Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Biserica Ortodoxa si alte religii > Iudaismul
Vezi rezultatele sondajului: Pareri despre articolele postate
Articolele mi-au placut 9 90,00%
Contin cateva aspecte interesante 0 0%
Nu am citit nimic interesant 1 10,00%
Votători: 10. Nu poti vota in acest sondaj

Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #11  
Vechi 16.04.2016, 18:02:29
ahilpterodactil
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit Vezi mesajul
Mi-am dorit sa fiu arheolog in copilarie si adolescenta, sa descopar civilizatii ingropate sub nisipuri ale timpului, sa trec prin aventuri precum Indiana Jones si sa termin totul calarind spre asfintit alaturi de fata cea frumoasa. Pana la urma am ajuns sa ma ocup de finante, singura arheologie pe care o fac este dupa propriile haine si hartii dimineata iar fata cea frumoasa a inceput sa aiba fire albe, rabdand cu intelepciune toate calatoriile mele de-a lungul lumii :) Cat despre scriitor..citandu-i pe altii cu greu vei lua premiul Pulitzer :) Cel mult vei reusi o munca de micuta furnica, construind din sclipirile si munca altora dar cand termini, daca termini, ai si tu bucuria ta, de a fi o mica si neinsemnata particica dintr-un vis frumos, chiar daca esti atat de mic incat nu-si va aduce nimeni aminte de tine.

Sa te intreb ceva: daca ai fi fost un pescar din Galileea, in acele conditii, cu un bunic sau tata rastignit de romani, cu o viata grea, in care de multe ori vezi nedreptatea instalandu-se parca fara oprire si pe ucigasii tatalui tau patruland pe strazi... si un tanar dintr-un alt sat, de care nu stiai nimic, unii ti-ar fi spus ca este fiul unui tamplar...sa fi venit la tine si sa-ti fi spus ca Imparatia este aproape, sa-ti iubesti dusmanii, sa nu raspunzi cu rau la rau, sa duci o viata de credinta in ciuda la tot ce te inconjoara....l-ai fi urmat, ai fi crezut in EL?
Da.
Am facut-o atunci, o fac si astazi.
Nu doar prin alegerea mea, ci mai ales prin pila (pilda? altoiul?) Lui la alegerea mea.

P.S. Imi plac vestile bune, Pelerinule! Le amusinez de cand ma stiu, ca un prepelicar innascut.
Ele sunt ca vantul favorabil: vin doar pentru cel care stie (si in somn/si in boala/si-n moarte) incotro se indreapta.

Last edited by ahilpterodactil; 16.04.2016 at 18:19:58.
Reply With Quote
  #12  
Vechi 16.04.2016, 18:11:48
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Unii l-au urmat si atunci, mergand alaturi de EL, altii probabil i-au urmat invataturile ramanind in satele lor, unii poate au murit in saracie, altii poate ucisi de romani in revoltele ce au urmat, altii martirizati prin alte locuri, plecati la indemnul Lui sa duca Vestea cea Buna. Intr-o buna zi ii vei vedea pe toti, asa sa iti ajute Dumnezeu, ca pe niste frati de peste timp, care iti vor spune si ei povestea lor si tu pe a ta, pentru ca ,, Dumnezeu sa fie totul in toti" dupa cum spunea Apostolul Pavel. Dupa ce voi termina acest prim articol, pentru urmatorul te invit la un dialog, fiecare din perspectiva lui :)
Reply With Quote
  #13  
Vechi 16.04.2016, 18:17:36
ahilpterodactil
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit Vezi mesajul
Unii l-au urmat si atunci, mergand alaturi de EL, altii probabil i-au urmat invataturile ramanind in satele lor, unii poate au murit in saracie, altii poate ucisi de romani in revoltele ce au urmat, altii martirizati prin alte locuri, plecati la indemnul Lui sa duca Vestea cea Buna. Intr-o buna zi ii vei vedea pe toti, asa sa iti ajute Dumnezeu, ca pe niste frati de peste timp, care iti vor spune si ei povestea lor si tu pe a ta, pentru ca ,, Dumnezeu sa fie totul in toti" dupa cum spunea Apostolul Pavel. Dupa ce voi termina acest prim articol, pentru urmatorul te invit la un dialog, fiecare din perspectiva lui :)
Da, imi place cum ai spus, multumesc! Larga si luminoasa perspectiva.
Cat priveste dialogul, prefer sa ma mentin asa, prin mici interventii (sacaitoare, probabil), intrucat mai mult nu imi sta in putinta. Sunt om de gherila, un mic razvratit incurabil, cutitar precum stii...:)
Spor la treaba!
Reply With Quote
  #14  
Vechi 16.04.2016, 18:44:53
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Pentru aceasta parte a primul articol am ales sa sintetizez si sa parafrazez mai multe articole combinate, intrucat studiile pe aceasta tema sunt extrem de ample si este foarte dificil sa poti alege absolut tot ce este interesant, mai ales in situatia in care, printre cei care citesc, pot fi si oameni care sa ia pentru prima data contact cu aceste perspective.

