Versetul de azi

[vsovi]

În prealabil postat de mirelat

Sfânta Evanghelie după Luca 8, 26-39

26. Şi au ajuns cu corabia în ţinutul Gherghesenilor, care este în faţa Galileii.
27. Şi ieşind pe uscat, L-a întâmpinat un bărbat din cetate, care avea demon şi care de multă vreme nu mai punea haină pe el şi în casă nu mai locuia, ci prin morminte.
28. Şi văzând pe Iisus, strigând, a căzut înaintea Lui şi cu glas mare a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu Celui Preaînalt? Rogu-Te, nu mă chinui.
29. Căci poruncea duhului necurat să iasă din om, pentru că de mulţi ani îl stăpânea, şi era legat în lanţuri şi în obezi, păzindu-l, dar el, sfărâmând legăturile, era mânat de demon, în pustie.
30. Şi l-a întrebat Iisus, zicând: Care-ţi este numele? Iar el a zis: Legiune. Căci demoni mulţi intraseră în el.
31. Şi-L rugau pe El să nu le poruncească să meargă în adânc.
32. Şi era acolo o turmă mare de porci, care păşteau pe munte. Şi L-au rugat să le îngăduie să intre în ei; şi le-a îngăduit.
33. Şi, ieşind demonii din om, au intrat în porci, iar turma s-a aruncat de pe ţărm în lac şi s-a înecat.
34. Iar păzitorii văzând ce s-a întâmplat, au fugit şi au vestit în cetate şi prin sate.
35. Şi au ieşit să vadă ce s-a întâmplat şi au venit la Iisus şi au găsit pe omul din care ieşiseră demonii, îmbrăcat şi întreg la minte, şezând jos, la picioarele lui Iisus şi s-au înfricoşat.
36. Şi cei ce văzuseră le-au spus cum a fost izbăvit demonizatul.
37. Şi L-a rugat pe El toată mulţimea din ţinutul Gherghesenilor să plece de la ei, căci erau cuprinşi de frică mare. Iar El, intrând în corabie, S-a înapoiat.
38. Iar bărbatul din care ieşiseră demonii Îl ruga să rămână cu El. Iisus însă i-a dat drumul zicând:
39. Întoarce-te în casa ta şi spune cât bine ţi-a făcut ţie Dumnezeu. Şi a plecat, vestind în toată cetatea câte îi făcuse Iisus.

de aici se observa ca demonizatul era un fel de Samson, dar care poruncea demonilor sa iasa din om shi aceia intrau in el, in demonizat shi formau un fel de legheon, un taram al legilor shi legaturilor, un fel de falanster al terorii caci urla shi striga sa iasa demonul din el, era ca un strigoi care era manat de diavol in pustie...

dar iata cat de frumos l-a intampinat pe Hristos, chiar demonizat fiind:

"28. Şi văzând pe Iisus, strigând, a căzut înaintea Lui şi cu glas mare a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu Celui Preaînalt? Rogu-Te, nu mă chinui."

deci chiar cu mintzile ratacite demonizatul shtia ca se putea ashtepta la a fi chinuit, caci ieshind diavolii din el l-ar fi chinuit aceasta pe demonizat shi nu dorea sa fie chinuit... caci in el era o simbiotica vietzuire draceasca... iar scoaterea dracilor, a duhurilor rele ar fi fost dureroasa caci duhurile rele s-ar fi razbunat pe el, pe indracit...

iar duhurile rele graind l-au rugat sa le dea voie sa intre in turma de porci

deci Hristos ca sa nu produca suferintze in demonizat le-a ingaduit dracilor sa faca ceea ce voiau shi ceea ce L-a rugat sa le permita, iar Domnul le-a ingaduit shi dracii au ieshit din demonizat shi au intrat in turma de porci...

