ajutati-ma va rog... nu stiu ce sa mai fac cu viata mea...

[Marimira]

Maria

E intr-adevar greu prin ce treci tu, dar ca tine mai sufera si alte milioane de oameni, poate nu din aceeiasi cauza exact ci din variate motive.Crezi ca Dzeu da incercarea fara sa dea si puterea de a trece peste ea?
Te rog sa crezi Dzeu este permanent langa tine ca sa te ridice si sa te poarte in brate doar tu sa vrei sa accepti acest adevar chiar daca n-ai realizat pana acum.
Copilul este minunea ta si semnul cel mai de pret ca Dzeu te iubeste.
NU AI VOIE sa gandesti altfel decat ca este al tau si trebuie sa ramai pe verticala pentru el.
Te rog, agata-te cu toata forta ta interioara(cu toate disperarea sa zicem) de RUGACIUNE, prin cuvintele tale, cu simtirile tale, spune-i Lui permanent ce simti, ce gandesti, ce speri, ce astepti...intreaba-L orice...desi El stie tot, va aprecia ca tu permenent esti in dialog cu EL(fireste pe langa canonul ce ti-a fost dat).Parintele Cleopa scrie depre citirea unor psalmi in diferite imprejurari, incearca sa-i citesti.
Crede-ma numai rugaciunea cu toata forta interioara te agata de Dzeu.
Doar EL este singurul care te poate scoate din situatii imposibile.
Eu am avut un gen diferit de probleme(tot imposibile!)...dar crede-ma este cel mai important lucru pe care il poti face SA TE ROGI oricand,oricum, oriunde poti cu toata forta ta interioara agata-te de EL!
- citeste theread-ul Poveste de noapte buna- ti-l recomand din suflet, f.folositor pt.tine.;
- asculta muzica bisericeasca (acatiste, psalmi, etc) te vor ajuta cum nici nu gandesti ca sa te linistesti(ex:Psalmul 50 cantat, Acatistul Slava lui Dzeu pt.toate,Iarta-ma Dumnezeul meu - Corul maicilor de la manastirea Sucevita);
Impotriva vrajmasilor, care te asupresc : Psalmii 3, 19, 30 si 31.

Cand bantuie ciuma sau alte boli, la noi sau in alta parte : Psalmul 90.

Dupa ce ai cazut in pacat : Psalmii 50, 45, 46, 70 si 72.

Cand mergi sa te judeci cu cineva : Psalmii 20 si 75.

Cand te apuca frica : Psalmii 6, 66 si 76.

Cand te supara necuratul : Psalmul 37.

In inchisoare, in robie sau cand cazi prizonier : Psalmul 69.

La dezlantuirea fulgerelor si traznetelor, sau cand bate grindina : Psalmul 84.

Cand mergi la razboi : Psalmul 84.

Cand incepi sa faci paine din recolta noua, sa gusti din vinul nou, sau sa mananci intai din orice fel de poame : Psalmul 33.
As mai adauga Psalmul 22 - in situatii de deznadejde.

Dzeu sa va ocroteasca pe tine si pe copil, sa va apere de rau si sa va daruiasca cele ce va sunt de trebuinta si de folos.
Te imbratisez cu drag,
o sora de credinta

[Calin21]

Sfatul meu pentru tine este urmatorul:
Sa ai in inima, minte si trup rugaciunea "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatoasa." Sa te rogi Maici Domnului, Sfantului Ierarh Nicolae si nu in ultimul rand sa te rogi cum crezi pentru ajutor parintelui Cleopa Ilie. Daca poti sa incerci sa ti post 40 de zile ar fi mai bine, iar cererile tale ar prinde viata!
Manca-te-ar raiul!

[maria25]

Nu am cuvinte de multumire sa va adresez pentru toata implicarea voastra in problema mea. Dumnezeu sa va rasplateasca pentru tot binele pe care mi l-ati facut!

Dumitru... postarea ta m-a cutremurat. Nu imi pot imagina povestea ta, dar cred ca este una dureroasa. Sper din tot sufletul ca esti bine. Dumnezeu sa iti fie alaturi!

Intr-adevar, imi iubesc copilul mai mult ca orice pe lumea asta si nu vreau sa il fac sa sufere. Lipsa tatalui se simte in dezvoltarea lui. Chiar daca il vede o data la doua spatamani timp de 2 ore, saracul de el se simte abandonat cand el pleaca.

Rugaciunea inimii o spun in gand cat de des pot, zi de zi. Tatal nostru, Imparate Ceresc, Cuvine-se cu adevarat. Si rugaciunile personale... Sunt dimineti in care citesc dintr-o carticica de rugaciuni, rugaciunile pentru dimineata, rugaciunea zilei etc. Duhovnicul mi-a interzis sa mai citesc Psaltirea. Mi-a spus doar aceste 2 acatiste ale Maicii Domnului. Voi incerca sa postesc si sa ma rog cat mai mult.