Una dintre cele mai interesante dezbateri in lumea academica a studiilor biblice se referla la urmatoarea problema: ,,Cine erau de fapt galileeni?" Pentru multi cititori intrebarea ar putea fi surprinzatoare si, pe buna dreptate, ar putea raspunde: ,,Erau evrei nu? Nu era Galileea a evreilor de cand cele 12 triburi au cucerit regiunea in sec XII BC?" Raspunsul la aceasta intrebare poate fi si da si nu. Intrebarea corecta ar fi ,,Cat de evrei erau evreii din Galileea dupa perioada post- exilica". Si aici istoria si arheologia inca nu s-au pus de acord sau inca ne invita sa cautam raspunsul.

Problema istorica incepe undeva in dezvoltarea statului Israel cu mult inainte de nasterea Mantuitorului. In Galileea s-au asezat triburile lui Zebulon, Naphtali, Issachar si Asher. Regiunea a apartinut mai intai regatului lui David si apoi Regatului de Nord. Pana la acest moment situatia este oarecum clara. Insa in anii 733 BC si 722 BC istoria o ia pe un alt fagas, deloc usor pentru cercetatori. In 733 BC asirienii sub conducerea lui Tiglah-Pileser III cuceresc Israelul si apoi in 722 BC sub conducerea urmasului sau, Shalmaneser V cuceresc complet intreaga regiune. Obiceiul asirienilor victoriosi era ca, in provinciile cu populatie predispusa la revolte, sa mute populatia si sa repopuleze zona cu locuitori din alte zone ale imperiului. S-a intimplat asa si in cazul Galileei, au fost urmasii celor 4 triburi mutati in alte regiuni si pierduti fara urma in negura istoriei? Istoricii si cercetatorii nu s-au pus de acord, dovezile nu sunt deloc clare. Galileea isi pierde independenta pentru aproape 600 de ani, recapatand-o abia cand Hasmoneenii o recuceresc si o alipesc Iudemii, in regatul lor de scurta durata. Sunt cercetatori care afirma ca liderul Ioan Hyracanus a gasit o populatie practic de pagani, nu prea evrei, pe care, mai mult sau mai putin cu forta, a convertit-o in masa la iudaism. Ar fi unul din putinii lideri evrei, daca nu cumva singurul, care sa fi apelat la acest tip de convertire. Daca ar fi asa, in timpul cand Iisus s-a nascut galileeni ar fi avut inaintasi evrei de cel mult 100 de ani. Pana in prezent nu s-a ajuns la un acord istoric.

