Postul negru

[Moroco]

În prealabil postat de Petru7

Eu țin post și luni. N-ai hulit ortodoxia ci ai marturisit-o. Orice prost ce știe citi românește asta înțelege. Ortodocșii pe dos, dacă se dau mari ortodocși, în loc să-ți fie frați s-au făcut mitomani, pârâși, turnători, ipocriți, vor cenzură, vor exclusivism, vor intoleranță. Văd că te blesteamă și te prigonesc mințind fără să ia aminte că satana e tatăl minciunii. Cine acuză, pârește, judecă, luând locul lui Dumnezeu, pe el însuși se judecă și singur se osândește. Nu face nicidecum parte din ortodoxie și nu e pe placul lui Dumnezeu cel ce nu urmează învățătura și calea Domnului. Acela nu iubește pe Dumnezeu ci este un rătăcit, un fiu al pierzării ce-și face voia și lucrarea cea neagră a celui rău.

Tu chiar crezi că Domnul Iisus Hristos sau sfinții apostoli sau sfinții și călugării din ultimii 2000 de ani se rugau și țineau post după ceasul de la mână sau după ceasul cu cuc asemănându-se cu lumea? Crezi că pustnicii au ceas deșteptător? Ceasurile rugăciunii, ale posturilor și lucrărilor se țineau întotdeauna după Har și după pătrarele zilei împărțite în funcție de răsărit și apus și de poziția soarelui și a lunii pe cer. Deci cine te-a învățat să postești după ceasul de la mâna și nu după Har ți-a dat de slujit unui idol, timpul, măsurat de un sistem electric sau mecanic căruia nu se cuvine să-i spui Dumnezeu deoarece timpul măsoară vremelnicia. Cum ai putea deci măsura cu cele vremelnice pe cele veșnice cum sunt rugăciunea și postul?

Dacă ai postit post negru și acesta s-a terminat atunci ești liber să pui în practică ceea ce ai învățat în timpul rugăciunii și postului. Dacă ai învățat să te înfrânezi și să nu mai păcătuiești atunci după post a venit momentul să pui în practică.

Sarbatori Fericite frava Petru7 de ziua sfintilor apostoli si a tuturor batranilor, episcopilor si arhiereilor... azi se tine in Cer.

Felicitari pentru ca impreuna cu Sfantul Petru, Pavel si Ioan il iubesti pe Domnul Iisus Hristos Cuvantul mai mult decat toti apostolii din toate timpurile...

[Petru7]

În prealabil postat de Moroco

Sarbatori Fericite frava Petru7 de ziua sfintilor apostoli si a tuturor batranilor, episcopilor si arhiereilor... azi se tine in Cer.

Felicitari pentru ca impreuna cu Sfantul Petru, Pavel si Ioan il iubesti pe Domnul Iisus Hristos Cuvantul mai mult decat toti apostolii din toate timpurile...

Mulțumesc pentru urările de bine.

[Moroco]

In post n-ar trebui sa ne gandim ca postim ci ar trebui doar sa ne rugam si sa lucram uitand de mancare si bautura cat mai mult posibil. Cand iti amintesti ca postesti fie nu mai faci altceva decat sa ”postesti” veselindu-te ca nebunul ca te omori, fie iti aminteste mereu de timp si incepi sa iti omori timpul iscodind la fete frumoase, dezgolite ca doar e primavara si cu ingrijorare prefacuta cautand cu ochii tot timpul la ceas numarand minutele si asteptand zilele si orele cand ai voie sa manci de post sau e dezlegare. Uitati si alungati gandul sau pofta de bautura, de lichide sau de apa. Postul cat mai uscat va fereste de mersul des la toaleta unde se produce multa spurcare oricat ai fi de mare calugar.

