Hristos S-a nascut pentru toti oamenii!

[catalin2]

În prealabil postat de Nastya

<<Mantuitorul Iisus Hristos s-a jertfit pe Cruce pentru toti oamenii de pe pamant de la Adam si pana la ultimul om care se va naste din femeie.>>
Asa ne invata pe noi la Biserica parintele nostru. Si eu cred ce spune parintele meu duhovnic.
Incepusem sa ma tem ca doar eu am auzit la Biserica aceste cuvainte.

Am raspuns acum 2-3 zile si pe celalalt topic si Laura spune in mesajul sau ceea ce spune si invatatura ortodoxa. Dar protestantii spun ceva cu inteles diferit desi e acelasi citat. Cum spune bine si Laura, invatatura ortodoxa (adica adevarata) spune ca Iisus S-a jertfit pentru toti oamenii, ca toti oamenii sa se poata mantui si sa ajunga sa Il cunoasca si sa fie in comuniune cu Biserica Sa. Doar asa pot beneficia de lucrarea Mantuitorului.
Invatatura protestanta (ajunsa si in ecumensim, probabil cea liberala) spune ca jertfa Mantuitorului s-a rasfrant asupra tuturor oamenilor, indiferent daca il urmeaza sau nu, are efect de la nastere. Aceasta e probabil din cauza neintelegerii exacte in protestantism a pacatului originar, harului, etc.

<<La 40 de zile de la nasterea lui Hristos, se implineste fagaduinta facuta de Dumnezeu, caci Sfantul si Dreptul Simeon, indemnat de Duhul Sfant, va lua in brate pe Cel nascut din Fecioara si va spune: "Acum slobozeste pe robul Tau, Stapane, dupa cuvantul Tau, in pace, ca vazura ochii mei mantuirea Ta". "Acum slobozeste" inseamna acum am inteles ca s-a implinit ceea ce s-a fagaduit. Aceasta rugaciune "Acum slobozeste", este rostita de noi, la fiecare slujba a Vecerniei, adica la inceputul unei zile liturgice.

Dreptul si Sfantul Simeon a vestit si rastignirea lui Hristos, in momentul in care ii spune Fecioarei Maria ca prin sufletul ei va trece sabie.>>
http://www.crestinortodox.ro/calenda...ana-99047.html


<<el L-a primit în braţele sale şi a binecuvântat pe Dumnezeu şi a zis:
„Acum slobozeşte în pace pe robul Tău, Stăpâne,
după cuvântul Tău,
că văzură ochii mei mântuirea Ta
pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor,
Lumină spre descoperire neamurilor
şi slavă poporului Tău Israel“.
(Sfânta Scriptură: Versiunea Anania http://www.dervent.ro/biblia.php)

[laurastifter]

În prealabil postat de Nastya

<<Mantuitorul Iisus Hristos s-a jertfit pe Cruce pentru toti oamenii de pe pamant de la Adam si pana la ultimul om care se va naste din femeie.>>
Asa ne invata pe noi la Biserica parintele nostru. Si eu cred ce spune parintele meu duhovnic.

<<Rugaciunea cea din Ghetsimani a lui Hristos este, fara indoiala, cea mai inalta dintre toate rugaciunile, dupa vrednicia sa launtrica si dupa puterea sa rascumparatoare a lumii.
Prezenta puterii ei o simtim in ceasurile rugaciunii pentru lumea intreaga si cu precadere in vremea savarsirii Liturghiei. Sfintenia ei si maretia ei atrag inima celor ce au pazit in sine chipul Dumnezeului celui Viu.
In aceasta rugaciune Domnul a cuprins tot ce s-a petrecut din clipa ivirii in viata a Intaiului Adam si pana la ultimul om ce va din femeie sa se nasca. Astfel suntem invatati a gandi in Biserica noastra (cf. Io. 1:29; 1 Io. 2:2)>>
(Parintele Sofronie Saharov: Rugaciunea din Ghetsimani).
http://www.razbointrucuvant.ro/2011/...duhovniceasca/

Sa va ajute Dumnezeu doamna pentru acest gand. Si va multumesc. Incepusem sa ma tem ca doar eu am auzit la Biserica aceste cuvainte.
Dumnezeu sa va lumineze in tot ceea ce faceti.

Si va rog frumos sa ma iertati pentru orice suparare pe care v-am pricinuit-o.

