ÎPS Streza și diverse probleme legate de educația religioasă în Episcopia Sibiului

[David_1859]

Este vorba în special de anumite chestiuni, aspecte care consider că ar trebui chestionate din punct de vedere moral în ceea ce privește aspecte care țin de educația religioasă în cadrul Episcopiei Sibiului.

Un aspect problematic al subiectului este acela că, fără să țin neapărat acum să dau anul în care a avut loc, când s-au pus în dezbatere anumite chestiuni legate de învățămîntul preuniversitar, au fost anumite propuneri de pe la minister care țineau de religie, spre exemplu o propunere ca la primele trei clase educația religioasă să se facă neconfesional și nu de către profesori de religie, ci de învățătoare; era o propunere ambiguă, ciudată, și mai erau și altele. Într-un mod ciudat, deși în mod normal s-ar fi așteptat ca ÎPS Streza să transmită prin intermediul inspectorului bisericesc pentru educație religioasă profesorilor de religie să aibă anumite puncte de vedere legate de propunerile de la minister, ceea ce ar fi fost normal în sensul apărării intereselor educației religioase, ei bine, așa ceva nu s-a întîmplat sau cel puțin nu am auzit să se fi întîmplat. Asta deși erau o serie de propuneri de la minister dubioase cu privire la religie, și deși a existat caz de director de școală în teritoriul episcopiei care a propus chiar scoaterea religiei din școală (în timpul dezbaterilor propunerilor, nu anterior), fără însă să aibă curajul să își asume această propunere în procesul verbal al ședinței la care se dezbăteau propunerile, și deși preotul care era profesor acolo în școală nu era prezent la respectiva ședință, un alt aspect dubios, ciudat întîmplat la vremea respectivă.

Un alt aspect dubios din punct de vedere moral în ceea ce îl privește pe ÎPS Streza este ținerea pe funcția de inspector bisercesc în materie de învățămînt religios a unui om care în 2015 a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de închisoare (cu suspendare). Este adevărat că personajul respectiv și-a dat demisia din funcția de la inspectorat, însă a fost ținut sau pus în cea de inspector de la episcopie, dar într-un mod chestionabil până la urmă din punct de vedere moral ÎPS Streza l-a menținut ulterior. Mai mult, inspectorul era și probabil că încă mai este și profesor de religie, funcție pentru care, de asemenea, nu i s-a retras binecuvîntarea din partea ÎPS-ului. Practic s-ar părea că respectivul profesor / inspector nu a fost sancționat în niciun fel pe linie bisericească (nu știm exact dacă a fost sau nu, dar lucrurile așa par).

Mai jos sînt câteva linkuri despre personajul de care menționam mai sus, inspectorul, cu mențiunea că sînt în ordine cronologică inversă apariției lor și în primul se vorbește despre sentința definitivă în justiție pe care a primit-o în ianuarie 2015:
https://adevarul.ro/stiri-locale/sib...n-1596014.html
https://www.oradesibiu.ro/2014/12/04...luare-de-mita/
https://www.turnulsfatului.ro/2014/1...-student-28415
https://adevarul.ro/stiri-locale/sib...j-1454690.html

Aștept păreri și ale altora cu privire la aprecierea din punct de vedere moral a unor astfel de fapte, și poate chiar și aducerea în discuție a altora, tot din perspectivă religios-morală. Până atunci aștept aprecieri la cele menționate mai sus, despre ce atitudine ar trebui să aibă un episcop când se fac astfel de dezbateri în sistemul de educație, despre ce atitudine ar fi trebuit să aibă față de un astfel de inspector (și profesor) și așa mai departe.

[David_1859]

Părerea mea este că lucrurile s-ar putea să fie mai serioase sau mai grave decât pare la prima vedere. Pentru că perioada într-un sens mai larg cuprindea și referendumul pentru familie spre exemplu, referendum al cărui rezultat a eșuat în zona de răspundere directă a lui IPS Streza și pentru care eșec el a fost, este și rămâne principalul vinovat și responsabil din punct de vedere moral, deși vinovăția lui morală se întinde mai mult, avînd în vedere și calitățile de mitropolit, precum și aceea implicită de membru al Sinodului BOR.

Propunerile legislative care puteau afecta, într-un fel sau altul, materia „Religie” erau mai multe, nu doar aceea pe care am precizat-o mai sus. Consider că ar fi fost cazul să existe o analiză și profesorilor să li se transmită de către ÎPS Streza anumite indicații cu privire la ce să susțină, și cu ce argumente, în cadrul consiliilor profesorale în care s-ar fi luat în dezbatere acele propuneri, asta în sensul unei „apărări” a religiei în cadrul învățămîntului. Nu știu să se fi întîmplat așa ceva, și cum am menționat mai sus, a existat inclusiv caz de director de școală care a propus scoaterea religiei din trunchiul comun, din curricula obligatorie, practic scoaterea religiei ca materie din școală, fără să aibă curajul să fie trecută propunerea și în procesul verbal al consiliului, iar preotul care era profesor de religie la acea școală nici măcar nu era prezent la consiliu, adică nici măcar n-ar fi putut să zică ceva el ca preot la o așa propunere, fiind absent fizic, probabil avea „alte lucruri de făcut mai importante”, „se grăbea undeva” probabil.