Principalul e sa dobandim umilinta, ascultarea, smerenia smerita, micsorarea de sine a sufletului vesnic si bineinteles cautam prin rugaciune si post depietrificarea inimii, strapungerea ei prin atentiea la suferinta celor pe care ii iubim adica sa simtim prin durerea pentru ei imbunatatirea inimii ca sa vina in ea iubirea lui Dumnezeu si sa poti darui din interiorul tau mila din belsug si mangaiere curata celor mai mici si mai saraci impreuna cu un cuvant bun sau ceva neinsemnat! Inima blanda si miloasa e un mare dar de la Dumnezeu mai ales cand esti serios si ai lepadat inaltarea de sine cinica, indrazneala si rasul, sarcasmul si batjocurirea de sfinti. Pe ceilalti din jur trebuie sa-i iubim astfel incat sa ascundem de ei ca sa nici nu stie ei ca noi ne rugam sau postim pentru ca sa nu le ingradim libertatea totala tarandu-i in silnicie prin santaje emotionale si ar trebui sa nu ne laudam astfel incat sa nu stie nimeni din lume ca avem o relatiei ascunsa cu Dumnezeu. Cand insa vine vremea marturisirii atunci e frumos sa nu va rusinati ca sunteti crestini sau drept credinciosi ortodocsi care prin exemplul propriu (smerenie si lucru) sunt datori sa calauzeasca spre Dumnezeu si pe cei din jur. Eliberati-i de voi insiva si de orice aluzie sau apropou prin care doriti sa impuneti sa faca mai micii ceea ce faceti voi insiva si nu iscati certuri cu mai marii vostrii reprosandu-le ca ei nu cred sau nu fac.

Deci nu va fie frica sa uitati de mancare si bautura-apa lepadand trufia si o sa vedeti ca Dumnezeu va va darui sa va hraniti cu Har facand voia Sa. Calugariti-va viata dar nu trebuie sa va aratati peste tot starea calugareasca pentru a va lauda sau pentru a impune altora ceva. Cei din jur trebuie sa se simta liberi deplin fara sa se simta obligati prin ceva sa faca ce faceti voi ca jertfa sau slujire lui Dumnezeu.

In post e importanta o veghe, o paza si o cenzura interioara dintro minte nesmintita care nu te insala si nu te tzepuieste mintind fara sa ai habar.

[Moroco]

În prealabil postat de Moroco

In post n-ar trebui sa ne gandim ca postim ci ar trebui doar sa ne rugam si sa lucram uitand de mancare si bautura cat mai mult posibil. Cand iti amintesti ca postesti fie nu mai faci altceva decat sa ”postesti” veselindu-te ca nebunul ca te omori, fie iti aminteste mereu de timp si incepi sa iti omori timpul iscodind la fete frumoase, dezgolite ca doar e primavara si cu ingrijorare prefacuta cautand cu ochii tot timpul la ceas numarand minutele si asteptand zilele si orele cand ai voie sa manci de post sau e dezlegare. Uitati si alungati gandul sau pofta de bautura, de lichide sau de apa. Postul cat mai uscat va fereste de mersul des la toaleta unde se produce multa spurcare oricat ai fi de ”mare” calugar.

Principalul e sa dobandim umilinta, ascultarea, smerenia smerita, micsorarea de sine a sufletului vesnic si bineinteles cautam prin rugaciune si post depietrificarea inimii, strapungerea ei prin atentiea la suferinta celor pe care ii iubim adica sa simtim prin durerea pentru ei imbunatatirea inimii ca sa vina in ea iubirea lui Dumnezeu si sa poti darui din interiorul tau mila din belsug si mangaiere curata celor mai mici si mai saraci impreuna cu un cuvant bun sau ceva neinsemnat! Inima blanda si miloasa e un mare dar de la Dumnezeu mai ales cand esti serios si ai lepadat inaltarea de sine cinica, indrazneala si rasul, sarcasmul si batjocurirea de sfinti. Pe ceilalti din jur trebuie sa-i iubim astfel incat sa ascundem de ei ca sa nici nu stie ei ca noi ne rugam sau postim pentru ca sa nu le ingradim libertatea totala tarandu-i in silnicie prin santaje emotionale si ar trebui sa nu ne laudam astfel incat sa nu stie nimeni din lume ca avem o relatiei ascunsa cu Dumnezeu. Cand insa vine vremea marturisirii atunci e frumos sa nu va rusinati ca sunteti crestini sau drept credinciosi ortodocsi care prin exemplul propriu (smerenie si lucru) sunt datori sa calauzeasca spre Dumnezeu si pe cei din jur. Eliberati-i de voi insiva si de orice aluzie sau apropou prin care doriti sa impuneti sa faca mai micii ceea ce faceti voi insiva si nu iscati certuri cu mai marii vostrii reprosandu-le ca ei nu cred sau nu fac.

Deci nu va fie frica sa uitati de mancare si bautura-apa lepadand trufia si o sa vedeti ca Dumnezeu va va darui sa va hraniti cu Har facand voia Sa. Calugariti-va viata dar nu trebuie sa va aratati peste tot starea calugareasca pentru a va lauda sau pentru a impune altora ceva. Cei din jur trebuie sa se simta liberi deplin fara sa se simta obligati prin ceva sa faca ce faceti voi ca jertfa sau slujire lui Dumnezeu.

