nume
E-ntr-un fel in care nu-s
Poate nici in Cer cuvinte
Ca sa poata asa fi spus
Noi cu graiul, cu condeiul
Sau cu tot ce-am mai avea
Niciodata-al Tau Sfant Nume
A-L Cuprinde n-am putea
Numai inima in clipe
De extaz, de har,de rai
Banuieste frumusetea
Numelui pe care-L ai
Slava-Acestui Nume Tainic
Minunat si Sfant si-Inalt
Care-o sa-L cantam cum este
Doar cu graiul celalalt!
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #207  
Vechi 07.04.2013, 01:17:22
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.915
Implicit Rugăciune în Duminica Sfintei Cruci

Pe Tine Te binecuvântăm Hristoase, Cel Ce pe scara Crucii ai urcat, ca să croiești lui Adam calea de ajunge iar în Raiul desfătării, pierdut prin nepurtarea lui de grijă. Pe Tine Te lăudăm, Împărate al veacurilor, Cel Ce sub umbra anilor Te-ai plecat, ca pe omul cel acoperit de întuneric să-l luminezi cu razele milostivirii Tale. Ție ne închinăm, Stăpânului tuturor, Celui Ce ai binevoit să iei asupra Ta ocara blestemului nostru, ca prin ușa Crucii să ne deschizi nouă porțile Raiului. Cum vom ajunge vreodată a mulțumi îndeajuns plecăciunii Tale celei mari față de omul cel căzut ? Căci robi ai morții făcându-ne noi, ne-am depărtat de Izvorul vieții și suspinând în pământul pustiu al patimilor, ne-am lipsit de mângâierea Duhului Tău. Dar covârșitoarea-Ți iubire de oameni nu a suferit ca zidirea mâinilor Tale să moștenească până în sfârșit blestemul stricăciunii. Pentru aceasta, Te-ai îmbrăcat în haină de rob și cu cei nelegiuiți ai fost socotit. Lovituri ai primit de la mâinile pe care le-ai zidit, ca să lovești cu sulița crucii Tale pe vrăjmașul cel ce ne omorâse cu otrava păcatului. Cunună de spini a împodobit capul Tău, ca să smulgi spinii durerii lui Adam, cel ce în sudoarea frunții a lucrat pământul cel plin de spini.Ca să potolești suspinurile Evei, cu vălul tăcerii Te-ai acoperit pe Cruce și ai primit săgețile cuvintelor de ocară de la cei pe care i-ai hrănit cu al Tău cuvânt dumnezeiesc. Prin gustarea din păcat, Eva ne-a arătat pe toți moștenitori ai morții și până la marginile veacurilor s-a întins ocara ei, dar ca Un Milostiv Te-ai grăbit ca să ne deschizi nouă ușa vieții veșnice. Prin apăsarea necazurilor vremelnice de pe pământ voiești acum să ne faci părtași slavei Tale și cu puterea Crucii Tale ne întărești să răbdăm toate relele întâmplări ce vin asupra noastră. Abate norii ispitelor și cu ploaia iubirii Tale de oameni veselește sufletele noastre cele istovite de arșița patimilor. Eva, alunecând în neascultare, în prăpastia morții a tras tot neamul omenesc, dar Tu, Cuvinte, înălțându-Te pe Cruce, pe toți ne-ai tras la lumina vieții veșnice și aplecându-Ți capul pe Cruce, gândul nostru umil l-ai înălțat spre Tatăl. Adam a pierdut prin nepricepere haina slavei Tale în Rai, dar gol răstignindu-Te Tu pe Cruce, iarăși l-ai îmbrăcat cu frumusețea cea dintâi. Și pe noi, cei ce ne-am țesut haină de rușine din firele multor patimi întunecătoare, ne îmbracă Îndurate, cu veșmântul iubirii Tale de oameni, pe care îl înfrumusețează cu strălucirile virtuților. Paharul durerilor ai băut, ca să așezi iarăși pe Adam la masa îngerească și tânguirea Evei o ai prefăcut în bucurie, luând asupra Ta toate ocările celor împietriți în nerecunoștință. Și pe noi, cei ce ne primejduim pe căile păcatelor, ne întoarce cu glasul Tău dumnezeiesc în cămara rugăciunii, ca să ne veselim de vinul umilinței. Sfințit-ai Crucea Ta Hristoase, cu sângele cel dumnezeiesc, ca să ștergi zapisul păcatelor noastre și în focul iubirii Tale de oameni să arzi toată necurăția noastră. Deci, și acum Te rugăm, să nu ne lași pe noi până în sfârșit să fim înghițiți de marea ispitelor, ci ne dă grabnic ajutorul Tău, făcându-ne părtași darurilor Tale.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #208  
