Asemanari intre budism tibetan si crestinism ortodox

[Badescu]

În prealabil postat de catalin2

Daca nu ai auzit de panteism, e conceptia existenta in religiile orientale, inclusiv in new-age. Conform acestei conceptii divinitea e in toata materia, se confunda cu ea. NU e mare filozofie, doar o conceptie din paganism, impartasita de cei atrasi de new-age si religiile orientale. Bineinteles, e total opusa conceptiei crestine.

Stiu asta Catalin, suntem pe un topic cu numele "Asemanari intre budism tibetan si crestinism ortodox" , ar fi cam normal sa stiu de unde se trag aceste crezuri de vreme ce sunt aici si discut despre asta cu Florin, nu? Plus de asta, reiese si din multiplele postari create de mine mai sus. In orice caz, multumesc pentru buna intentie de informare.

[florin.oltean75]

Dezvaluirea invataturii / cuvintele margaritare


Crestinism: "Nu aruncati margaritarele voastre inaintea porcilor."

Budism:

"In indreptarul Vinaya, Buddha spune ca, in general, Dharma trebuie predata numai atunci cand se solicita expres predarea ei.

Totusi, daca cineva solicita instructiuni, dar nu are niciun pic de credinta in Dharma si nicio dorinta sincera de a practica, atunci instructiunile nu trebuie dezvaluite.

Pe de alta parte, daca cineva are o dorinta sincera de a practica, fara insa sa solicite explicit invatatura, atunci Dharma trebuie predata."

Joyful Path of Good Fortune, Kelsang Gyatso

[florin.oltean75]

Rugaciunea pentru toti - in budism

In budism, ‘celelalte fiinte’ si ‘Buddha’ sunt percepute intr-un mod holistic. Raportul dintre cele doua, din punct de vedere al importantei, este unul echilibrat.

Fara iubirea ‘celorlalte fiinte’, (de la dragostea afectuoasa, la cea plina de altruism... pana la marea compasiune) Buddha nu poate fi inteles intr-un mod adecvat.

De asemenea, fericirea personala este perceputa ca depinzand nu doar de Buddha sau exclusiv de propriile calitati, ci in primul rand de fericirea celorlalti.

Fericirea tuturora este mai importanta decat fericirea proprie. O infinitate de fericiri este mai importanta decat o singura fericire.

Daca o singura faptura este nefericita, nu poate exista o fericire personala deplina. Plinatatea nu este inca atinsa.

Fiecare depinde de ceilalti, atat launtric cat si in afara. Toti sunt intr-un intreg, in care fiecare parte comunica cu toate celelalte.

Aceasta viziune unitara, in crestinism, ii spunem ‘biserica’. Insa, crestinismul limiteaza ‘sistemul’ la persoanele de aceeasi confesiune.

Budismul nu face nicio diferentiere. Cuprinde tot ceea ce este viu in toate directiile, indiferent de forma de credinta, indiferent de forma existentiala.

“Rugaciunea pentru toti” in budism se spune de obicei, in prima parte a rugaciunii zilnice, fiind cunoscuta ca “Cele Patru Necuprinderi” (necuprinderi pentru ca numarul fiintelor este infinit, covarseste orice finitate).

“Cele Patru Necuprinderi” sunt patru rugaciuni care in esenta exprima urmatoarele:

1. Nepartinire nemasurata (upekha)
"Fie ca fiecare fiinta sa iubeasca in mod egal pe toate celelalte, fara discriminari si preferinte – asa cum nu exista preferinte de directie cand se priveste un cer limpede."

2. Dragoste nemasurata (prema)
"Fie ca toate fiintele sa fie fericite."

3. Mila nemasurata (karuna)
"Fie ca toate fiintele sa fie ferite de suferinte si dezlegate de cauzele care le produc."

4. Bucurie nemasurata (mudita)
"Fie ca toate fiintele sa nu fie despartite in veci de bucuriile sfinte (libertate, iluminare)."