In post e importanta o veghe, o paza si o cenzura interioara dintro minte nesmintita care nu te insala si nu te tzepuieste mintind fara sa ai habar.

Sa invatam si de la textele sacre cum se tine postul care smereste sufletul vesnic si strapunge inima:

Isaia Capitolul 58
1. Strigă din toate puterile şi nu te opri, dă drumul glasului să sune ca o trâmbiţă, vesteşte poporului Meu păcatele sale şi casei lui Iacov fărădelegile sale.

2. În fiecare zi Mă caută, pentru că ei voiesc să ştie căile Mele ca un popor care făptuieşte dreptatea şi de la legea Dumnezeului său nu se abate. Ei Mă întreabă despre legile dreptăţii şi doresc să se apropie de Dumnezeu.

3. Pentru ce să postim, dacă Tu nu vezi? La ce să ne smerim sufletul nostru, dacă Tu nu iei aminte? Da, în zi de post, voi vă vedeţi de treburile voastre şi asupriţi pe toţi lucrătorii voştri.

4. Voi postiţi ca să vă certaţi şi să vă sfădiţi şi să bateţi furioşi cu pumnul; nu postiţi cum se cuvine zilei aceleia, ca glasul vostru să se audă sus.

5. Este oare acesta un post care Îmi place, o zi în care omul îşi smereşte sufletu său?l Să-şi plece capul ca o trestie, să se culce pe sac şi în cenuşă, oare acesta se cheamă post, zi plăcută Domnului?

6. Nu ştiţi voi postul care Îmi place? - zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor.

7. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine.

8. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu.

9. Atunci vei striga şi Domnul te va auzi; la strigătul tău El va zice: Iată-mă! Dacă tu îndepărtezi din mijlocul tău asuprirea, ameninţarea cu mâna şi cuvântul de cârtire,

10. Dacă dai pâinea ta celui flămând şi tu saturi sufletul amărât, lumina ta va răsări în întuneric şi bezna ta va fi ca miezul zilei.

11. Domnul te va călăuzi necontenit şi în pustiu va sătura sufletul tău. El va da tărie oaselor tale şi vei fi ca o grădină adăpată, ca un izvor de apă vie, care nu seacă niciodată.

12. Pe vechile tale ruine se vor înălţa clădiri noi, vei ridica din nou temeliile străbune şi vei fi numit dregător de spărturi şi înnoitor de drumuri, ca ţara să poată fi locuită.

13. Dacă îţi vei opri piciorul tău în ziua de odihnă şi nu-ţi vei mai vedea de treburile tale în ziua Mea cea sfântă, ci vei socoti ziua de odihnă ca desfătare şi vrednică de cinste, ca sfinţită de Domnul, şi vei cinsti-o, fără să mai umbli, fără să te mai îndeletniceşti cu treburile tale şi fără să mai vorbeşti deşertăciuni,

14. Atunci vei afla desfătarea ta în Domnul. Eu te voi purta în car de biruinţă pe culmile cele mai înalte ale ţării şi te voi bucura de moştenirea tatălui tău Iacov, căci gura Domnului a grăit acestea.

[Moroco]

În prealabil postat de Iorest

Cum se posteşte în Postul Mare (Postul Paştilor) în prima săptămână după rigoare:

Cum postim în Postul Paștilor
Profesorul Ene Branişte, în lucrarea „Liturgica Generală”, scrie că în aceste 40 de zile, tradiţia spunea să se postească astfel: „în primele două zile se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile şi ultimele două zile (vineri şi sâmbătă) din Săptămâna Patimilor. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singura data pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de doua ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte".

Multumesc pentru lamuriri, insa, din pacate, la nimic nu-ti foloseste tot postul tinut la perfectie daca nu iubesti fara acuzari pe Dumnezeu, pe Hristos-Cuvantul facand mereu mila de aproape, nu rautate... deschidere si mila cu smerenie, micsorare si umilinta, avand foarte mare grija la felul in care te rogi, vorbesti si porti dialogul ca nu cumva sa ranesti sau sa minti-lingusesti-ispitesti-lauzi in desert. Cu cat te stradui mai mult iti maresti viclenia smintisoreniei neinteleasa si neobservata si nestiuta in care te adancesti cu viata si cu persoana ca intrun aluat al fariseilor fatarnici, aceasta stare de smintisoreala ascunsa nevazuta si neinteleasca devenind in sufletul, mintea si inima ta sursa de mari si grele victimizari-acuzari iar starea suparata si nemultumita in care musteste acuzarea te va tara si vei aluneca in placerile si bucuriile tradarii, lepadarii si razbunarii viitoare turbat-pripite.