Descoperirile arheologice nu au scos la iveala vestigii ale unor asezari umane in zona pentru sec VI si VII BC, motiv pentru multi cercetatori sa se intrebe daca nu cumva asirienii au evacuat complet regiunea. Pentru urmatoarele secole s-au gasit doar ramasite ale unor avanposturi militare razlete, si cateva mici asezari de fermieri in partea de coasta. Strict pe dovezi arheologice galileeni aproape dispar din istorie pentru aprox 500 de ani. In apropiere de sec I BC sapaturile arheologice au scos la lumina o schimbare dramatica: vestigii ale multor sate apar, semn al existentei unei populatii ori venite in zona ori existenta in zona dar invaluita in ceata istoriei pt jumatate de mileniu. Tendinta a continuat pana aproape de finalul sec I BC si chiar si dupa.Cine erau acesti locuitori? Erau colonisti evrei, erau ramasitele triburilor intoarse acasa, erau urmasii unor straini iudaizati de Hyracanus, sau erau galileeni pierduti in istorie?

Descoperirile arheologice au probat ca erau evrei. Nu se poate spune exact in care din categoriile mentionate se regaseau dar sigur erau evrei. Satele scoase la lumina si vestigiile aferente contin dovezi clare pentru ritualuri de purificare iudaice, butoaie din piatra pentru apa, vase si alte tipuri de ramasite. Printre vestigiile referitoare la alimentatia acestei populatii nu s-au regasit oase de porc, un argument in plus pentru a-i incadra la rezidenti sau colonisti evrei. Insa indiferent de aceste neclaritati arheologice, istoricii s-au pus de acord pe cateva aspecte: galileeni, in felul lor, erau oameni extrem de devotati credintei intr-un singur Dumnezeu, erau extrem de curajosi, patrioti, si dintre toti evreii perioadei lor probabil au opus cea mai darza si feroce impotrivire Imperiului Roman. Au refuzat sa se predea chiar si in clipele cand restul evreilor o facusera sau erau gata sa o faca. Daca galileeni erau evrei, si dovezile asta arata, atunci ei au fost nucleul dur al rezistentei evreiesti impotriva oricarei forme de ocupatie, ideea ca doar Dumnezeu stapaneste Israelul si nimeni altcineva fiind practic modul lor de a trai in raport de evenimentele istorice ale acelui timp.

va urma

Last edited by Pelerin spre Rasarit; 16.04.2016 at 18:46:59.
Reply With Quote
  #15  
Vechi 16.04.2016, 22:56:11
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Episodul ,,Pe urmele Mantuitorului: Galileea"- ultima parte

Dupa cele cateva scurte articole care au avut drept scop prezentarea contextului general in Galileea din timpul lui Iisus am gandit sa inchei acest prim episod cu un tablou mai in detaliu, si anume instantanee din viata zilnica dintr-un sat din Galileea, viata cotidina pe care istoricii au incercat sa o reconstituie prin mai multe metode specifice, sintetizate in diverse studii si din care am selectat scurte informatii pt ca dvs sa priviti putin prin fereasta unei case din Galileea acum peste 2ooo de ani. ceea ce veti citi sunt compliatii parafrazate din diverse studii si dictionare biblice.

Viata zilnica in Galileea - prima parte

Intrucat istoria biblica acopera cel putin doua milenii, locuintele au variat enorm in acest interval de timp: de la corturile patriarhale, foarte asemanatoare corturilor beduinilor din zilele noastre, la casele de piatra ale colonistilor si pana la palatele grandioase ale regilor. Dar indiferent de forma si stil locuinta era centrul vietii evreiesti zilnice.

Locuintele. Cand israelitii s-au stabilit in Canaan au renuntat la corturi si au inceput sa locuiasca in case construite frecvent pe trei laturi in jurul unei curti dreptunghiulare. In tinuturile deluroase, cu calcar si bazalt la discretie, si pe coasta, unde se gasea gresie, zidurile erau facute din piatra, groase de aproape 1 metru, si prevazute cu nise pentru depozitare. La campie se foloseau caramizile din lut, facute cu paie tocate, fibre de palmier, si bucatele de cochilii sau carbune, amestecate cu apa si puse in forme de lemn. Caramizile erau apoi uscate la soare iar cele pentru fundatie in cuptoare ca sa devina rezistente. Acoperisul era facut prin acoperirea grinzilor cu vreascuri, pamant si lut, de aceea prietenii paraliticului au putut face o gaura prin care sa poata sa-si coboare prietenul la Iisus (Marcu 2:3-4). Legea prevedea construirea unui parapet pentru a preveni caderea de pe acoperis ( Deut 22:8). Acesta avea pe deasupra un cearsaf sau o impletitura de vite de vie, iar accesul pe acoperis se facea pe o scara mobila, sau pe o scara exterioara si era folosit drept loc pentru uscarea rufelor si a granelor. Odata cu avansarea mestesugurilor israelitii au inceput sa construiasca case cu etaj, cu odaia de oaspeti la etajul superior. In timpurile Noului Testament existau deja atat acoperisuri cu tigla cat si cele inclinate.