[florin.oltean75]

Lepadarea de lume
Tantra si Crestinism


Din punct de vedere al Sutrei, lepadarea de lume inseamna despatimire prin ascultare si infranare. Este o viziune similara crestinismului.

Din punct de vedere al Tantrei, despatimirea din Sutra este mult aprofundata, prin biruirea conceptiilor ordinare si perceptiilor ordinare, cauzele radacina ale tuturor negativitatilor.

Ascultarea si infranarea din Tantra merg la radacina actiunilor si intentiilor. Infranarea automatismelor privind conceptiile ordinare si promovarea conceptiilor corecte; infranarea privind aparitiile ordinare si promovarea aparitiilor corecte.

Conceptia ordinara este modul obisnuit in care concepem existenta proprie si a lumii, in general. Lucrurile si fapturile sunt vazute ca fiind autonome, existand independent, in sine. Mintea nu percepe “atot-sustinerea Lui Dumnezeu”, faptul ca lucrurile si fapturile exista, fiindca Dumnezeu exista.

Aceasta conceptie este gresita si subtila. Gresita pentru ca lumea nu poate exista prin sine insasi si subtila pentru ca este dificil sa ne dam seama de aceasta eroare in cursul evenimentelor de zi cu zi.


In “aparitiile corecte” Dumnezeu apare mai viu si real decat lumea inconjuratoare, oriunde am merge, orice am face, fie ca suntem treji, fie ca dormim adanc. Dumnezeu ne insoteste pretutindeni, se arata prezent pretutindeni.

In “perceptiile ordinare” lumea apare ca fiind reala si Dumnezeu ireal, ascuns.
In “perceptiile corecte” raportul se inverseaza.

“Indrazniti, Eu am biruit Lumea!”

[IvanTurbinca]

florin.oltean75, omule, ești terminat! Lasă budismele că te paște iadul! N-ai să convertești nici un creștin adevărat la prostiile tale pentru că nu înțelegi o iotă din ce este creștinismul. Răspunsuri ai primit dar ești prea preocupat de filozofiile budiste de doi bani ca să te oprești. Creștinismul nu este un sistem filozofic bun de discutat la o cafea, confortabil... eventual pe net. Este sudoare și durere, plângerea inimii în rugăciune și alinarea sufletului în Duhul Sfânt, este ceea ce lumea leapădă și scuipă, batjocură neamurilor și nebunie tuturor. De aceea mulți vorbesc dar puțini se apropie. Vrei cu adevărat să ajungi la înțelepciune? Fă-te creștin! Nu unul de duminică, ci unul adevărat! În fiecare ceas al vieții tale să-L ai pe Hristos înainte și să-I vorbești și să-L asculți. Dumnezeu să te lumineze!

[florin.oltean75]

În prealabil postat de IvanTurbinca

florin.oltean75, omule, ești terminat! Lasă budismele că te paște iadul! N-ai să convertești nici un creștin adevărat la prostiile tale pentru că nu înțelegi o iotă din ce este creștinismul. Răspunsuri ai primit dar ești prea preocupat de filozofiile budiste de doi bani ca să te oprești. Creștinismul nu este un sistem filozofic bun de discutat la o cafea, confortabil... eventual pe net. Este sudoare și durere, plângerea inimii în rugăciune și alinarea sufletului în Duhul Sfânt, este ceea ce lumea leapădă și scuipă, batjocură neamurilor și nebunie tuturor. De aceea mulți vorbesc dar puțini se apropie. Vrei cu adevărat să ajungi la înțelepciune? Fă-te creștin! Nu unul de duminică, ci unul adevărat! În fiecare ceas al vieții tale să-L ai pe Hristos înainte și să-I vorbești și să-L asculți. Dumnezeu să te lumineze!

Crestinismul, ca si budismul mahayana, in esenta, este plangere pentru toata faptura, si o adancire a dialogului cu Adevarul pana la unire.

Un dialog verbalizat este doar inceputul. Verbalizarea este necesara, insa are hiatusuri. In aceste pauze unde este mintea?

