Modele de casnicie

Multumesc din suflet pentru urari.
Sa dea Dumnezeu bucurii si realizari frumoase la fiecare dintre voi!

[laviniag23]

În prealabil postat de glykys

Dragi forumisti, deschid si eu un topic despre aceasta Sfanta Taina, inspirata fiind de multe din postarile voastre. Mi-ar placea sa impartasiti tuturor experienta voastra de viata (majoritatea sunteti casatoriti), experienta voastra de familie crestina, modelul vostru de vietuire in familie, lupta cu greutatile zilnice, framnatarile, esecurile si victoriile in aceasta lupta in doi. Cu totii aveti cate un cuvant de spus si cu totii puteti oferi un model pentru un tanar aflat la inceput de drum, care nu stie nici macar cu ce se mananca asa ceva. Toate fetele isi doresc de mici sa se casatoreasca, sa isi puna rochie de mireasa si sa aiba o nunta ca in povesti, dar ce se intampla dupa aceea? Vreau sa imi vorbiti mai ales despre lupta si despre izbanzi. Pe mine m-au impresionat povestea Dnei Elena Violeta, cea cu sotul protestant, exemplul Omului Bun cu sotia vaduva la 42 de ani, care a avut o casnicie zbuciumata, dar a reusit sa isi aduca sotul pe calea credintei, pozele din albumul lui Fani si al lui Cristiboss, lupta zilnica a Annei21, sacrificiul si fericirea lui FelixLivadaru, si poate mai sunt si multi altii despre care am citit, dar nu ii mai tin minte acum. Poate ca sunt unii care au o casnicie cu adevarat model, care se iubesc la fel de mult unul pe celalalt si nu au probleme majore in casa lor, unii poate lupta de ani de zile pentru ca sa el mearga casnicia, unii, precum Windorin, s-au casatorit de curand si de abia acum experimenteaza ce inseamna sa fii casatorit. Pe toti acestia si pe multi altii, ii rog, asadar, sa ne impartaseasca sau sa ne detalieze experientele lor. Multumesc.

Eu sunt casatorita de 1 an, oficial vorbind, dar suntem impreuna de 5 ani si avem o fetita de 4. Pot spune doar atat: ca in decurs de 5 ani, am incercat sa imi aduc sotul pe calea cea buna de 3 ori (cand o luase pe drumuri gresite - alte femei). De fiecare data, am reusit prin rugaciuni sa il apropii din nou de familie, sa il fac sa inteleaga ca acest nucleu ii poate oferi echilibru in viata. Doar prin rugaciuni permanente, el si-a intors fata spre noi.
Nu vreau sa renunt la aceasta casnicie care mi-a oferit atat momente grele cat si frumoase. Am citit undeva, in scrierile parintelui Cleopa, ca acesta nu le sfatuia pe femeile care se plangeau de soarta grea alaturi de sotii lor sa divorteze. ¨¨Barbatul se poate mantui prin femeia sa si invers.¨¨ Am fost tentata de multe ori sa renunt, dar pt mine, nunta si unirea cu care am fost inzestrati si binecuvantarea cu acest copil in viata noastra imi da putere si speranta.

[inclusiveu]

Nu cred ca exista un "etalon" al casniciei. Depinde de cei doi, ce fel de persoane sunt. Toti oamenii sunt diferiti, deci si casniciile lor. Eu as fi fericit sa am o sotie, cativa copii, o viata linistita si sa ne sprijinim unul pe celalalt in a implini voia Domnului, sa tinem post impreuna, sa ne rugam impreuna. Casnicia perfecta este cea plina de viata. Degeaba zici ca esti viu daca nu ai viata, iar viata o ai doar atunci cand il ai pe Hristos in inima. Si bine zicea cineva pe un topic, "Nu exista viata dincolo daca acum nu ai viata". Doamne ajuta!

[hakanonbas79]

Intreadevar ,casnicia fiecaruia dintre noi este unica,dar sint care nu au avut aceasta bine cuvintare inca si vor sa afle si ei saraci,daca nu ai de unde sa inveti ceva,dai cu bita in balta sa prinzi vreuna de discoteca si ai discoteca totdeauna....glikierie a punctat f bine sa i dea dumnezeu sa ajunga staret,,,,amin