Pardoseala nu era altceva decat pamant batatorit, desi uneori se adaugau si pietre sfaramate. Sub influenta greaca cei instariti aveau pardoseli cu mozaic. Ferestere (simple sparturi in ziduri) erau putine si mici pentru a tine casa racoroasa vara si calda iarna. Obloanele cu zabrele ii impiedicau pe intrusi sa intre in casa, iar perdelele groase de lana protejau de frigul iernii. Usile erau din o ramuri impletite, mai tarziu din lemn sau fier. Majoritatea caselor erau impartite in doua: o zona mai joasa langa usa, pentru animale, si portiunea din spate, o platforma inaltata, unde locuia familia, spatiul de sub ea fiind folosit pentru depozitare. Nu existau toalete sau bai in interiorul casei, cel putin in ceea ce priveste patura sociala a agricultorilor, pescarilor si mestesugarilor. Din punct de vedere al mobilierului locuintele israelite nu aveau prea multa mobila. De multe ori era vorba de unul sau doua paturi, o masa, cateva scaune, un sfestnic si un mic dulapior, cateodata. Paturile erau simple saltele umplute cu lana, care erau intinse seara pentru ca intreaga familie sa se culce pe ele. Dimineata erau impachetate la loc, foarte putini isi permiteau sa le uzeze continuu.

Iluminatul. Iluminatul de baza se facea cu lampa cu ulei, in forma ei cea mai simpla o farfurioara cu ulei cu masline cu un fitil de canepa sau de in pus pe un suport. Se mai putea atarna de tavan cu un lant, cei nevoiasi foloseau lumanari din ceara sau seu, cu miez de stuf pe post de fitil. Afara se foloseau torte, fie lampi cu ulei atarnate pe stalpi, fie ramurele legate si umplute cu materiale vegetale, sau carpe inmuiate in rasina, smoala sau ulei.

Viata cotidiana. La fel ca in multe alte locuri din lume, intreaga familie se implica in treburile zilnice pentru a supravietui. Barbatii trebuiau sa cultive pamantul, sa practice mestesuguri sau pescuitul, si sa-i invete pe fii lor o meserie. Femeile se ingrijeau de mancare si imbracaminte, Ele incepeau ziua mai devreme, aduceau apa, coceau paine, mulgeau caprele, al caror lapte erau baut imediat, sau era transformat in iaurt sau branza. in restul zilei trebuiau sa se ocupe de gatit, curatenie, tors, tesut, vopsit. cusut si apoi sa dea si o mana de ajutor la camp sau sa mearga in targ pt a vinde obiecte artizanale. Copii erau implicati in viata de familie de la o varsta frageda, aduceau apa, umpleau lampile cu ulei, ajutau pe mama la treburile casnice sau pe tata in meseria lui. Meseria era transmisa in familie din tata in fiu, iar unele sate erau specializate in anumite mestesuguri, precum olarit sau prelucrarea fierului. Ziua se incheia cand familia se aduna laolata, la apus, pentru a lua masa principala a zilei.Satele erau in general construite in mod compact, pentru aparare dar erau si sate formate din case construite razlet.