iar barbatul acela apoi dorea ca Iisus sa ramana cu el, dar Iisus i-a dat drumul sa se duca acasa, shi sa povesteasca cat de mult bine ii facuse Dumnezeu, dar ce bine ii facuse Hristos? poruncise Iisus diavolilor? ce facuse Hristos? nimic, ci practic eliberase diavolii tzinutzi captivi in demonizat... la daduse voie sa plece, sa iasa din om shi sa intre in turma de porci, caci demonizatul, le poruncea sa iasa din oameni shi ei intrau in el... iar diavolul il mana in pustie... caci el poruncea diavolilor sa iasa din om...

deci ce bine putea sa povesteasca de acasa de la el demonizatul care nu mai era plin de duhurile rele caci ieshisera din el shi era acum in toate mintzile? caci Hristos nu i-a facut nimic... poi nu de Hristos trebuia sa povesteasca ci ce bine i-a facut lui Dumnezeu... shi cand i-a facut bine? cum? despre ce putea povesti? poi am impresia ca abea mai tarziu a intzeles demonizatul ce bine i-a facut lui Dumnezeu... ca Hristos nu se refera la el insushi ca i-ar fi facut vre-un bine... ca nu i-a facut nici un bine... ca doar Iisus Hristos a eliberat din el dracii captivi, le-a dat voie sa iasa din om shi sa intre in turma de porci fiindca il rugasera... le-a implinit voia... le-a permis... nu le-a poruncit absolut nimic... shi cu toate astea zice Hristos in alt loc: "Este Unul aici Care este mai mare ca templul" shi Care precis Acela i-a facut mult bine acelui om, lucruri care urma sa le povesteasca de atunci incolo shi altora... deci iata ce sarcina ii daduse Hristos in locul aceleia de a rupe lantzuri shi obezi shi de a scoate dracii din om shi de a face propaganda shi infricoshare urland shi strigand shi speriind lumea tocmai ca sa-l mane diavolul in pustie sau prin spitalele de nebuni...

eh ce frumos am talmacit-o shi pe asta... :), Doamne iarta-ma...

[georgeval]

Evanghelia Duminicii a XXII-a dupa Rusalii (Pilda bogatului nemilostiv)
Luca 16, 19-31
Zis-a Domnul: ascultati pilda aceasta: era un om bogat care se imbraca in porfira si in vison si care petrecea in toate zilele, inconjurat de slava. Iar un sarac, anume Lazar, care zacea inaintea portilor lui, plin de bube, dorea mult sa se sature din faramiturile care cadeau de la masa bogatului; caci pana si cainii, venind, lingeau bubele lui. si a murit saracul si a fost dus de ingeri in sanul lui Avraam. A murit apoi si bogatul si l-au ingropat. si in iad, ridicandu-si ochii, el, care era in chinuri, a vazut de departe pe Avraam si pe Lazar in sanul lui. Atunci a strigat el si a zis: parinte Avraame, fie-ti mila de mine si trimite pe Lazar sa-si intinga varful degetului in apa si sa-mi racoreasca limba, caci ma chinuiesc in aceasta vapaie. Dar Avraam a zis: fiule, adu-ti aminte ca tu ai primit cele bune ale tale in viata ta, si Lazar asijderea, pe cele rele; dar acum aici el se mangaie, iar tu te chinuiesti. si peste toate acestea, intre noi si intre voi este o prapastie adanca, intarita in asa fel, ca cei ce ar vrea sa treaca de aici la voi, ori de acolo la noi, sa nu poata sa treaca. Atunci el a zis: te rog, dar, parinte, sa-l trimiti acasa la tatal meu, caci am cinci frati; sa le spuna acestea, ca sa nu vina si ei la acest loc de chin. Avraam i-a raspuns: au pe Moise si pe prooroci, sa-i asculte pe ei. Dar el i-a zis: nu, parinte Avraame; ci daca cineva dintre cei morti se va duce la ei, se vor pocai. Atunci Avraam i-a spus: daca nu asculta pe Moise si pe prooroci, nu vor crede nici chiar daca ar invia cineva din morti.