Oricum atitudinea lui Streza transmite un fel de „nejenare” a celor implicați, ceea ce nu cred că este o atitudine prea corespunzătoare. E adevărat că se discută și la alte nivele, nu înseamnă că propunerile acelea s-ar fi și votat ca atare, însă atitudinea ÎPS Streza consider că a fost greșită din punct de vedere moral și bisericesc mai larg. Ar fi interesant de știut de asemenea și dacă inspectorul menționat mai sus a avut intervenții documentate în raport cu ÎPS Streza, dacă l-a avertizat, dacă l-a avizat cu ceva anterior în materie de această chestiune sau nu, dacă i-a făcut sau nu propuneri de abordare a problemei. Adică se pune întrebarea dacă răspunderea (și vina morală, din punctul meu de vedere) a fost doar la nivelul episcopului, sau și la nivelul inspectorului bisericesc pentru educație religioasă.

(Ca o paranteză, aduc aminte referitor la felul în care a fost tratată educația religioasă a copiilor, adolescenților, tinerilor de către chiriarhii BOR în perioada comunismului; deși preoții aveau dreptul să predea religie, într-un fel sau altul, dar la biserică, nu la școală, nici măcar așa ceva nu făceau, evident și printr-o „mare grijă” a „chiriarhilor” BOR, probabil ca să nu „deranjeze prea tare” pe „demnitarii” comuniști. Poate or fi fost și excepții, dar regula a fost cea de mai sus. Asta a fost o cale prin care s-a și ajuns la o educație religioasă dezastruoasă a românilor ortodocși, chestie foarte gravă în a doua parte a sec. XX totuși, care a adus la rândul ei alte probleme și nenorociri, mari și multe păcate, că mult se greșește și din neștiință și din lipsă de educație.)

Lasă că ÎPS Streza a avut grijă să transmită mai departe în teritoriu să învețe copiii cum să îl salute pe el și cum să îi sărute dreapta, chiar dacă acei copii nu prea ar avea ocazia și nici șansa, să zic așa, să îl întîlnească pe „sfîntul părinte”. Bine, se referea și la salutarea celorlalți preoți, dar marea lui grijă era cum ar trebui să știe copiii să i se „închine” lui și să îi pupe mâna, deși s-ar putea de fapt ca ei să nu îl întîlnească niciodată pe el, și chiar și dacă l-ar vedea nu înseamnă că ar avea șanse prea mari să fie băgați în seamă, mai direct într-un fel sau altul, de către „sfîntul părinte” Streza.

[Iorest]

În prealabil postat de David_1859

Părerea mea este că lucrurile s-ar putea să fie mai serioase sau mai grave decât pare la prima vedere. Pentru că perioada într-un sens mai larg cuprindea și referendumul pentru familie spre exemplu, referendum al cărui rezultat a eșuat în zona de răspundere directă a lui IPS Streza și pentru care eșec el a fost, este și rămâne principalul vinovat și responsabil din punct de vedere moral, deși vinovăția lui morală se întinde mai mult, avînd în vedere și calitățile de mitropolit, precum și aceea implicită de membru al Sinodului BOR.

Cvorumul la referendumul pt familie a fost atins doar în Suceava 30%, şi în Bihor şi Dâmboviţa a fost în jur de 28%, cam atât restul a fost chiar sub 25%.

A fost raportat şi nerealist cvorumul la 19 milioane de votanţi, 19 milioane or fi cu tot cu minorii sub 18 ani, nicidecum persoane cu drept de vot, nu sunt mai mult de 15 milioane cu drept de vot între graniţe.

Românii sunt comozi, uşor de influenţat să stea acasă, plus că unii au luat-o în nume personal, s-a schimbat mult societatea şi acceptă mai uşor concubinajul, divorţul şi aceştia s-au simţit oarecum loviţi în modul lor de vieţuire, deşi nu era despre asta referendumul, ideea de familie tradiţională a fost parcă intenţionat lipită.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Refere...2niei#Rezultat

Cred că niciun referendum nu ar trece dacă ar beneficia de 80% expunere negativă în presă şi online, dacă iniţiatorii ar fi prezentaţi că vor să treacă alt proiect decât cel real şamd.