Alimentele si bauturile. Painea era alimentul de baza al israelitilor, in ebraica timpului a ,,manca paine" insemna de fapt ,,a lua masa". Din grau se facea cea mai buna paine,insa cei saraci foloseau orz. Grauntele erau macinate si faina era amestecata cu sare, apa si ulei de masline, pentru a face aluatul. Aluatul framantat de la painea din ziua precedenta erau framantat si in aluatul proaspat, care apoi era lasat la dospit. O parte din el era folosit pentru urmatoarea zi si o parte era copt. Fructele formau o parte importanta in regimul alimentar israelit. Includeau struguri (proaspeti sau precum stafidele), smochine, curmale, rodii, pepeni, masline si citrice. Ceapa, prazul si castravetii se consumau proaspeti in sezon, iar alte legume erau fierte. Fasolea, lintea si mazarea erau uscate si pastrate in vase, pentru supa. Salata verde, cicoarea si mustarul cresteau necultivate. Deoarece apa nu era mereu potabila, o bautura obisnuita era vinul, fapt reflectat in numeroasele cuvinte ebraice pentru vin. Strugurii erau zdrobiti si zeama era filtrata inainte de fermentatie. Se preparau vinuri amestecate cu mirodenii, miere. Din vin amestecat cu orz se producea otet de buna calitate, iar vinul amestecat cu smirna era folosit ca anestezic. Consumul de vin nu era interzis de Lege decat preotilor in timpul slujbei sau nazireilor. Betia era condamnata atat in Vechiul Testament cat si in timpurile Noului Testament. Sarea, gasita in jurul Marii Rosii, era folosita atat pentru condimente cat si pentru conservarea mancarii. Printre ierburile preferate se numarau menta, mararul si chimionul. Mierea albinelor salbatice era folosita atat ca condiment cat si ca aliment.

Pestele era deja un aliment important in perioada nou testamentara. mai ales in Galileea. Pestii mici erau uscati la soare, sarati si mancati cu paine. Pestele proaspat era prajit la foc in aer liber. Carnea se consuma numai la ocazii speciale, sau la sarbatori religioase. Carnea de oaie, capra si pasare erau cele mai intalnite. Doar bogatii isi permiteau carne de miel, vita sau vitel. Carnea grasa a oilor era foarte pretuita, de multe ori se fierbea dar de Pasti mielul era fript.

Micul dejun era servit in drum spre camp. Pranzul era o masa usoara iar masa principala, care avea un singur fel, era servita de toata familia la sfarsitul zilei. Mesenii puteau sta pe jos sau intansi, mai rar pe scaune. In perioada NT stateau pe rogojini, in jurul mesei, cu picioarele intinse in partea opusa. Cotul stang era sprijinit pe o perna iar cu bratul dreptul mancau. Spalatul pe maini inainte de masa era obligatoriu, mai ales ca toti mancau dintr-un vas comun. Cu painea se lua mancarea care apoi era inmuiata in sos. Inainte de masa se rostea o rugaciune de binecuvantare iar dupa masa se rostea o rugacine de multumire si apoi mesenii se spalau iar pe maini.
Reply With Quote
  #16  
Vechi 17.04.2016, 00:11:38
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Viata zilnica in Galileea - ultima parte

Imbracamintea si cosmeticele. . Moda nu se schimbase prea mult in Palestina perioadei biblice, diferenta principala fiind intre bogati si saraci. In vreme ce nevoiasii aveau doar hainele de pe ei, cei bogati aveau o garderoba bogata. Barbatii, ca lenjerie de corp, purtau un fel de sort prins pe sale, sau un fel de acoperamant asemanator cu o fusta, pana la genunchi, absenta lui fiind neobisnuita si sarea imediat in ochi. Legea cerea barbatilor sa poarte o camasa de bumbac, cu patru ciucuri, numiti tallith, ca dovada a identitatii lor. Peste ea purtau o tunica lunga pana la gambe, de lana sau in (bumbac doar pentru cei bogati) facuta dintr-un material impaturit, si cusut sau legat in parti, cu orificii pentru cap si brate, prins la mijloc cu o cingatoare din piele sau panza rasucita. Cand lucrau sau alergau haina de deasupra era prinsa la cingatoare, lucru cunoscut drept ,,incingerea coapselor". In timpul NT barbatii, cand ieseau afara purtau o mantie de lana pana la genunchi.