Pentru mine aceasta Evanghelie este cea mai potrivita dovada scripturistica pentru judecata particulara. Dintre nenumaratele invataturi as aminti un exemplu. Pe cel care se mantuieste Hristos il nominalizeaza, insa pe cel care se osandeste nu-l aminteste pe nume, in timpul vietii sale pamantesti, bogatul din aceasta Evanghelie era indiferent, traia in nesimtire duhovniceasca si era preocupat doar de propriul lui confort si de propria sa fericire, a devenit un anonim pentru Dumnezeu din pricina pacatelor sale. Nu avea grija de nimeni, nu se temea de nimeni si nu se raporta la nimeni. Nu pomenea numele lui Dumnezeu si nu se ingrijea de faptul ca altii sufera de saracie, de boala sau de singuratate. Putem spune, asadar, ca cea dintai si cea mai grava dintre starile sale negative sufletesti era nepasarea insotita de nemilostivire, la care se adauga si necredinta sa.

[vsovi]

În prealabil postat de georgeval

Evanghelia Duminicii a XXII-a dupa Rusalii (Pilda bogatului nemilostiv)
Luca 16, 19-31
Zis-a Domnul: ascultati pilda aceasta: era un om bogat care se imbraca in porfira si in vison si care petrecea in toate zilele, inconjurat de slava. Iar un sarac, anume Lazar, care zacea inaintea portilor lui, plin de bube, dorea mult sa se sature din faramiturile care cadeau de la masa bogatului; caci pana si cainii, venind, lingeau bubele lui. si a murit saracul si a fost dus de ingeri in sanul lui Avraam. A murit apoi si bogatul si l-au ingropat. si in iad, ridicandu-si ochii, el, care era in chinuri, a vazut de departe pe Avraam si pe Lazar in sanul lui. Atunci a strigat el si a zis: parinte Avraame, fie-ti mila de mine si trimite pe Lazar sa-si intinga varful degetului in apa si sa-mi racoreasca limba, caci ma chinuiesc in aceasta vapaie. Dar Avraam a zis: fiule, adu-ti aminte ca tu ai primit cele bune ale tale in viata ta, si Lazar asijderea, pe cele rele; dar acum aici el se mangaie, iar tu te chinuiesti. si peste toate acestea, intre noi si intre voi este o prapastie adanca, intarita in asa fel, ca cei ce ar vrea sa treaca de aici la voi, ori de acolo la noi, sa nu poata sa treaca. Atunci el a zis: te rog, dar, parinte, sa-l trimiti acasa la tatal meu, caci am cinci frati; sa le spuna acestea, ca sa nu vina si ei la acest loc de chin. Avraam i-a raspuns: au pe Moise si pe prooroci, sa-i asculte pe ei. Dar el i-a zis: nu, parinte Avraame; ci daca cineva dintre cei morti se va duce la ei, se vor pocai. Atunci Avraam i-a spus: daca nu asculta pe Moise si pe prooroci, nu vor crede nici chiar daca ar invia cineva din morti.


Pentru mine aceasta Evanghelie este cea mai potrivita dovada scripturistica pentru judecata particulara. Dintre nenumaratele invataturi as aminti un exemplu. Pe cel care se mantuieste Hristos il nominalizeaza, insa pe cel care se osandeste nu-l aminteste pe nume, in timpul vietii sale pamantesti, bogatul din aceasta Evanghelie era indiferent, traia in nesimtire duhovniceasca si era preocupat doar de propriul lui confort si de propria sa fericire, a devenit un anonim pentru Dumnezeu din pricina pacatelor sale. Nu avea grija de nimeni, nu se temea de nimeni si nu se raporta la nimeni. Nu pomenea numele lui Dumnezeu si nu se ingrijea de faptul ca altii sufera de saracie, de boala sau de singuratate. Putem spune, asadar, ca cea dintai si cea mai grava dintre starile sale negative sufletesti era nepasarea insotita de nemilostivire, la care se adauga si necredinta sa.

poi

bogatul nemilostiv e sufletul omului iar saracul Lazar este sfintzenia.

sau

bogatul nemilostiv e mandria desharta iar saracul Lazar e moartea mortzii.

sau

bogatul nemilostiv e increderea tiumfalista in deznadejde si necredintza iar saracul Lazar e indemnul la pocainta.

sau

bogatul nemilostiv e blestemul iar saracul Lazar e binecuvantarea lui Dumnezeu neluata in seama.

În prealabil postat de georgeval

Dintre nenumaratele invataturi as aminti un exemplu. Pe cel care se mantuieste Hristos il nominalizeaza, insa pe cel care se osandeste nu-l aminteste pe nume, [...] a devenit un anonim pentru Dumnezeu din pricina pacatelor sale.

Nu m-am gandit pana acum la aspectul acesta, multumim George ca ne mai luminezi.

[Dex53]

Ezechiel 5:17. Eu voi trimite împotriva voastră foametea şi fiare rele care te vor lipsi de copii; ciumă şi sânge vor trece peste tine şi sabie voi aduce împotriva ta: Eu, Domnul, grăiesc acestea".

acest verset mi se pare reprezentativ pentru caracterul lui Yahve in VT.

[georgeval]

În prealabil postat de mirelat

Nu m-am gandit pana acum la aspectul acesta, multumim George ca ne mai luminezi.

Iata ca putem intelege cat de important este numele pe care noi il primim prin taina Botezului, de aceea Biserica face pomenire nominala la slujbele, ei tocmai pentru a accentua ca noi suntem persoane pentru Dumnezeu. Spunea parintele Staniloae ca prin punerea numelui la botez copilul este scos din anonimatul naturii si devine persoana cu identitate proprie, asa cum tamplarul scoate din anonimatul materiei lemnoase un scaun, o masa, etc.

[ciprian85]

În prealabil postat de Dex53

Ezechiel 5:17. Eu voi trimite împotriva voastră foametea şi fiare rele care te vor lipsi de copii; ciumă şi sânge vor trece peste tine şi sabie voi aduce împotriva ta: Eu, Domnul, grăiesc acestea".

acest verset mi se pare reprezentativ pentru caracterul lui Yahve in VT.

Yahve in VT nu este un Dumnezeu sangeros, razbunator. Dumnezeu este acelassi dintru inceput si paan in prezent. Yahve este un Dumnezeu drept, rabdator, asemenea unui parinte grijuliu, care atunci cand copiii lui "o iau razna" ia masurile corective necesare. Iar evreii o "luau razana" destul de des si erau destul de tari de cerbicie(incapatanati) pa aceasta cale, prigonind-ui pe proorocii trimisi de Dumnezeu cu scopul de ai indrepta. In astfel de situatii in care poporul nu isi recunostea greseala, nu se pocaia, venea si pedeapsa - ultima metoda de indreptare. Pentru a te convinge de rabdarea grija si iubirea lui Yahve vezi iertarea cetatii Ninve de la distrugere, ca urmare a pocaintei ninivitenilor, sau dialogul dintre Moise si Dumnezeu inainte de distrugerea Sodomei si Gomorei. Yahve nu i-a pierdut pe oameni decat in cazul in care acestia refuzau sa se indrepte, statornicind in rau, in destrabalare, iar aceasta o facea ca ultima metoda pentru a opri raul in a se raspandi pe pamant. La fel Dumnezeu nu l-a facut pe om muritor pentru a se razbuna pentru faptul ca i-a incalcat porunca. Dumnezeu insemnand iubire si grija pentru Creatia Sa, a facut aceasta tocmai ca raul, salasluit in om(nemuritor pe atunci) dupa ce a gustat din pomul cunostintei binelui si raului, sa nu devina nemuritor. Marea Iubire a lui Iahve poate fi vazuta si prin gestul de a-L da pe unicul Sau Fiu drept Jertfa pentru rascumparea noastra a oamenilor, desi oamenii de-a lungul viacurilor l-au uitat, i-au nesocotit poruncile, sau chiar s-au razvratit Acest comportament ne caracterizeaza si pe noi cei de azi, cei ce nesocotim Marea Iubire a lui Dumnezeu, si Jertfa Fiului Sau. Dumnezeu sa ne ierte!

[vsovi]

postat de georgeval:

Iata ca putem intelege cat de important este numele pe care noi il primim prin taina Botezului, de aceea Biserica face pomenire nominala la slujbele, ei tocmai pentru a accentua ca noi suntem persoane pentru Dumnezeu. Spunea parintele Staniloae ca prin punerea numelui la botez copilul este scos din anonimatul naturii si devine persoana cu identitate proprie, asa cum tamplarul scoate din anonimatul materiei lemnoase un scaun, o masa, etc.

ne spunea parintele Galeriu in filmuletzul de pe site ca Lazar vine de la Dumnezeu ajuta, deci nu este doar asha un nume care suna frumos ci are shi o semnificatzie tainica, El azar... dar s-a shi intamplat ceea ce a raspuns parintele Avraam bogatului nemilostiv ajuns in locul de chin care acuma vroia el sa-i ajute pe tatal sau shi pe cei cinci fratzi, deci in total ei erau 7, shi se gandea shi acolo doar la ei inshishi, taticul cu cei 6 copii, caci mama nu aveau decat iubirea de sine...

shi chiar daca Mantuitorul l-a inviat din mortzi pe Lazar, ei tot n-au crezut ci au cerut alte semne shi minuni... ca sa creada... deci parintele Avraam a avut dreptate... ca le va fi inutil, caci daca pe Moise shi pe prooroci nu cred, atunci nici daca va fi cineva sa invie din mortzi, tot nu vor crede... shi n-au crezut... caci Lazar inviase din mortzi in mijlocul lor... caci s-a rugat Hristos shi a fost ascultat de Tatal. Totushi au fost unii care au crezut, dar problema e ca mai devreme sau mai tarziu multzi l-au parasit pe Hristos... s-au plictisit... s-au intors ca sa-i interneze shi sa-i ajute senatoriul pacatelor... unde oamenii se trateaza cu cafea shi placeri gastronomice de foarte mare calitate exact asha cum se da fetishcana gomorei pentru competentzele shi verdictul satanei... dar nimeni nu e tzinut cu fortza... chiar daca prapastia e adanca, unii o strabat... se straduie sa o treaca in zbor, cu gandul, cu pofta, cu dorul macar... cu interesul, oricare ar fi numai ala care nu e sfant... ala nu care e spre desavarshirea ascultarilor de Dumnezeu ci numai ala care te mandreshte cumva pe undeva, numa ala e bun ca te potzi da balena-n borcan... ca doar porfira e devina, nu-i asha? ori visonul in-chipuirilor... ca de aia te ingamfi; sau atunci pentru ce? de ce?

În prealabil postat de vsovi

ne spunea parintele Galeriu in filmuletzul de pe site ca Lazar vine de la Dumnezeu ajuta, deci nu este doar asha un nume care suna frumos ci are shi o semnificatzie tainica, El azar...

n-am vazut filmul, da' pana la urma il chema Lazar sau Eleazar ?

În prealabil postat de georgeval

Iata ca putem intelege cat de important este numele pe care noi il primim prin taina Botezului, de aceea Biserica face pomenire nominala la slujbele, ei tocmai pentru a accentua ca noi suntem persoane pentru Dumnezeu. Spunea parintele Staniloae ca prin punerea numelui la botez copilul este scos din anonimatul naturii si devine persoana cu identitate proprie, asa cum tamplarul scoate din anonimatul materiei lemnoase un scaun, o masa, etc.

da, este uimitor sa te gandesti ca aceasta relatie personalizata chiar exista si este efectiva, chiar daca nu suntem toti constienti de purtarea de grija a lui Dumnezeu si nu-i multumim asa cum ar trebui.

Mi-aduc aminte ca eram odata in avion, era noapte si se vedeau de deasupra luminitele unui mare oras, multime de case. Si ma gandeam ce lucru maret, incomensurabil este ca cineva acolo Sus ii iubeste pe toti si are grija de ei si le armonizeaza existenta si toata Creatia Lui nu este lasata la voia intamplarii.