Multumesc pe aceasta cale. Nu am stiut ca ma pot ruga Parintelui Cleopa.

[glykys]

Manastirea Cernica este in afara Bucurestiului, mergi pana la Cora Pantelimon cu autobuzul 104 sau cu tramvaiele 55, 46 sau 14 si de acolo iei un microbuz, care te duce in 15 minute acolo.

Ma bucur ca te-ai mai inveselit, trebuie nadejde multa!

[Mtcrysty17]

În prealabil postat de Dumitru73

Maria ... nu sunt nici Becali, nici Patriciu, ca sa te pot ajuta.
dar pot sa-ti spun ca oricat de grea ar fi, viata tot frumoasa este.
am avut si eu mari probleme. foarte mari.
am cunoscut cea mai de jos treapta a societatii si umanitatii.
stiu ce inseamna sa nu te ma stie nimeni, sa nu te mai bage nimeni in seama si ma mult sa se fereasca toti de tine.
stiu ce inseamna sa fii urat, batjocorit, scuipat de toti.
stiu ce inseamna sa-ti doresti sa nu te fi nascut.
dar mai presus de toate stiu ce inseamna sa-ti doresti sa te ridici ... de acolo de jos, de unde toti ma priveau cu dezgust.
si mai stiu ceva ... atunci cand te ridici, nimeni si nimic nu iti mai poate sa impotriva.
oricat de grea iti este situatia, va veni o zi cand vei zambi iar.
va veni o zi cand ve-i spune: uite, m-ati crezut cazuta, dar m-am ridicat.
nu deznadajdui niciodata, niciodata.

Asta e postul care ma bucura cel mai mult. un ateu care incurajeaza la nadejde in Dumnezeu. vezi maria, exista minuni. Doamne ajuta.

[Yasmina]

O poveste de viata,care seamana cu un scenariu de film f prost,dar viata intrece uneori si cele mai proaste filme;poate iti aduci aminte de emisiunea"viata bate filmul?"
Trebuie sa-ti pui o gramada de ordine in viata,pornind intai cu calmarea propriei persoane,apoi cautat asiduu serviciu,zile intregi prin diverse locuri.Mai ales la afaceri medii,de familie-gen brutarie,patiserie,cofetarie,restaurant,pizzarie,c afetarie sau supermarketuri-toate aceste locuri au in comun faptul ca cerintele pentru experienta sunt minime sau absolut inexistente,si in cateva zile te vor initia ei care sunt indatoririle jobului.

Va trebui sa lasi planurile cu scoala,pe mai tarziu,cand te vei pune pe picioare si va mai creste si cel mic,incat sa-l poti lasa la gradinita.ar fi fost ideal ca mama ta sa aibe grija de el o perioada,sau mai multa implicare din partea tatalui,in orice caz!

Este nedrept,in societatea noastra"evoluata"cum barbatii au minime indatoriri vis-a-vis de propriile progenituri,in cazul in care copiii sunt incredintati mamei.Am cunoscut cupluri divortate care imparteau cresterea copilului in mod egal,o luna la unul-o luna la celalalt.De ce barbatul care ti-a facut un copil nu petrece timp efectiv in cresterea si educarea lui?adica cu implicare emotionala si financiara laolalta?De ce copiii din aceste cazuri,trebuie sa ajunga la mila rudelor mamei,la mila societatii,la mila bisericii??
De ce sa tragi ca o nenorocita numai tu singura,pentru copilul a carui intretinere este si el partas 50%?Pensia alimentara reprezinta 25% din venitul parintelui care o plateste,asa ca intereseaza-te care este venitul lui,daca ceea ce primesti acum este corect(macar dpdv legal).Poate ca in conditiile in care nu ai nici un venit acum,instanta va hotara sa majoreze pt un timp pensia alimentara...

Incearca la biserica Silvestru si vb cu preotii de acolo,spune-le situatia ta disperata,ei au mese gratuite pentru oameni cu probleme si au si un azil pt batrani,poate ai putea locui acolo pentru o perioada,pana iti gasesti serviciu si faci bani de chirie...merita sa incerci!



Scrie-mi pe privat daca vrei...
Te imbratisez cu drag!

[KANDIA]

Draga Maria esti prea departe de mine daca stai in Bucuresti.Speram sa ne vedem...Acum ma gandesc la un cont cum zicea cineva de aici.Si trimite-l pe privat la cine se ofera.Eu da.Sa incercam fiecare cu oricat de putin dar poate fi mult pentru tine.Apoi incearca sa-ti linistesti mai intai sufletul: spune-ti ca-i doar o incercare si se va termina si perioada asta ... Apoi cauta cu disperare servici.Poate cineva din Bucuresti intra aici pe forum,are ceva de lucru...si te aude.Pentru hainute de copil vorbeste la biserica unde te duci sa te ajute.Sigur mai sunt copii carora le-au ramas mici hainutele sau incaltamintea si ei cresc atat de repede ca nu ajung sa le strice...Preotul poate face un apel la mamicile lor.