Femeile purtau o tunica la fel ca a barbatilor, dar lunga pana la glezne, adesea albastra, cu broderii traditionale iar unele purtau sal. Cingatoarele lor erau mai frumoase ca ale barbatilor, iar femeile bogate aveau cingatori lungi de matase. Cand lucrau femeile isi ridicau marginea tunicii pentru a o folosi ca traista dar cele bogate purtau haine mult mai sofisticate. Cele mai multe haine erau facute din par de capra, in sau lana de oaie. Lana era pieptanata apoi toarsa si tesuta cu un razboi manual. Panza era apoi vopsita cu culori vegetale, animale sau minerale. Negrul, albastru, rosu, galbenul si verdele erau culorile populare in timp ce purpura, foarte scump, ajungea doar la cei bogati. Arheologii au descoperit faptul ca evreii perioadei, din trei culori de baza ( galben - sofran, albastru-indigo, rosu de alizarina) puteau obtine 34 de culori diferite. Cum soarele era dogoritor capul, gatul si ochii erau protejate cu un acoperamant pentru cap, la barbati o panza patrata, impaturita pe diagonala si fixata cu o banda de lana impletita, permitand faldurilor sa acopere gatul. Uneori purtau o calota cu un sal fin de lana deasupra, mai ales la rugaciune. Femeile purtau un val care le acoperea capul si umerii, si care era, uneori, tras peste fata. In perioada NT majoritatea femeilor aveau capul acoperit in public.

Femeile foloseau fard de pleoape negru, produs prin macinarea mineralelor in ulei sau rasina, atat pentru protejarea ochilor de soare cat si de frumusete. Se folosea rujul, iar pentru unghii se folosea vopsea rosie din henna. Oxidul rosu de fie era folosit ca fard de obraz. Parfumul, extras din flori, seminte, ierburi si fructe, erau adaugat in ulei si frictionat pe piele pentru a o calma si pentru a folosi si ca un fel de deodorant. Parfumurile foarte importante erau foarte scumpe si se tineau in vase de alabastru, fiind considerate o mica avere a familiei.

In general barbatii evrei aveau parul lung. Unii il impleteau si altii il taiau, majoritatea barbatilor aveau barba dar in perioada NT multi purtau parul tuns si adoptasera obiceiul barbieritului.Femeile isi impleteau parul sau il ondulau, prinzandu-l cu piepteni de fildes. Parul era considerat provocator dpdv sexual si prin urmare erau destule restrictii pentru a putea fi purtat neacoperit. Colierele, bratarile (pentru maini si glezne) si inelele (pentru urechi, nas si degete) erau purtate de evrei la ocazii speciale, precum nunta. Bijuteriile erau facute din aur, argint, in care se montau alte pietre pretioase sau semipretioase. In majoritatea covarsitoare a situatiilor doar cei bogati aveau acces la acest tip de lux si diversitate. Din fildes se sculptau piepteni si brose, purtarea bijuteriilor nefiind interzisa ci doar purtarea lor ostentativa.

Pescuitul in vremea Noului Testament. In perioada nou testamentara o infloritoare ocupatie a pescuitului exista deja in Palestina, in jurul Marii Galileei, in care se gaseau 14 soiuri de pesti, dar predomina tilapia, crapul si sardelele. Pestele a devenit o parte importanta a regimului alimentar iar pestele din Galileea era trimis pe piata de profil din marile orase sau era exportat, impreuna cu sosul de peste, chiar la Roma sau in Spania. Importanta pescuitului in economia galieeana este reflectata de toponimele vremii: Betsaida (adica casa pestelui) ; Taricheae ( adica orasul pestelui conservat). Excavatiile arheologice din Betsaida au scos la lumina ample vestigii ale unor case din vremea Mantuitorului , in care s-au gasit echipamente de pescuit. In Marea Moarta pescuitul era imposibil,apa fiind prea sarata, iar profetul Ezechiel a intrezarit regenerarea ei doar in Imparatia mesianica.