Vechi 07.04.2013, 01:18:31
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.915
Implicit Rugăciune în Duminica Sfintei Cruci

( continuarea rugaciunii )

Cinstită Crucea Ta tind ochii inimii mele și văzându-o purtându-Te pe Tine ca pe O Comoară izvorâtoare de dragoste nesfrâșită pentru omul cel căzut, care Te privește cu umilință, către dânsa grăiesc așa: Bucură-te, cinstit semn al biruinței Stăpânului, bucură-te plinirea desăvârșitei bucurii a împăratului Constantin, odorul de mare preț al Bisericii, vistieria Vieții, ușa Împărăției cerurilor, chemarea tuturor din întunericul patimilor, ridicarea minții la cele înalte, oglinda vieții celei veșnice, cerul cel pământesc. Cu gânduri de umilință te împodobim și cu evlavie te înconjurăm , voind a ne învrednici de darul ocrotirii Tale. Ca pe o vistierie a darurilor Vieții te cinstim, căci tu ne izvorăști nouă răbdare în necazuri, întărire în neputințe, mângâiere în boli, nădejde de biruință a vrăjmașilor nevăzuți și ne dai acoperământul de milă în ceasul întristării. Nu știm a povesti toate facerile de bine ce ne răsar nouă, celor ce cu evlavie ne închinăm Celui Ce S-a răstignit pe tine și te încununăm cu laude. Pentru aceasta, văzându-te frumos înconjurată de îngeri, ca de niște străluciri dumnezeiești de împodobire, ne veselim și săltăm împreună cu ei. Fă-te nouă, cinstită Cruce, corabie prin care, străbătând marea vieții cea plină de valurile ispitelor, să ajungem la limanul Dulcelui Cuvânt. Arată-ne nouă cărarea pocăinței, luminându-o pe ea cu razele înțelepciunii celei ascunse în taina ta, prin care te-ai făcut vrednică a purta pe Împăratul vieții, Cel Ce Se odihnește pe heruvimi. Doboară săgețile de gând ale vrăjmașilor noștri nemiloși, cu însăși puterea Ta dată de Cel Atotputernic spre apărarea neamului creștinesc. Îndulcește necazurile noastre, ale celor ce purtăm povara multor păcate și ne arată vrednici următori ai celui Ce pentru noi a străbătut calea pătimirilor, ca să ne aducă pe toți la limanul binecuvântat al mântuirii. Către Tine Hristoase, ca la Un liman al doririlor alergăm și privind spre prea cinstită Crucea Ta, cu gând umilit Te sărutăm și ne plecăm înaintea Ta, a Celui Ce dintru înălțimile neajunse Te-ai pogorât, ca să ne ridici pe noi din adâncul stricăciunii. Cu arma Crucii ai lovit pântecele iadului și ai scos pe cei înghițiți de moarte, dăruindu-le lor sălășluirea Raiului ca minunat loc al vieții celei veșnice. Capul șarpelui l-ai zdrobit cu puterea Crucii, ca să sfarmi gândurile noastre cele rele, care ne răpesc nouă veșmântul frumuseții înțelepciunii Tale. Ca și cu o cheie cu mărita Cruce ai descuiat poarta cea închisă a Raiului, făcând bucurie celor din iad, pe care i-ai eliberat prin sfărâmarea încuietorilor cu aceeași putere a lemnului de viață izvorâtor. Copacii saltă și