Daca nu iubesti cu adevarat pe Dumnezeu la nimic nu-ti foloseste!!!

[Moroco]

În prealabil postat de Moroco

Multumesc pentru lamuriri, insa, din pacate, la nimic nu-ti foloseste tot postul tinut la perfectie daca nu iubesti fara acuzari pe Dumnezeu, pe Hristos-Cuvantul facand mereu mila de aproape, nu rautate... deschidere si mila cu smerenie, micsorare si umilinta, avand foarte mare grija la felul in care te rogi, vorbesti si porti dialogul ca nu cumva sa ranesti sau sa minti-lingusesti-ispitesti-lauzi in desert. Cu cat te stradui mai mult iti maresti viclenia smintisoreniei neinteleasa si neobservata si nestiuta in care te adancesti cu viata si cu persoana ca intrun aluat al fariseilor fatarnici, aceasta stare de smintisoreala ascunsa nevazuta si neinteleasca devenind in sufletul, mintea si inima ta sursa de mari si grele victimizari-acuzari iar starea suparata si nemultumita in care musteste acuzarea te va tara si vei aluneca in placerile si bucuriile tradarii, lepadarii si razbunarii viitoare turbat-pripite.

Daca nu iubesti cu adevarat pe Dumnezeu la nimic nu-ti foloseste!!!

Trbuie sa uiti ca postesti, ca nu manci si nu bei nimic pentru ca sa nu te pilesti iar daca apare foamea si setea trebuie sa veghezi si sa te pazesti sa nu apara careva sa ti-o pileasca si sa ti-o potoleasca cu lume pilindu-te ca fiu al omului sau al lui Dumnezeu. Daca-ti pierzi credinta si vrei sa te pilesti atunci o s-o patesti negresit fara-ndoiala ca un mandru tatuc!

In post crucificator ar trebui sa ne rugam si sa ne smerim sufletul cel vesnic prin tanguire de pocainta, umilinta, micsorare de sine, lepadarea de lume, de mandrie, de iubirea de bani, de averi, de inchinari la banidoli si la cei care nu se inchina la Dumnezeu, lepadarea de acuzari, de trufie, manie, furie, trandavie, fatarnicie, ipocrizenie, de blesteme si hule, lepadarea ingmfarii ca sa dam sansa inimii la o Cale spre inmuiere, dezpietrire, imblanzire, schimbare in bine pentru a avea parte de revenire in Dumnezeu ca sa-I fii vrednic sa-I slujesti cu credinta Imparatului Credintei si Sfinteniei, Hristos-Cuvantul, iubindu-L si miluindu-i apropiatii si mai micii.

[Moroco]

Limba dulce mult aduce. Limba rea, mult amar cu ea. Vorba lunga saracia omului... limbut. Dar toate vin din interior si de aceea e bine sa ai o inima curata, sufelt vesnic curat si o minte curata si sanatoasa intrun trup curat si sanatos. Ca sa ajungi acolo poti folosi rugaciunea si postul din perioada asta.

[Moroco]

Trebe sa ai vointa si motivatie sau ca sa nu te semetesti mandrindu-te si laudandu-te cu postul incercand sa-i pocaiesti si sa-i silnicesti pe altii... mai bine incerci sa uiti de tot de mancare si bautura pe termen lung, te ocupi cu altceva bun, cu lucrarile binecuvantate, cu rugaciunile, cu umilinta si uiti de post si de mancare si bautura, te stradui sa nu stii dastea...

La cautarea, curiozitatea, cumularea de constinte din pacatuire cu care ne falim ca nebunii piliti ce se maresc si se inalta pe sine ca smintisori puternici... la astea ar fi bine sa postim uitand ca postim si uitand de mancare si bautura si constientizand ca orice mancare si bautura omul o amesteca cu pacate si lene si se mangaie cu placerea si bucuria de la ele ca un vis plin de speranta... desarta. Pacatul, pacatul, pacatul, pacatul, pacatul,..., pacatul e buba rea ce se da rai bun, se transforma si se metamorfozeaza incat n-l poti identifica in tine ca sa-l excluzi ci o sa faci multa vreme doar pe dos si-ţi vorbeste pe diferite voci ca sa te ia in haita si demonii te mandresc mereu si te elibereaza de ei insisi in pacat caci acolo esti liber vremelnic in sensul ca esti ca si cucerit in vesnicie si stapanit de ei. Iar Dumnezeu va locui in nepacatuirea omului, deci daca nu te ingrijesti de nepacatuire atunci dincolo vei fi lipsit de binecuvantarea si prezenta milei divine suferind ca viermele care s-a obijnuit sa se hraneasca cu pacat desi pacatul ii aduce tot chinul si suferinta.