Pescarii, precum Petru sau Ioan, aveau o viata grea si de multe ori isi petreceau toata noaptea pe lac. Dimineata, cand se intorceau, pestele erau era sortat si curatat iar navoadele trebuiau spalate, uscate si reparate. Pestii buni erau pusi in cosuri, pentru a fi dusi la piata, fiind de regula sarati pentru ca sa nu se strice. Cu o parte din ei se prepara sosul de peste iar pescarii isi opreau, de regula, doar partea cea mai mica si modesta din peste pescuit, restul trebuind sa fie vandut pentru subzistenta. Pescuitul pe Marea Galileei era periculos, deoarece furtunile se iscau din senin, cand vantul batea prin vaile abrupte din jur, cum ar fi trecatoarea Arbel, producand deodata furtuni violente. Cateodata erau atat de teribile incat ii ingrozeau pana si pe pescarii cu experienta. Pescarii, de multe ori, se asociau pentru a putea cumpara o barca, apoi lucrau in parteneriat, precum Petru, Iacov si Ioan. Cand Ioan relateaza ca Petru a numarat 153 de pesti la pescuirea miraculoasa de dupa Inviere , textul biblic a pastrat o practica uzuala a pescarilor, numaratul efectiv al pestilor prinsi, ca sa-i poata imparti insa numarul a fost atat de mare incat s-a dorit consemnarea luni, fiind cu mult peste o medie obisnuita. Pescuitul se realiza cu harponul, cu firul si carlig, prin aruncarea si tragerea navodului. Ultima metoda era foarte interesanta intrucat se putea realiza astfel: un navod mai mare,de aprox 450 m, cu plute in partea de sus si greutati in partea de jos, tras intre doua barci sau intre o barca de pe lac si niste barbati de pe tarm. Se prindeau pestii in el, apoi navodul era ridicat in barca si tras la tarm.

Tamplarul . Atat Iosif cat si Iisus au practicat stravechea meserie de tamplar (gr. tekton). Un lucrator priceput in prelucarea lemnului ( ebr. haras 'esim) facea toate lucrarile de tamplarie necesare in constructii, facea acoperisuri, ferestre, usi sau scari. El confectiona deasemenea mobilier- paturi, scaune, mese, scaunele pentru picioare. Tamplarul confectiona si utilaje agricole, cum erau plugul, jugul si unelete pentru treierat, sau scanduri si instalatii de irigat. Tamplarul avea mai multe unelte specifice: o unealta pentru marcat (sered), compasul sau unealta de impartit (maqsu'a) barda mica (ma'asad) fierastraul de fier, pilele, burghiul si ciocanul de lemn (halmut) dar si ciocan normal (maqqaba) sau diferite tipuri de dalti. Se foloseau inclusiv cuie cat si imbinari de lemn, iar in perioada romana erau folosite diferite tipuri de rindele de lemn. Prelucrarea fierului a fost invatata de la filisteni, secretele vopsirii de la fenicieni, iar arta producerii sticlei a fost importata din Tir.

Last edited by Pelerin spre Rasarit; 17.04.2016 at 00:17:15.
Reply With Quote
  #17  
Vechi 17.04.2016, 19:36:12
gpalama's Avatar
gpalama gpalama is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.02.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.209
Implicit