îndulcindu-se de trilurile păsărilor caută să tragă pe om la amintirea Raiului pierdut, povestindu-i că prin lemnul binecuvântat al Crucii iarăși a venit în lume bucuria vieții veșnice. Pentru aceasta, prin darurile izvorâte din răstignirea Ta și copacii cei neînsuflețiți s-au făcut părtași îndurării Tale, căci blestemul pomului prin Tine a fost alungat. Iar firea noastră, cea necăjită de asuprelile patimilor, prin jertfa Ta iarăși saltă și se împodobește cu frumusețea cea dintâi. Pentru aceasta cu bucurie umplându-ne strigăm Ție, Hristoase. Slavă Ție, Ziditorule și Făcătorule al nostru de bine, Cel Ce ai ridicat ocara noastră și ne-ai dăruit cununa vieții celei veșnice ! Nepricepându-ne a aduce laudă după vrednicie măririi și bunătății Tale negrăite, înconjurăm cinstita Cruce prin care ne-ai izvorât nouă râurile darurilor, prin milostivirea Ta, a Mântuitorului nostru, și cu bucurie într-un glas cu îngerii strigăm: Bucură-te, lemn binecuvântat, care ai purtat pe Pomul vieții, Cel hrănește sufletele noastre cu dulceața darurilor Sale, luminează mințile noastre întunecate cu razele înțelepciunii ce izvorăsc prin cugetarea la înțelesurile tale cele desprinse din taina iconomiei Stăpânului ! Cinstita și de viață făcătoarea Cruce , pecetea credinței noastre, semnul biruinței creștinilor, înfricoșătoare privire demonilor, mărturisirea tainei Cuvântului, cartea ascultării în Care a fost așezat Cuvântul izvorâtor de viață, semnul înțelepciunii ce luminează cele patru margini ale lumii, cununa biruinței asupra morții, mântuirea cuvioșilor, nădejdea mucenicilor, vistieria bucuriei, dezlegarea blestemului, pecetea văzută a Luminii, adâncul tainelor dumnezeiești, lumina povățuitoare a cetelor creștinești, lăcașul tainic al mântuirii celor ce și-au răstignit patimile, oglinda priveliștii îngerești, podul dumnezeiesc al iubirii, scara cea tainică a înțelepciunii, izvorul binecuvântărilor Cuvântului, comoara mântuirii noastre, veselia cea tainică a îngerilor, biruința mucenicilor, lauda pustinicilor, stâlpul luminat al rugătorilor, cununa slavei preoților, izvorul vieții duhovnicești ce adapă inimile rugătoare ale monahilor, pecetea nebiruită a mântuirii, priveliștea înfricoșătoare a demonilor, frânghia înțelegătoare ce ne scoate din groapa patimilor, îndulcirea durerii lui Adam, lumina nădejdii ce îmbrățișează toată lumea ........., Crucea cea binecuvântată ce a adus pe pământ pacea împăcării cu Dumnezeu și care a fost înfiptă în pântecele pământului, ca prin puterea ei să omoare în adâncul inimilor noastre gândurile patimilor pământești, să ne înalțe și pe noi la vederea slavei dumnezeiești prin Hristos care S-a ridicat pe ea descoperindu-ne toată înțelepciunea jertfei iubirii prin care moștenim odihna cea veșnică. Astăzi, a sosit zi de bucurie și pe muntele inimii se înalță semnul biruinței asupra păcatului, căci Hristos a îmbrăcat firea noastră omenească și, luând patimă de bună voie, a dăruit lui Adam veșmântul nestricăciunii. Astăzi, Cel Ce S-a înălțat pe Cruce ca O Podoabă a luminii, spre mirarea și contemplarea îngerilor, ne arată nouă măsura înălțimii gândurilor dumnezeiești la care trebuie să ajungă și mintea noastră cea căzută urcând pe scara Crucii. Astăzi, Cel Ce a zdrobit capetele vrăjmașilor este văzut pe Cruce ca pe o masă dumnezeiască, hrănindu-ne