Despre Duminica sau ziua Invierii!

[Macarie]

Sau sint ca cei care vrand sa manice o para si vazind ca are un vierme nu mai maninca pere niciodata, ba inca incearca sa dovedeasca ca perele nici nu sint bune de mincat.

Astea sint din nou idei izvorate din neintelegerea sensului Scripturii si socotirea acesteia in litera. Doar intelege oricine ca cele 7 zile ale creatiei sint simbolice, asa cum este si cea de-a opta, in care lumea a fost Mantuita, deci desavarsita, asa incat pe aceasta o socotim cea cinstita de noi crestinii. De aceea e si pusa dupa Sabat, si e numita "a Domnului", adica Duminica.

Sabatul a fost ales de evrei dupa ziua iesirii lor din robia Egiptului, nu pentru ca cineva a numarat care ar fi a saptea zi de la inceputul lumii :-)

E sigur ca pentru crestini ziua Invierii a devenit cea mai importanta, si daca se stie ca la inceput se adunau si Sambata si Duminica, asta inca si pe vremea Sf.Ioan Gura de Aur +407, in timp s-au desprins de practicile ebraice si au considerat ziua Invierii ca a saptea, demna de a sarbatorii Crearea Lumii.

[VM]

Altii care au pomenit duminica drept zi de adunare pt primii crestinii au fost Sf. Iustin Martirul si Filozoful (100-165) si, mai interesant, un observator neutru ca Pliniu cel Tanar, care, in calitate de guvernator al Pontului si Bitiniei, ii scria imparatului Traian despre crestinii din provinciile sale. Chiar atat de slabi sa fi fost primii crestini incat in 50 de ani de la primirea invaturii de la Apostoli sa ajunga tina alta zi decat cea care le-ar fi fost zisa de catre acestia? Vorbim totusi de oameni care continuau sa se roage cand ardeau pe rug sau erau sfasiati de fiare in arene. Cati din cei de astazi am avea oare credinta lor?

Sf. Apostol Ioan isi incheie Evanghelia spunand ca enorm multe ar mai fi de scris. Apostolii au transmis multe invataturi prin viu grai in conditiile in care marea masa a oamenilor era analfabeta.

[costel]

Pentru ca acest text mi s-a parut elocvent il prezint:"Trebuie precizat de la inceput ca desi se spune in Cartea numita Facerea (II, 2-3), ca dupa ce a terminat creatia, in sase zile, "Dumnezeu s-a odihnit de toate lucrurile Sale in ziua a saptea pe care a sfintit-o si a binecuvantat-o", El a binecuvantat-o si a sfintit-o nu pentru Sine. Nu se vede insa nicaieri poruncita tinerea zilei a saptea pana la scoaterea evreilor din robia Egiptului. Chiar daca s-ar admite ca zilele creatiei ar fi fost de 24 ore si nu epoci -cum spune El prin proorocul Sau : "Ca o zi inaintea Domnului este ca mii de ani" (Ps. LXXXIX, 4 II Petru III, 8)- nu se poate sti ce nume a purtat ziua a saptea, fiindca n-a existat o astfel de zi pana la Moise. "Odihna" de care se aminteste, inseamna ca El a terminat toata lucrarea Sa pe care a binecuvantat-o si a sfintit-o ca sfarsit al acestei lucrari. Dealtfel, asa cum graieste El insusi prin proorocul Isaia : "Dumnezeu nu oboseste, nici nu-si sleieste puterile" (Isaia XL, 28). Deci El n-are nevoie de odihna. "Tatal Meu pana acum lucreaza ; si Eu lucrez" (Ioan V, 17), zice Domnul. Cum Dumnezeu este existenta, Viata insasi, odihna sau incetarea activitatii Lui ar insemna incetarea vietii, sfirsitul existentei lumii.
Pentru Adam, in rai, toate zilele erau sfinte, pentru ca el traia in apropierea lui Dumnezeu, in stransa comuniune cu El, sfintind numele Lui si slavindu-L zilnic, fata catre fata. Dupa alungarea lui din Eden, ca urmare a pacatului neascultarii, munca a devenit o truda pentru existenta, iar trupul a simtit nevoia de zile de odihna pentru refacerea fortelor fizice si spirituale. Totusi, nu i s-a dat atunci nici o porunca, privind serbarea zilei a saptea ; nici in rai si nici dupa alungarea din el. De atunci, Adam si urmasii lui s-au instrainat, devenind inchinatori la idoli. Le-a lasat insa fagaduinta unui Mantuitor (Fac. III, ,15) si "egea din fire", scrisa in inimile lor, "care-i invinuieste sau ii apara" (Rom. II, 14- 15). Dar de serbarea zilei a saptea nu se aminteste nimic inainte de potop si nici dupa Noe, pana la Moise.
Sabatul este instituit odata cu randuirea sarbatorii Pastilor si a mancarii mielului pascal, cu azimi, in noaptea scoaterii evreilor din robia Egiptului, dupa 430 de ani de robie (les. XII, 40), miel care preanchipuia pe Hristos "Mielul lui Dumnezeu, Care ridica pacatele lumii" (Ioan I, 29).
Cel dintai loc din Scriptura Vechiului Testament in care se vorbeste de Sabat, ca zi de odihna, este cel din Iesire (XVI, 23). Acolo citim : "Iar Moise le-a zis : Iata ce a zis Domnul: Maine este odihna (Sabat) odihna cea sfanta in cinstea Domnului, ce trebuie copt coaceti, ce trebuie fiert fierbeti astazi si ce va ramane pastrati pe a doua zi" (les. XVI, 23). In aceasta zi nici "Mana" cereasca nu li se trimitea de sus ca s-o poata strange pentru mancare, ci trebuia sa se stranga in ziua a sasea si pentru a doua zi.
Odata cu instituirea Sabatului ca zi de odihna in pustie si in aducerea aminte a scoaterii iudeilor din robia egipteana (Deut. V, 14-15), dupa prima lui sarbatorire, Dumnezeu a randuit prin Moise asa : "Iata ce porunceste Domnul: Umpleti cu mana un omer, ca sa se pastreze in viitor urmasilor vostri, ca sa vada painea cu care v-am hranit Eu in pustie, dupa ce v-am scos din tara Egiptului" (Ies. XVI, 32). Si s-a pastrat Mana aceasta "in chivotul marturiei" (XVI, 34), nu numai cei 40 de ani, cat au ratacit prin pustie, ci si peste veacuri, dupa aceea (Evr. IX, 4)".