Vă mulţumesc din toată inima pentru aceste cuvinte atât de frumoase pe care mi le-aţi adresat!
Mulţumesc mult şi pentru postarea textului despre rugăciunea din Ghetsimani; este un minunat fragment din lucrarea părintelui Sofronie Saharov, "Vom vedea pe Dumnezeu precum este" - o carte de o deosebită profunzime şi frumuseţe, pe care Dumnezeu m-a învrednicit s-o citesc recent.
Dumnezeu să vă lumineze şi pe dumneavoastră în tot ceea ce faceţi!

[catalin2]

În prealabil postat de Nastya

"Acum slobozeste" inseamna acum am inteles ca s-a implinit ceea ce s-a fagaduit.

Sfantului Simeon i se fagaduise ca nu va muri pana nu va vedea implinita profetia din Isaia: "Iata Fecioara va lua in pantece si va naste Fiu". Traditia ne spune ca Sf. Simeon traducea Vechiul Testament pentru faraon, iar la acel pasaj a crezut ca e o greseala, ca nu poate o fecioara sa nasca si a vrut sa stearga, dar un inger i-a facut acea fagaduinta: http://www.crestinortodox.ro/sfinti/...eon-73002.html

În prealabil postat de Nastya

„Acum slobozeşte în pace pe robul Tău, Stăpâne,
după cuvântul Tău,
că văzură ochii mei mântuirea Ta
pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor,
Lumină spre descoperire neamurilor
şi slavă poporului Tău Israel“.

Aici e exact ce am spus in mesajul anterior, toate popoarele sunt chemate la mantuire, nu doar poporul israel. Cel ce crede in Iisus si se boteaza si vine in Biserica Sa are parte de mantuire, indiferent ca e iudeu, pagan, roman, egiptean, etc. Nu exista o alta interpretare in ortodoxie.

Preotul Stanciu: „Iisus Hristos s-a jertfit pentru întreaga umanitate”

<<Moartea şi Învierea, Viaţa şi Mântuirea şi Iubirea, iată câteva teme care în fiecare an revin odată cu Sărbătorile de Paşti. Lumea creştin-ortodoxă celebrează astfel sacrificiul Mântuitorului, care a luat cu sine păcatele lumii pentru a o purifica, dar şi Învierea, prin care Iisus Hristos „omoară moartea în sine”. Parohul Bisericii „Sfinţii Apostoli Mihail şi Gavriil” – Ghencea, preotul Ştefan Stanciu, evocă istoria faptelor de acum peste 2.000 de ani, după consumarea cărora cursul lumii avea să fie schimbat definitiv.>>

<<Prin răstignire, Mântuitorul nu numai că a împlinit profeţia lui Isaia, ci a făcut posibilă eliberarea din iad a celor buni şi drepţi, pentru aducerea lor în rai alături de Dumnezeu. „Raiul nu a mai fost accesibil pentru nimeni de la izgonirea lui Adam şi Eva, nici pentru cei vrednici. Toţi au moştenit iadul. Când Dumnezeu i-a alungat pe oameni din rai, porţile acestuia au fost închise. Au fost redeschise abia odată cu Mântuitorul Iisus Hristos cel fără de păcat, pentru că a fost om şi Dumnezeu în acelaşi timp. În Sâmbăta Mare, Hristos coboară în iad, dezleagă porţile cele ferecate ale lui şi eliberează de acolo sufletele celor drepţi, pentru că Hristos s-a jertfit nu numai pentru contemporanii săi şi pentru cei care au venit după el, ci şi pentru întreaga umanitate dinainte de el. Prin pironirea sa pe cruce, el a pironit păcatele umanităţii trecute, prezente şi viitoare”, a continuat prelatul.>>

http://www.ziarulring.ro/stiri/40846...eaga-umanitate



<<14. Invata-voi pe cei fara de lege caile Tale, si cei necredinciosi la Tine se vor intoarce.>>
(Psalmul 50)



<<Condacul 10 :
<<Vrând să mântuiești lumea, Răsăritule al răsăriturilor, venind către apus, la firea noastră cea întunecată, Te-ai smerit până la moarte; drept aceea s-a preaînălțat numele Tău mai mult decât tot numele și de la toate făpturile cerești și pămantești auzi : Aliluia !>>
(Acatistul Domnului Nostru Iisus Hristos, Acatistier, Tiparit cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura Sfintei Patrirhii a Bucureștilor, București 1994)


<<Condacul 2

Vazand, Doamne, oamenii cazuti, Te-ai intrupat si ai inviat pe toti, daruindu-le celor inviati toate spre mantuire. Inviaza-ne si pe noi cei omoriti din pricina pacatelor, ca sa-Ti cantam Tie: Aliluia!