pe noi cu gândurile cele îngerești, dar și cu Însuși Trupul și Sângele Lui, prin Care suntem făcuți părtași slavei celei negrăite. Doamne, Iisuse Hristoase, Cel Ce ca să mă izbăvești pe mine din stricăciunea morții luat-ai Trup din Cea fără prihană și ai băut din paharul pătimirilor, oprește curgerea gândurilor mele necurate, punându-mi înainte priveliștea Răstignirii Tale pe Cruce. Cu vălul durerilor mai presus de minte Te-ai îmbrăcat, ca să strici acoperământul gândurilor pătimașe ale desfătărilor lumești care îmi îmbracă cugetul. Chipul frumuseții Tale negrăite s-a întunecat, ca să mă împodobești pe mine cu lumina frumuseții îngerești. Durerile piroanelor le-ai răbdat, ca să ștergi cu sângele curs din mâinile Tale păcatul lucrat prin mâna neînfrânată a lui Adam. Picioarele ai primit să-Ți fie pironite pe Cruce, ca să oprești alergările mele cele rele în căile patimilor pierzătoare de suflet. Lovituri ai primit de la cei ce pe care cu mâna Ta i-ai zidit, voind a-I scoate din mâna vrăjmașului. Soarele s-a întunecat de întristare, nesuferind a vedea răstignit pe Cruce pe Soarele dreptății, Cel Ce luminează toate cu razele bunătății Sale. Pietrele au plâns și au crăpat, neînțelegând cum Piatra vieții este pironită pe lemnul cel moale, ca să strice blestemul morții ce venea prin cruce. Toată zidirea s-a umplut de întristare, dar inimile răstignitorilor rămas-au în aceeași împietrire, nefiind mișcate de atâta nor de mărturisiri ale nedreptății săvârșite. Și inima mea Stăpâne, rămâne la fel de nerecunoscătoare înaintea bunătății Tale și însăși crucea mea mi se face pricină de întristare, neînțelegând eu adâncul judecăților Tale. Dar astăzi, voind a ridica înțelegerea mea la cele dumnezeiești Însuți Te-ai înălțat pe Cruce, descoperind slava învierii și înălțării celor ce se lasă în mânile dumnezeiești și primesc jugul Crucii cu răbdare și mulțumire. Deci, ca tâlharul nerecunoscător, în ultima clipă strig către Tine: Pomenește-mă Doamne, întru Împărăția Ta, cu pecetea Crucii Tale însemnându-mi iertare. Din sânurile pământului a fost scoasă arma biruinței, iar vrăjmașul crapă văzând înălțată Crucea prin care i s-a luat puterea. Veselie negrăită a umplut inima împărătesei Elena și ca David ce dănțuia în jurul chivotului așa sălta și marele Constantin, văzând Crucea prin care s-a stricat blestemul morții, care ținea pe toți în legea stricăciunii. Ca Celui Ce ai binevoit să înalți înțelegerea noastră la tainicele gânduri dumnezeiești ale iconomiei Tale, dăruindu-ne nouă cinstita Cruce ca punte a iubirii dumnezeiești, semn al unirii cerului cu pământul spre mântuirea cetelor de creștini Îți strigăm: Slavă Ție, Hristoase, Lumina și Învierea noastră, pe Tine Te înălțăm întru toți vecii, iar cinstită Crucea Ta o cinstim cu bucurie și mulțumire !
Amin
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #209  
Vechi 07.04.2013, 23:17:56
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.915
Implicit În fața Crucii Tale ne aplecăm, Iisuse Doamne !



În fața Crucii Tale ne aplecăm, Iisuse Doamne, cu hotărârile noastre. Sigilează-le, întărește-le cu scump Sângele Tău, cu Jertfa Ta cea mare și sfântă. Dă-ne, Doamne, dar și putere, căci noi suntem niște ființe slabe și neputincioase! Fără de Tine și fără de Jertfa Ta cea sfântă noi nu putem face nimic.