[dan73]

Avand in vedere ca Mantuitorul nu vorbeste niciodata de respectarea Sabatului si ca El facea diferite minuni Sambata, pentru mine inseamna desfiintarea ei.

[BIMB0]

În prealabil postat de dan73

Avand in vedere ca Mantuitorul nu vorbeste niciodata de respectarea Sabatului si ca El facea diferite minuni Sambata, pentru mine inseamna desfiintarea ei.

Avand in vedere ca Mantuitorul nu vorbeste niciodata de respectarea Duminicii si ca El facea diferite minuni Sambata, pentru mine inseamna desfiintarea ei.

Poate oricine sa afirme ce spui tu. Argumentele care au o baza scrisa argumentate mai sus descopera elocvent data modificarii zilei de odihna, nu cred ca mai sunt alte argumente mai bune.

VM "Altii care au pomenit duminica drept zi de adunare pt primii crestinii au fost Sf. Iustin Martirul si Filozoful (100-165) si, mai interesant, un observator neutru ca Pliniu cel Tanar, care, in calitate de guvernator al Pontului si Bitiniei, "

Dupa parerea ta trebuie sa ne luam dupa ce scrie in Biblie sau dupa ce pomenea lumea?

[dan73]

Voi reda cateva randuri ale Parintelui Galeriu despre Duminica-Ziua Invierii: "In Noul Testament, dupa inviere, nu se mai vorbeste de "tinerea" sambetei. Apostolii intrau uneori in zi de Sabat in sinagogi, dar numai pentru ca aflau atunci loc si prilej de propovaduire a Evangheliei (Fapte XIII, 5, 14, 44; XIV, 13; XVII, 2 s.a.).