De aceea, este nevoie de Duh, care sa lege mintea de Adevar, clipa de clipa.

Zdrobirea inimii si mangaierea Duhului nu este experimentata doar de crestini. Pe langa plangere, durerea fata de pacat, zdrobirea inimii in actul confesional (Vajrasattva), Budismul mahayana, are particularitatile sale, probabil, unice.

Cantitatea rugaciunii nu realizeaza intotdeauna aspiratia la Unire, daca nu exista intelegere si echilibru - care vin atat din cugetarile proprii cat mai cu seama ale altora, din experienta proprie si experienta altora.

Pentru unii, care au ajuns la mare masura, poate ca le este suficient sa spuna atat:

"Pașol na turbinca, Vidma!"

[florin.oltean75]

ESENTA TANTREI

Tantra are doua axe fundamentale, doua principii radacina:

(1) "...credeţi că aţi primit deja..."
(2) "rugati-va neincetat"


****************************************
In tantra, nu se cer lucruri lumesti, ci desavarsirea in dragoste si curatenie (care in crestinism este poruncita).

Cel ce cere desavarsirea se comporta ca si cum ar fi primit-o. Este insasi esenta tantrei.

Mentinerea staruitoare a acestei atitudini speciale accelereaza transfigurarea interioara.

De aceea se spune ca este "vehiculul" cel mai rapid.

"Ca si cum ai primit" - uneste fulgerator rezultatul cu intentia virtuoasa. De aceea se numeste Vajra = fulger yana=vehicul.

***************

"Rugaciunea neincetata" se face intr-un chip deosebit.

Orice experinta fie senzoriala, fie mentala este vazuta ca rugaciune care slaveste Adevarul.

[florin.oltean75]

Conceptii si perceptii in Tantra si Crestinism


Conceperea/perceperea propriului sine


Perceptia ordinara a propriului sine este vederea "omului vechi" in noi.

Perceptia corecta a propriului sine - omul vechi moare si ramane doar Hristos in noi.


Conceperea/perceperea celorlalti

Perceptia ordinara a celorlalti este vederea "omului vechi" in ei.

Perceptia corecta a celorlalti - vederea lui Hristos Intreg in altii.

[florin.oltean75]

"Comori in cer"

Este indubitabil ca mintea trebuie sa parcurga un proces de "innoire", prin exersarea virtutilor (dintre care cea mai importanta dragostea, dar fara celelalte virtuti dragostea nu poate fi lamurita si desavarsita), ca sa ajunga la limanul mantuirii.

Pluralul "comori" sugereaza necesitatea unui proces de acumulare "comoara cu comoara".

"Comoara" (harisma) in budism se numeste guna, care este tradusa in mod uzual ca "merit". Adica o calitate care innobileaza mintea, simtirea - faptura launtrica.

Crestinismul patristic desemneaza un proces particular de innobilare a fapturii launtrice (fie prin rabdare, credinta statornica, dragoste neclintita, marturisire, etc.) si prin expresia "primirea unei cununi".


Budismul insa face o clasificare a acestor "cununi" pe care nu o regasim explicit in crestinism. Ea poate fi doar dedusa din scrierile patristice de mare profunzime.

Harismele, desi se interpatrund si lucreaza unitar, din punct de vedere analitic, pot fi distinse doua clase: cele in aspectul trairii launtrice (simtirii inimii - de dragoste, bucurie, piosenie, evlavie, curatenie, luminare, usurare, etc.) si cele in aspectul intelegerii profunde (adica atunci cand mintea "vede" natura profunda a trairilor launtrice, a diferitelor intipariri virtuoase, oricat de fine, oricat de hieratice).

[flying]

În prealabil postat de florin.oltean75

Ocazional, cu mare placere.
Nu am un duhovnic personal.

Daca nu ai duhovnic personal nu esti ortodox.Intrebare :de ce,totusi, afirmi ca esti ortodox?
Adica ,de ce MINTI ca ca esti ortodox? Stii cine e “ tatal minciunii “ ?