În prealabil postat de David_1859

(Ca o paranteză, aduc aminte referitor la felul în care a fost tratată educația religioasă a copiilor, adolescenților, tinerilor de către chiriarhii BOR în perioada comunismului; deși preoții aveau dreptul să predea religie, într-un fel sau altul, dar la biserică, nu la școală, nici măcar așa ceva nu făceau, evident și printr-o „mare grijă” a „chiriarhilor” BOR, probabil ca să nu „deranjeze prea tare” pe „demnitarii” comuniști. Poate or fi fost și excepții, dar regula a fost cea de mai sus. Asta a fost o cale prin care s-a și ajuns la o educație religioasă dezastruoasă a românilor ortodocși, chestie foarte gravă în a doua parte a sec. XX totuși, care a adus la rândul ei alte probleme și nenorociri, mari și multe păcate, că mult se greșește și din neștiință și din lipsă de educație.)

Cea mai eficientă oră de religie e în familie şi aceea prin exemplu personal nu prin vorbe excesive sau morală care toacă la cap.

Şi profesorii de religie, unii dintre ei, duc o viaţă destul de relaxată, dar e treaba lor nu e dreptul meu să-i judec, au fost părinţi aproape sfinţi ai căror odrasle au apucat-o pe alte cărări şi anturaje, deci nici asta nu e o garanţie.
Dar dacă n-ai niciun punct de sprijin de rugăciune acasă, măcar o bunică sau cineva, e foarte greu să apuci viaţa Bisericească de vreun reper, că nu ai de unde să vezi.

Oricum cine se bazează pe faptul că-i educă statul prin învăţământul de stat, sau societatea, sau televizorul odrasla, va avea urmaşi needucaţi.

[David_1859]

În prealabil postat de David_1859

(...)
Mai jos sînt câteva linkuri despre personajul de care menționam mai sus, inspectorul, cu mențiunea că sînt în ordine cronologică inversă apariției lor și în primul se vorbește despre sentința definitivă în justiție pe care a primit-o în ianuarie 2015: (...)

În ceea ce îl privește pe ex-infractorul Joantă Sorin, inspectorul de care menționam mai demult, relativ recent, mai exact cu ocazia decorării unor personaje cu „Crucea Șaguniană” de către „chiriarhul” IPS Streza (Liviu) în data de 30 noiembrie 2023 (când a fost decorat și TRĂDĂTORUL „de aur” George Simion), a ținut să apară acest personaj într-un mod care poate unora le-ar părea „normal”, doar că nu există nicio justificare în baza funcției oficiale, publice de inspector cu educația religioasă, pentru prezența „dumnealui” în repetate rînduri fie în filmări, fie în fotografii alături de (sau în preajmă dar vizibil) politicieni care au fost decorați de către Streza (Liviu), și în special se va vedea că personajul, ex-infractorul, a cam ținut să se „remarce”, să apară aproape ostentativ atât în filmare, cât și în anumite fotografii, în special cu ocazia decorării TRĂDĂTORULUI „de aur” Simion.

Pentru reperare, personajul este, în prima fotografie, „omul spîn” care apare între Streza și Simion, în plan ușor îndepărtat, în altar, fiind ușor aplecat și privind bizar spre cei doi „grei”:
http://mitropolia-ardealului.ro/wp-c...ds/DSC9282.jpg
http://mitropolia-ardealului.ro/wp-c...ds/DSC9008.jpg

Dacă se va urmări și fragmentul din înregistrarea video în special cu ocazia decorării TRĂDĂTORULUI Simion, se va vedea o „frământare” neobișnuită la ex-infractorul Joantă, personajul ieșind din altar, într-o ușă a altarului, întorcîndu-se în altar, umblând cu o familiaritate bizară în acel spațiu de parcă era la „dumnealui” în curte (probabil se crede vreun „mitropolit mai mic”), și insistând aproape ostentativ să intre în „cadre”, să se vadă pe peliculă; or în general unii oameni țin ostentativ să apară pe diverse pelicule, probabil pentru că ei cred sau așa li se pare că ar avea sau ar fi avut niște roluri să zicem importante în marja acelor evenimente.

https://www.youtube.com/live/MYvsuy0...J1FOIC&t=14557

Bineînțeles rămâne din punctul meu de vedere un semn de întrebare referitor la afișarea cvasi-ostentativă a ex-infractorului în respectivele cadre, avînd în vedere calitatea publică de inspector de educație religioasă, calitate despre care nu pricep în ce măsură l-ar fi „recomandat” pe ex-infractor să apară vizibil, aproape ostentativ alături de politicieni, în special așa cum se vede și din video și din fotografii, în preajma TRĂDĂTORULUI G. Simion. Poate personajul prezintă public dacă are vreo calitate publică sau nepublică în virtutea căreia a avut acele manifestări, pentru că din punctul meu de vedere funcția publică, oficială nu justifică acele manifestări cvasi-ostentative.