Ziua lor, a Apostolilor si a Bisericii, ziua de cult, de sarbatoare, de intalnire cu Hristos Cel inviat, va fi aceea a invierii. Domnul insusi o instituie ca atare. In aceasta zi, dis-de-dimineata ca intr-un nou inceput, Domnul se arata mai intai Maicii Sale, dupa aceea Mariei Magdalena, femeilor mironosite, lui Simon Petru. Ii insoteste apoi pe Luca si Cleopa la Emaus unde le "frange si impartaseste painea", savarsind astfel Dumnezeiasca Euharistie - in aceasta zi a invierii. In aceeasi zi se arata si ucenicilor, fara Toma, impartasindu-le Duhul Sfant, arvuna botezului cu Duhul Sfant, Harul iertarii pacatelor, Harul apostoliei si al preotiei: "Precum M-a trimis pe Mine Tatal, va trimit si Eu pe voi. Si zicand aceasta a suflat asupra lor si le-a zis: luati Duh Sfant." (Ioan XX, 21-22). Astfel, in aceasta zi, Domnul vine in mijlocul lor, al ucenicilor Sai, acolo unde savarsise Cina cea de Taina si instituie acum si Taina preotiei lor. Deci, in aceasta zi, intai a saptamanii au loc: invierea, descoperirea ei, instituirea Tainelor fundamentale; iar asemenea instituiau si ziua savarsirii lor, ca zi a Bisericii.

S-a observat ca sambata, Domnul s-a odihnit in mormant. Pentru crestini, aceasta "odihna" a Domnului semnifica incheierea "odihnei" prevazuta de Vechiul Legamant. Cinstind Domnul, prin odihna Sa, astfel sambata, si Biserica praznuieste totdeauna in aceasta zi, pomenirea celor adormiti "intru nadejdea invierii si a vietii de veci".

Dar intrucat, in Hristos, jertfa, moartea si invierea Sa, una fac, se intelege ca "odihna" Domnului din ziua a saptea se deschide si se finalizeaza in ziua a opta, a invierii. Nu odihna in mormant a Domnului este momentul culminant al mantuirii, nici nu poate fi, ci invierea. Mai profund vorbind, invierea este si adevarata odihna.

In acest sens vorbeste si Sfantul Pavel despre "odihna", despre "o alta zi de odihna" pe care o aduce Arhiereul Hristos: "Dumnezeu hotaraste din nou o zi, invata Apostolul, astazi rostind prin gura lui David dupa atata vreme, precum s-a zis mai sus: daca veti auzi astazi glasul Lui, nu invartosati inimile voastre. Caci daca Iosua i-ar fi odihnit, Dumnezeu n-ar mai fi vorbit, dupa acestea, de o alta zi de odihna. Drept aceea s-a lasat alta sarbatoare de odihna poporului lui Dumnezeu. Sa ne silim deci, ca sa intram in acea odihna, ca nimeni sa nu cada in aceeasi pilda a neascultarii" (Evrei IV, 7-11). Se intelege ca odihna de care vorbeste aici Sfantul Pavel, este odihna deplina pe care o da invierea Domnului. La aceasta se refera si Sfantul Evanghelist Ioan, cand in Descoperirea sa, scrie: "Fericiti cei morti, cei care de acum mor intru Domnul! Da, graieste Duhul, odihneasca-se de ostenelile lor, caci faptele lor vin cu ei" (Apoc. XIV, 13). In acest duh a inteles-o si Biserica. Sfantul Ioan Hrisostom, talcuind pe Sfantul Apostol Pavel, vorbeste de trei odihne: "intaia, aceea a Sambetei, in care Dumnezeu a incetat cu lucrurile Sale; a doua, aceea a Palestinei, in care intrand Iudeii, trebuiau sa se odihneasca de ostenelile cele multe; si a treia, acea adevarata odihna, imparatia cerurilor, in care cei ce vor castiga-o, se vor bucura intr-adevar de ostenelile lor".

[georgeval]

BIMBO nu cred ca toate confesiunile crestine s-au inselat in legatura cu ziua de odihna, iar cultul adventist detine adevarul. Subscriu la cele spuse de Dan73

[BIMB0]

În prealabil postat de georgeval

BIMBO nu cred ca toate confesiunile crestine s-au inselat in legatura cu ziua de odihna, iar cultul adventist detine adevarul. Subscriu la cele spuse de Dan73

Nu mi-am spus parerea mea personala ci numai am citat pe Dan73 schimband in text ziua. As dori mai multe lamuriri.