Binecuvântat și preamărit să fie Numele Tău, Doamne Iisuse, Căpetenia și Desăvârșirea noastră, Viața și Puterea noastră, Împăratul și Dumnezeul nostru. Tu, Care ai venit să arunci foc pe pământ și nu dorești nimic mai mult decât să fie aprins din ce în ce tot mai mare și mai puternic… Te rog, Doamne Iisuse, să ai milă și de mine și să-mi dai lumina Ta și Duhul Tău, prin Care să mi pot omorî firea mea pământească, răstignind-o pe crucea Ta, și pentru ca să pot trăi apoi înalt și rodnic, prin firea mea cea nouă și sfântă din Tine, plin de Focul Tău Ceresc, Care este lumină, căldură și putere.
Fă-mă și pe mine, Doamne Iisuse, să cunosc care este voia Ta cea sfântă, plăcută și desăvârșită, pentru ca s-o fac în orice fel și în orice loc cum ai vrut Tu. Și să nu pot dori pe lumea aceasta nimic mai mult, nici să nu pot iubi mai fierbinte nimic decât viața Ta cea veșnică și slava Împărăției Tale. Tot ce pot face să fac pentru ea. Tot ce pot da sau pot primi să fie pentru ea. Tot ce pot scrie sau vorbi, cânta sau plânge, lucra sau gândi să fie pus numai în slujba acestei fierbinți și prețioase vieți și Împărății veșnice.
Căci numai pe aceasta o iubesc, o doresc și o aleg. Ajută-mi s-o urăsc pe asta lumească tot atât cât o iubesc pe cealaltă, cerească. Amin.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #210  
Vechi 15.04.2013, 21:19:59
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.915
Implicit

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh !



Doamne Dumnezeule, Cel în Prea Sfânta Treime slăvit, miluiește cu Mila Ta cea fără de sfârșit pe bolnavi, pe văduve, pe orfani, pe cei întemnițați, pe cei flămânzi, pe cei însetați, pe ce goi, pe cei călători, pe cei străini, pe cei năpăstuiți, pe cei ocărâți, pe cei prigoniți din pricina Ta, pe cei rătăciți, pe cei căzuți, pe cei părăsiți, pe cei învăluiți în primejdii, pe cei ce Te caută și pe cei ce Te-au găsit, pe cei împietriți, pe cei nepricepuți, pe cei neputincioși, pe cei uitați, pe cei robiți, pe cei lipsiți de răbdare, pe cei deznădăjduiți, pe cei ce plâng, pe cei osteniți, pe cei ce au luat jugul Tău asupra lor, pe cei pierduți, pe cei împovărați, pe cei zdrobiți cu inima, pe cei atacați sau stăpâniți de demoni, pe cei ce sunt pe patul de moarte și pe cei ce se însănătoșesc, pe cei descumpăniți, pe cei aflați în îndoială, pe cei ce pun acum început bun vieții lor, pe cei legați, pe cei ce se pocăiesc în ceasul acesta, pe cei ce nu pot împărtăși durerile străine, pe cei ce iubesc și pe cei ce nu iubesc zidirea Ta, pe cei ce nu au îndrăzneală în rugăciune, pe cei ispitiți, pe cei purtători de chinuri, pe cei zămisliți în fărădelegi și născuți în păcate, pe cei obosiți de mâhnire și întristare, pe cei din ceasul nedumeririlor, pe cei osândiți, pe cei goi de fapte bune, pe robii Tăi cei tăinuiți în mijlocul lumii, pe cei izgoniți, pe părinții fără de copii, pe cei ce duc lupta cea bună, pe cei învrăjbiți, pe cei disprețuiți, pe cei ce sunt pe calea înfrânării, pe cei cotropiți, pe cei asupriți în judecăți, pe cei ce sunt căzuți în datorii grele, pe cei ce vin la tine în întâiul și în al unsprezecelea ceas, pe cei ce tocmai o veste rea au primit, pe cei prădați, pe cei ce iau cununi de martiri, pe cei neînțelepți, pe cei împovărați de griji și de păcate, pe cei ce-și poartă crucea, pe cei ce se căiesc acum în fața Ta, pe cei ce slăbesc în credință, pe cei încercați, pe cei ce sunt la judecata Ta, pe cei ce muncesc, pe cei ce învață, pe cei supărați de farmece sau cuprinși de năluciri, pe cei înviforați, pe cei descumpăniți, pe cei ce înfruntă vremuri de batjocorire a credinței, pe cei din primejdii, pe cei din nevoi, pe cei din războaie, pe cele ce nasc, pe cei ce cântă și Te preaînalță întru toți vecii, pe cei ce sunt în ceasul rugăciunii și în zi de postire, pe cei săraci cu duhul, pe cei ce plâng, pe cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, pe cei ce pentru dreptate sunt prigoniți, pe cei pe care nu-i iubește nimeni, pe cei ce ne iubesc și pe cei ce ne urăsc pe noi, pe cei rătăciți de la dreapta credință, pe cei ce nu Te-au cunoscut încă.