Postul se tine la pacate si la bucatele si bauturile cu care le manci amestecate si la inhaitarea cu lumea si cu sefii ei, demonii vorbitori ca sa te scoata nebun din moment ce te innebunesc cu dresajul blanzeniei lor eretice, pagane, sectare, sateiste, pilite pana peste cap. Insa de incepi sa te lauzi si sa te pilesti si tu atunci cazi mai rau, in mandria pacatului care are puterea de a se arata si a se da nepacatoasa de parca ai fi invingator si incepi sa te pilesti si sa te lauzi si mai mult si ajungi sa nu-ţi mai pese grozavindu-te in prostia smoleniei si caricaturizarii actoricesti din care nu mai poti iesi ca vedeta!

[Moroco]

În prealabil postat de Moroco

Trebe sa ai vointa si motivatie sau ca sa nu te semetesti mandrindu-te si laudandu-te cu postul incercand sa-i pocaiesti si sa-i silnicesti pe altii... mai bine incerci sa uiti de tot de mancare si bautura pe termen lung, te ocupi cu altceva bun, cu lucrarile binecuvantate, cu rugaciunile, cu umilinta si uiti de post si de mancare si bautura, te stradui sa nu stii dastea...

La cautarea, curiozitatea, cumularea de constinte din pacatuire cu care ne falim ca nebunii piliti ce se maresc si se inalta pe sine ca smintisori puternici... la astea ar fi bine sa postim uitand ca postim si uitand de mancare si bautura si constientizand ca orice mancare si bautura omul o amesteca cu pacate si lene si se mangaie cu placerea si bucuria de la ele ca un vis plin de speranta... desarta. Pacatul, pacatul, pacatul, pacatul, pacatul,..., pacatul e buba rea ce se da rai bun, se transforma si se metamorfozeaza incat n-l poti identifica in tine ca sa-l excluzi ci o sa faci multa vreme doar pe dos si-ţi vorbeste pe diferite voci ca sa te ia in haita si demonii te mandresc mereu si te elibereaza de ei insisi in pacat caci acolo esti liber vremelnic in sensul ca esti ca si cucerit in vesnicie si stapanit de ei. Iar Dumnezeu va locui in nepacatuirea omului, deci daca nu te ingrijesti de nepacatuire atunci dincolo vei fi lipsit de binecuvantarea si prezenta milei divine suferind ca viermele care s-a obijnuit sa se hraneasca cu pacat desi pacatul ii aduce tot chinul si suferinta.

Postul se tine la pacate si la bucatele si bauturile cu care le manci amestecate si la inhaitarea cu lumea si cu sefii ei, demonii vorbitori ca sa te scoata nebun din moment ce te innebunesc cu dresajul blanzeniei lor eretice, pagane, sectare, sateiste, pilite pana peste cap. Insa de incepi sa te lauzi si sa te pilesti si tu atunci cazi mai rau, in mandria pacatului care are puterea de a se arata si a se da nepacatoasa de parca ai fi invingator si incepi sa te pilesti si sa te lauzi si mai mult si ajungi sa nu-ţi mai pese grozavindu-te in prostia smoleniei si caricaturizarii actoricesti din care nu mai poti iesi ca vedeta!

Au trecut doua saptamani din post. ”...Miluieste-ma Doamne sa te urmez si sa-mi vad pacatele si greselile mele ca sa-mi cureti mintea si sa nu osandesc pe mai marele sau pe aproapele meu, te rog apara-ma sa nu ma grozavesc ca prostul lasandu-ma pilit de cei cazuti in cadere spre pierzarea ispititoare... a mundriei trufase pismasher-pipipipileala, inselare si pripeala”

(Multi rezolva problema scapand de presiuni dandu-se si tradand cand vine ispita sau demonii si insista sa te ia (de ”shef”). Dar nu-i suficient sa scapi de problema ci e nevoie si sa-ti tradezi tradarea lepadandu-te de ea(pacateaua exclusivisteric) ca urmandu-L pe Cale sa nu-L mai tradezi pentru ea(mineaua-pacateaua exclusivisteric) pe Hristos-Cuvantul, pe imparatul Cel sfant al inimii sufletului vesnic!)