Mi se pare extrem de frumoasa initiativa si subiectul pentru ca a intelege Scriptura inseamna sa intelegi contextul vremii.
Insa mi se pare nepotrivit modul de prezentare, un thread spart de tot felul de comentarii, in care e mai greu sa citesti continutul.
Poate un document (pdf/doc), eventual un thread complet dedicat lucrului asta? Fara "(nu)imi place la fiecare post?
__________________
Du-te si fa ce vezi. Dumnezeu este al celui ravnitor, care se jertfeste in toate.
Reply With Quote
  #18  
Vechi 17.04.2016, 21:36:01
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de gpalama Vezi mesajul
Mi se pare extrem de frumoasa initiativa si subiectul pentru ca a intelege Scriptura inseamna sa intelegi contextul vremii.
Insa mi se pare nepotrivit modul de prezentare, un thread spart de tot felul de comentarii, in care e mai greu sa citesti continutul.
Poate un document (pdf/doc), eventual un thread complet dedicat lucrului asta? Fara "(nu)imi place la fiecare post?
Buna seara! Multumesc pentru sugestiile si observatiile dvs. Am gandit topicul ca fiind unul interactiv, constient fiind ca asta va afecta putin unitatea postarilor dar am gandit ca este mai important ca cei care citesc sa poata si posta daca doresc. Pot insa face altceva: pe masura ce avansez cu articolele pe cele din spate le adun intr-un pdf pe care apoi ori il voi incarca pe forum ori il voi transmite doritorilor via e-mail. Cat despre sondaj, daca va referiti la el, nu am o problema sa fie scos dar tehnic nu stiu cum sa fac asta. Daca poate cineva nu am nici o problema. Numai bine va doresc!
Reply With Quote
  #19  
Vechi 17.04.2016, 23:42:24
gpalama's Avatar
gpalama gpalama is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.02.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.209
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit Vezi mesajul
Buna seara! Multumesc pentru sugestiile si observatiile dvs. Am gandit topicul ca fiind unul interactiv, constient fiind ca asta va afecta putin unitatea postarilor dar am gandit ca este mai important ca cei care citesc sa poata si posta daca doresc. Pot insa face altceva: pe masura ce avansez cu articolele pe cele din spate le adun intr-un pdf pe care apoi ori il voi incarca pe forum ori il voi transmite doritorilor via e-mail. Cat despre sondaj, daca va referiti la el, nu am o problema sa fie scos dar tehnic nu stiu cum sa fac asta. Daca poate cineva nu am nici o problema. Numai bine va doresc!
Si eu am incercat sa ma documentez putin mai serios pe tema asta.
Am gasit cartea asta ATLAS BIBLIC, care contine cam ce doriti sa prezentati si dumneavoastra. Destul de pe scurt, dar suficient pentru a avea o imagine cat de cat asupra contextului vremii pentru foarte multe dintre evenimentele Scripturii.
Desi am cumparat-o am reusit sa citesc mult prea putin fata de ce mi-am propus....
http://www.elefant.ro/carti/religie-...ei-160847.html
Nu am nici o problema cu sondajul.
Ar fi frumos daca tot porniti pe ideea asta sa organizati materialul pentru ca ulterior sa iasa un capitol organizat/pdf pe care sa-l putem citi rapid. Iar daca faceti mai multe capitole pe diverse teme sa iasa si o carticica. Cred ca este deja o sectiune de resurse in forum unde putem sa punem toate aceste materiale. Cumva daca cineva face un efort, cu putina organizare poate iesi un lucru folositor pentru mai multi pe viitor.
__________________
Du-te si fa ce vezi. Dumnezeu este al celui ravnitor, care se jertfeste in toate.
Reply With Quote
  #20  
Vechi 18.04.2016, 00:02:58
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Am si eu acel atlas dar pana acum, in cadrul acestui topic, nu l-am folosit dar nu exclud sa o fac pt urmatoarele articole poate. Intrucat cartile scrise pe aceasta tema (contextul socio-politico-economico-teologic in Palestina sec I) ar putea umple lejer cateva biblioteci (de la tratate complexe si pana la dictionare, atlas sau articole introductive) incerc sa compliez articole nu foarte lungi, cu info interesante, cu scop introductiv, constient fiind ca imi este efectiv imposibil sa sintetizez tot ce s-a scris pe aceasta tema. Nu pot compila nici macar toate cartile pe care le am eu, numai pt articolul ref la Galileea a trebuit sa renunt, din pacate, la foarte multe articole si info pt a nu-l face excesiv de lung si greu de citit.

Voi tine cont de sugestiile dvs, cand incep compilarea in pdf poate colaboram sa dam o forma finala. Pastram legatura.Numai bine va doresc!
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare