Fericitul Augustin

[orthodoxia.i.thanatos]

În prealabil postat de RaulOvi

Toate invinuirile aduse Sfantului Nicodim Aghioritul ca ar fi influentat de teologia papistasa sunt false! El a fost un mare aparator al Dreptei Credinte! In discutiile avute cu papistasii ii combatea tot timpul.El a fost cinstit tot timpul , cu mult timp inainte de canonizarea lui oficiala.A fost cinstit si de Patriarhul Ioachim al 3-lea si de toti parintii athoniti.Nu Athenagoras l-a canonizat primul, ci poporul a dorit asta. Si Sfantul Ioan Iacob Hozevitul l-a cinstit pe Sfantul Nicodim! Atunci daca Sfantul Nicodim nu e sfant , nici Ioan Iacob Hozevitul nu e! Recomand sa citesti : http://www.razbointrucuvant.ro/2007/...cob-hozevitul/

Nicodim Aghioritul, ca si Augustin de Hippo, dealtfel, au avut si contributii remarcabile, deosebite din punct de vedere teologic, ortodox, pe care nimeni nu le contesta. E foarte posibil ca Sf. Ioan Iacob sa fi scris cuvinte laudative la adresa lui Nicodim Aghioritul, dar ma indoiesc ca textul publicat de Razbointrucuvint i-ar apartine in intregime sfintului (poti sa dai si alte referinte?) pentru ca numai anumite paragrafe apar ca si citat. Oricum, Sf. Ioan Iacob nu a ajuns sfint pentru ceea ce a scris despre Nicodim Aghioritul, dar aceea nici nu-l face mai putin ortodox. In schimb, si Nicodim Aghioritul, si Augustin, constient sau nu, au expus erezii.

Joachim III apare inscris in lista masonilor Marii Loje a Greciei; el este considerat ca promotorul ecumenismului in Biserica Ortodoxa, inclusiv de catre actualul Patriarh Ecumenic, Bartolomeu:

“For that reason, as the Church of Constantinople , since my blessed predecessor, Patriarch Joachim III issued his famous Encyclical of 1902, we believe strongly that re-establishing communion between Christians is a prime urgent duty for us all, for it is a commandment given by Christ our Saviour in his last prayer.” (“The rich future of hope for the Conference of European Churches”, discurs cu ocazia implinirii a 50 de ani de la infiintarea Conferintei Europene a Bisericilor, http://assembly.ceceurope.org/filead...holomew_EN.pdf)

[RaulOvi]

Scrierile Pr. Rose au fost si au ramas controversate.[/quote]

Controverse legate de scrierile Cuviosului Serafim, sunt in legatura cu cartea sa:"Sufletul dupa moarte" si sunt pornite de Arhiepiscopul Lazar Puhalo ( o personalitate mai controversata decat Parintele Serafim , fiind dat afara din ROCOR).Controversa cartii Cuviosului Serafim este legata de vamile vazduhului, existenta carora este negata de Arhiepiscopul Lazar. Mari Sfinti precum:Atanasie cel Mare, Ioan Gura de Aur, Macarie Egipteanul, Serafim de Sarov, Ignatie Briancianinov si Ioan Maximovici sustin existenta vamilor vazduhului la fel ca Parintele Serafim.

[orthodoxia.i.thanatos]

În prealabil postat de RaulOvi

Controverse legate de scrierile Cuviosului Serafim, sunt in legatura cu cartea sa:"Sufletul dupa moarte" si sunt pornite de Arhiepiscopul Lazar Puhalo ( o personalitate mai controversata decat Parintele Serafim , fiind dat afara din ROCOR).Controversa cartii Cuviosului Serafim este legata de vamile vazduhului, existenta carora este negata de Arhiepiscopul Lazar. Mari Sfinti precum:Atanasie cel Mare, Ioan Gura de Aur, Macarie Egipteanul, Serafim de Sarov, Ignatie Briancianinov si Ioan Maximovici sustin existenta vamilor vazduhului la fel ca Parintele Serafim.

Ps. Lazar nu a fost caterisit de ROCOR din cauza opozitiei fata de cele sustinute de Pr. Rose, ci pentru ca a trecut la Biserica Sirbilor Liberi.

Dealtfel, Lazar Puhalo nu a fost singurul care a contestat scrierile lui Seraphim Rose. Sfintul Sinod ROCOR a invitat mai multi teologi sa-si spuna parerea dupa care a decis sa-i ceara atit Pr. Rose, cit si Dn (deacon pe-atunci) Puhalo sa se abtina de la orice alte comentarii. De ce? Pentru ca "vamile vazduhului" pot fi cel mult o teleogumena in Biserica Ortodoxa, dar nu asta este subiectul care se discuta aici.

[Florin-Ionut]

”Iubește și fă ce vrei!”

De multe ori am auzit îndemnul ăsta, dar nu am fost de acord cu el. Acum am aflat și cine l-a inventat.

Se pornește probabil de la ideea că iubirea e cea mai mare dintre virtuți și, dacă iubești, nu poți greși sau păcătui. Nu e chiar așa. Cea mai înaltă virtute a unui creștin este dreapta judecată sau discernămîntul sau darul deosebirii duhurilor. Această primă calitate este cea care ne ajută să direcționăm dragostea unde trebuie și cum trebuie, pentru că de multe ori crezînd că facem un bine comitem de fapt un păcat - sub aura acoperitoare a iubirii.

Să dau un singur exemplu. Ne iubim copiii cu dragoste naturală, părintească. Nu trece mult timp și începem să-i hrănim cu hrană tare, după care imediat apar în meniu dulciurile. Din cînd în cînd sau chiar frecvent aducem acasă ciocolată, bombonele și alte cele, manifestîndu-ne așa-zisa dragoste pentru propriii copii - lucru care stă tocmai invers. Ba mai mult, le dăm și altor copii dulciuri, iar cazul cel mai dureros este prezența lor în Biserică, cu aprobarea preotului, ca ”răsplată” pentru faptul că au participat cuminți la Împărtășire. Or asta numai iubire nu e.