[sofiaiuga]

SABATUL este ziua in care evreii au fost scapati de Dumnezeu din robia Egiptului,iar Duminica este ziua in care ,prin invierea sa Dumnezeu ,prin invierea sa ,ne-a scapat omenirea de robia pacatelor prin instituirea bisericii pe pamint ,biserica ce se conduce si azi dupa ceea ce a spus Mintuitorul apostolilor sai:luati duh sfint,tot ce veti lega pe pamint va fi legat si in ceruri si tot ce veti dezlega pe pamint va vi dezlegat si in ceruri,carora veti ierta pacatele iertate vor fi si carora le veti tine tinute vor fi Adica temelia pusa de Dumnezeu pt a scapa din robia pacatului pe oameni este taina instituita de EL a spovedaniei la care se adauga si impartasania dupa cum a spus LA CINA CEA DE TAINA :aceasta sa o faceti spre pomenirea meaDar cum spune sf. apostol Pavel :daca hristos n-ar fi inviat ,zadarnica ar fi credinta noastra,adica ne arata el,apostolul neamurilor, ca scaparea din robia pacatului este posibila prin INVIEREA DOMNULUI ,care a fost DUMINICA.tOT ACEST RENUMIT APOSTOL MAI LE SPUNE EVREILOR IN EPISTOLA CATRE EVREI CA PT INVITOSAREA INIMII LOR S-A DAT O AL;TA ZI DE ODIHNA .dECI ESTE TOTUL F.F.LIMPEDE SI NUMAI CEI DE REA CREDINTA RASTALMACESC cum vor ei ,spre a loe pierzare. Sa nu fie !caci noi nu dorim pierzarea nimanui dintre oameni ci sa vina la cunostinta ADEVARULUI propovaduit in biserica ortodoxa de doua mii de ani si nu din sec 19 ,de cind au aparut multime de secte ca ciupercile dupa ploaie.

[BIMB0]

În prealabil postat de sofiaiuga

SABATUL este ziua in care evreii au fost scapati de Dumnezeu din robia Egiptului,iar Duminica este ziua in care ,prin invierea sa Dumnezeu ,prin invierea sa ,ne-a scapat omenirea de robia pacatelor prin instituirea bisericii pe pamint ,biserica ce se conduce si azi dupa ceea ce a spus Mintuitorul apostolilor sai:luati duh sfint,tot ce veti lega pe pamint va fi legat si in ceruri si tot ce veti dezlega pe pamint va vi dezlegat si in ceruri,carora veti ierta pacatele iertate vor fi si carora le veti tine tinute vor fi Adica temelia pusa de Dumnezeu pt a scapa din robia pacatului pe oameni este taina instituita de EL a spovedaniei la care se adauga si impartasania dupa cum a spus LA CINA CEA DE TAINA :aceasta sa o faceti spre pomenirea meaDar cum spune sf. apostol Pavel :daca hristos n-ar fi inviat ,zadarnica ar fi credinta noastra,adica ne arata el,apostolul neamurilor, ca scaparea din robia pacatului este posibila prin INVIEREA DOMNULUI ,care a fost DUMINICA.tOT ACEST RENUMIT APOSTOL MAI LE SPUNE EVREILOR IN EPISTOLA CATRE EVREI CA PT INVITOSAREA INIMII LOR S-A DAT O AL;TA ZI DE ODIHNA .dECI ESTE TOTUL F.F.LIMPEDE SI NUMAI CEI DE REA CREDINTA RASTALMACESC cum vor ei ,spre a loe pierzare. Sa nu fie !caci noi nu dorim pierzarea nimanui dintre oameni ci sa vina la cunostinta ADEVARULUI propovaduit in biserica ortodoxa de doua mii de ani si nu din sec 19 ,de cind au aparut multime de secte ca ciupercile dupa ploaie.

Parerea ta este ca Apostolul Pavel a schimbat ziua de odihna a evreilor din Sabat in Duminica? Doar pentru inima lor?

Nu cred ca evreii au fost scapati de Dumnezeu in ziua Sabatului, sau cel putin nu din acest motiv se sarbatorea acea zi ca zi de odihna, pt ca o sarbatoreau inainte de fuga lor de sub robia egipteana.

Nu trebuie sa ne oprim in istoria din sec 19 sau de acum doua mii de ani ci trebuie sa mergem mult mai in urma, in perioada scrierii Bibliei, de acolo sa luam ADEVARUL.

Lasand deoparte pentru putin prejudecatile fata de "sectanti", oare exista un Dumnezeu pentru fiecare religie in parte? Sau toata lumea se inchina la acelasi Dumnezeu? Ne deranjeaza oare greselile unora in modul de a se inchina Lui? Oare daca nu am privi numai in aparenta ar fi mai multa pace si intelegere, s-ar scuti multe razboaie si tulburari....pacatul ne face sa ne uram intre noi in loc sa ne iubim ca fratii...Doamne ajuta