Nu sunt avocat dar stiu ca exista forme de atac si pentru contractul cu ipoteca mai ales ca nu ai primit banii.Oricum procesul se judeca si se rejudeca o gramada de timp si chiar in situatia ca vei pierde-trebuie sa punem si raul ca posibil-vor fi luni de zile sau ani pana se va pronunta definitiv.Timp castigat ca sa mergi inainte si sa incerci sa rezolvi pe rand problemele in ordinea urgentei.Raman si eu la parerea ca mama care te-a nascut nu poate fi de piatra si -chiar fara servici cum zici ca este-daca-i ceri ajutorul sincer si iti vei cere iertare pentru supararile provocate (sigur exista daca-i asa pornita pe tine) va gasi calea sa fie langa tine.Incerc sa ma mai gandesc poate-mi mai vin ganduri bune de ajutor.

Daca ti-e mai usor scrie-mi pe privat...

Dumnezeu sa te fereasca de gandul cel rau si sa-ti dea putere sa treci cu bine peste toate!

[Raoul]

Pentru o parere a avocatilor,sfaturi etc. recomand forumul avocatnet.ro

[maria25]

Deja scrisesem un reply si nu am reusit sa il postez incerc din nou...

Spuneam de tatal copilului... Nu pot sa il implic mai mult. Din pacate. Pentru ca, citez: 'nu vreau si am viata personala'. Sincer, am incercat si m-am zbatut cat am putut sa rezolv aceasta situatie cu el si niciodata nu am avut sorti de izbanda. Pensia alimentara a copilului reflecta intr-adevar 25% din venitul tatalui.

Despre mama mea, cred ca s-a inteles gresit sau m-am exprimat eu prost. Ea are un servici de 8 ore pe zi, bugetara fiind. Chiar daca l-ar primi pe cel mic, sa zicem, nu ar avea cum sa aiba grija de el. Am incercat sa discut cu ea de mai multe ori acest aspect.

Acum nu ma mai simt razvratita. Inainte eram extrem de furioasa si razvratita pe faptul ca independenta mea nu mai exista.

Stiu ca trebuie sa gasesc o cale prin care sa razbesc. Si stiu ca doar cu Dumnezeu. E foarte greu, mi-este teama si sper sa rasara si aceste solutii de izbanda.

Multumesc.

[Dumitru73]

În prealabil postat de maria25

Nu am cuvinte de multumire sa va adresez pentru toata implicarea voastra in problema mea. Dumnezeu sa va rasplateasca pentru tot binele pe care mi l-ati facut!

Dumitru... postarea ta m-a cutremurat. Nu imi pot imagina povestea ta, dar cred ca este una dureroasa. Sper din tot sufletul ca esti bine. Dumnezeu sa iti fie alaturi!

Intr-adevar, imi iubesc copilul mai mult ca orice pe lumea asta si nu vreau sa il fac sa sufere. Lipsa tatalui se simte in dezvoltarea lui. Chiar daca il vede o data la doua spatamani timp de 2 ore, saracul de el se simte abandonat cand el pleaca.

Rugaciunea inimii o spun in gand cat de des pot, zi de zi. Tatal nostru, Imparate Ceresc, Cuvine-se cu adevarat. Si rugaciunile personale... Sunt dimineti in care citesc dintr-o carticica de rugaciuni, rugaciunile pentru dimineata, rugaciunea zilei etc. Duhovnicul mi-a interzis sa mai citesc Psaltirea. Mi-a spus doar aceste 2 acatiste ale Maicii Domnului. Voi incerca sa postesc si sa ma rog cat mai mult.

Multumesc pe aceasta cale. Nu am stiut ca ma pot ruga Parintelui Cleopa.

nu a fost intentia mea sa te "cutremur".
dar stiu ca in situatii disperate omul crede ca el este singurul , de pe pamant, care sufera.sau ca suferinta lui e cea mai mare.
ei bine, oricat de grea este situatia in care te afli, cu siguranta mai este cineva mai jos decat tine.
iar acel cineva va reusi sa iasa la suprafata. iar daca el poate, tu de ce nu?

am vrut sa-ti dau doar un exemplu. si ti l-am dat pe cel pe care il stiam cel mai bine ... al meu.

da, sunt asa cum spunea Mtcrysty17 ... ateu.
te-am indemnat sa nu deznadajduiesti niciodata. sincer iti spun, nu m-am gandit la Dumnezeu atunci cand am scris asta.
dar, daca Dumnezeu exista, cu siguranta nu te va lasa.
considera ca situatia grea prin care treci este un examen.
nu uita ca nota este mare.

astept vesti bune de la tine.