Asemenea Doamne, miluiește-i și pe cei care-i cercetează și-i miluiesc pe aceștia toți. Întărește-i, vindecă-i, ridică-i, ocrotește-i cu puterea Ta, luminează-i cu lumina Prea Sfintei Treimi, binecuvintează-i și pomenește-i întru împărăția Ta, ca să se slăvească prin ei numele Tău cel sfânt. Miluiește-i, binecuvântează-i și-i pomenește întru împărăția Ta și pe vrăjmașii noștri, și îmbunează inima lor, ca să nu răpim prin răutatea noastră prilejul mântuirii lor.
Doamne miluiește și ne binecuvântează pe noi, căci a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

În această rugăciune pustnicească, plină de-o iubire creștină nebiruită pentru întreaga zidire, noi păcătoșii, talpa și prostimea țării, care purtăm grele poveri, nu doar din pricina păcatelor noastre, ci și din pricina unor abuzuri (ne)omenești cumplite (poverile acestea nefiind atinse nici măcar cu degetul de către fariseii și mai-marii zilelor noastre) i-am pomeni statornic și pe toți cei ce s-au cățărat în dregătorii înalte și foarte înalte, sacerdotale sau laice, din slavă deșartă și părere de sine, dar nu sunt în stare să facă față responsabilităților ce le revin, în mod smerit, moral, jertfitor și folositor celorlați, pentru că nu au fost chemați de Sus la acele dregătorii, ci le-au dorit ei cu orice preț; pe toți cei lepădați, neștiuți sau pentru care nu se roagă nimeni, numiți de Însuși Mântuitorul „cei mici ai Mei”; pe toți cei care nu-și plătesc lucrătorii, ba chiar le fură cu cruzime și fără urmă de rușine plata muncii lor și, mai cu seamă, pe toți cei care uneltesc premeditat și necontenit, prin bicisnice unghere antitrinitare și hidoase sălașuri idolești, împotriva Adevărului, a sufletelor noastre și a sufletelor lor, dar și pe toți cei care strică așezămintele monahale și bisericești, călcând dintr-o trufie nebună Poruncile Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Sfânta Predanie și Sfintele Canoane ale sfinților, numind răul, bine și binele, rău. Amin.
(din Axa - Testamentul-Sfantului-Cuvios-Vasile de la Manastirea Poiana Marului)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ! + ( rugaciuni ce au miscat sufletul nostru ) cristiboss56 Rugaciuni 575 28.10.2019 17:34:14
O problema cu un prieten . Templier Knight Generalitati 3 12.03.2012 15:01:38
sa ma rog sa-i dea Doamne-Doamne cuiva credinta? giovaninnaa Rugaciuni 14 23.09.2011 17:18:24
Alta minune a bunului dumnezeu ionut12 Generalitati 3 25.10.2010 16:48:34
Dumnezeu cel ascuns in cate un vers... inorog Arta bisericeasca in general 4 31.01.2010 23:49:41