Degeaba vrei in matrixul vietii NEOpacea cu satana, sateii, demonii si robotii prin solutia tradarii ca sa te linistesti ca nu asta-i solutia ci trebuie sa nu tradezi pe Dumnezeu pentru a primi acum si in vesnicie pacea cu Dumnezeu!

Importanta e pacea cu Dumnezeu si trimisii si abea apoi cu altii... mai buni sau mai rai.

[Moroco]

Au trecut doua saptamani din post. ”...Miluieste-ma Doamne sa te urmez si sa-mi vad pacatele si greselile mele ca sa-mi cureti mintea si sa nu osandesc pe mai marele sau pe aproapele meu, te rog apara-ma sa nu ma grozavesc ca prostul lasandu-ma pilit de cei cazuti in cadere spre pierzarea ispititoare... a mundriei trufase pismasher-pipipipileala, inselare si pripeala”

(Multi rezolva problema scapand de presiuni dandu-se si tradand cand vine ispita sau demonii si insista sa te ia (de ”shef”). Dar nu-i suficient sa scapi de problema ci e nevoie si sa-ti tradezi tradarea lepadandu-te de ea(pacateaua exclusivisteric) ca urmandu-L pe Cale sa nu-L mai tradezi pentru ea(mineaua-pacateaua exclusivisteric) pe Hristos-Cuvantul, pe imparatul Cel sfant al inimii sufletului vesnic!)

Degeaba vrei in matrixul vietii NEOpacea cu satana, sateii, demonii si robotii prin solutia tradarii ca sa te linistesti ca nu asta-i solutia ci trebuie sa nu tradezi pe Dumnezeu pentru a primi acum si in vesnicie pacea cu Dumnezeu!

Importanta e pacea cu Dumnezeu si trimisii si abea apoi cu altii... mai buni sau mai rai.

Nu tot cautati solutii si rezolvari caci solutia pentru rugaciunea si postul duhovnicesc spre eliberare de monstruoasele-uriasele patimi si addictii e cea primita de la Mesia: ”tineti mintea la iad, plangeti-va pe voi insiva (priviti-va in oglinda Crucii si-n vietuirile sfintilor, caraiti, nemultumiti-va, acuzati-va, judecati-va, condamnati-va, chinuiti-va, omorati-va, lepadati-va de voi, pocaiti-va, umiliti-va, smeriti-va, tineti-va mintea la iad, la suferinta, la nimicnice, la pacatosenie, la durere, prostie, la ispita, la grozavie, la pacatuire, la pofte, la rautate, revoltati-va, urlati, innebuniti-va, deprimati-va, urati-va, distrugeti-va, saraciti-va, excludeti-va, supuneti-va, ocarati-va, blestemati-va, recunoasteti-va, etc. ) iar de ceilalti nu va plangeti, nu-i acuzati, nu-i judecati, nu-i loviti, nu-i amenintati, nu-i huliti, nu-i ispititi, nu-i provocati, nu-i certati, nu-i blestemati ci rabdati-i pana la Dumnezeu fara sa va smintiti (facand invers) si fara sa deznadajduiti (ca fraierii tzepuiti umplandu-va de vidul sinistru, de necredinta, delasare, nepsare, abandon, mancare, drogare, desfranare, razbunare, pripeli, hula, mandrie, pisma, rautate, lume, barfa, lene, pofte si averi desarte, munci, jocuri, calatorii, distractii, ospete, paci si odihne fara Dumnezeu, goi si curatiti de tot, buni de tot, guvizi, imitatori de discutii dintre voi, discutii de iubitori de sine, de laudarosi, de certareti, de tradatori, de gropari, de dezertori, de laudarosi betivi, batausi, prostoci, pescari, vanatori, hoti, criminali, talhari, excroci, jmecheri, intelectuali, profesionisti, premianti, mesteri, meseriasi, virtuosi, celebri, vrednici, somitati, capacitati, competenti, avuti, beroi, exclusivisti, exemple, ipocriti, mascarici, circari, artisti, boschetari, tiganibanifumhula, infumurati, mediocri, bani murdari, bolnavi, prapaditi, fricosi, disperati, ingrijorati, ratati, haita unita, lume unita, uniti in faradelegi, etc.).