Icosul 6

Stralucind la toata lumea cu Invierea Sa Domnul Iisus Hristos, acum toate le-a umplut de lumina: si cerul si pamintul si cele de dedesubt; ca sa praznuiasca toata zidirea Invierea lui Hristos, intru care intariti fiind vom canta unele ca acestea:


Condacul 10

Voind a mantui neamul omenesc, Iisuse, Te-ai pogorit pe pamant si Insuti Dumnezeu fiind, ai primit neputintele noastre, ca si in ele sa se arate puterea Ta, care ne indeamna a canta: Aliluia!>>

(Acatistul Invierii Domnului http://www.crestinortodox.ro/sfinti/)

<<Condacul al 2-lea
In chipul limbilor de foc, intru lumina si suflare de vant de bucurie-facatoare, pogorandu-Se Duhul cel Sfant peste Apostoli si de vapaia lui fiind cuprinsi, chemat-au pescarii intreaga lume la Biserica lui Hristos; necazuri si nevoi rabdand cu bucurie pe pamant si pe ape, de mortile cele cumplite nu se spaimantau, in tot pamantul iesind vestirea cantarii lor, celei de Dumnezeu insuflate: Aliluia!


Fragment Icosul al 2-lea


<<Vino si risipeste negura necredintei si a rautatii, care se indeseste pe pamant;
Vino si ne calauzeste pe toti pe drumul vietii celei drepte;
Vino si ne povatuieste la tot adevarul;>>


Fragment Condacul al 3-lea

<<Unind Tu trup si suflet intr-o minunata alcatuire, ai zidit neamul omenesc; pentru aceasta, toata suflarea Te lauda si canta: Aliluia!>>

Fragment Icosul al 3-lea
<< Alfa si Omega, Inceputule si Sfarsitule, Tu, Vesnicule Duh, cu necuprinsa putere a purtarii deasupra apelor si cu infricosata Ta imbratisare ai adus pe toti si pe toate la viata. Din suflarea Ta cea de-viata-facatoare a rasarit, din genunea cea fara chip, frumusetea lumii celei intai zidite, pentru care Iti strigam:>>


Fragment Condacul al 4-lea
<<O, Duhule Preabun si Neajuns, din care izvoraste sfintenia! Tu ai invesmantat-o pe Preacurata Fecioara Maria cu stralucirea orbitoare si neapropiata a sfinteniei Tale, facand-o Maica a lui Dumnezeu-Cuvantul, Imparateasa a Ingerilor, spre mantuirea oamenilor. >>

Condacul al 7-lea
"Celui care huleste impotriva Duhului Sfant nu i se va ierta nici in veacul acesta, nici in cel viitor", a spus Domnul. Ascultand acest cuvant strain ne cutremuram, ca nu cumva sa fim judecati cu cei neascultatori si cu cei ce lupta impotriva lui Dumnezeu. Nu lasa, Duhule Sfinte, inima noastra sa se plece spre cuvinte de viclesug. Intoarce din schisme, eresuri si necredinta pe toti cei rataciti, iar pe intai-nascutii Bisericii Tale invredniceste-i sa cante in vecii vecilor: Aliluia!

Condacul al 9-lea
Atat a iubit Dumnezeu lumea ca si pe Fiul Sau cel Unul Nascut, Care S-a intrupat de la Duhul Sfant si din Maria Fecioara si Si-a intins pe Cruce mainile Sale de Ziditor al lumii, L-a trimis de a rascumparat din pacat si moarte intreaga lume cu sangele Sau! Pentru aceasta, toata zidirea, asteptand libertatea maririi fiilor lui Dumnezeu, canta Tatalui care a iubit, Fiului care a rascumparat si Duhului care sfinteste: Aliluia!

Fragment Condacul al 10-lea

Duhul Sfant il naste a doua oara pe om spre viata vesnica, Duhul Sfant ii insufleteste pe mucenici, sfinteste preotii, incununeaza pe cei drepti, face din paine si vin Insusi Dumnezeiescul Trup si Sange al Mantuitorului.


Condacul al 12-lea

Rau nesecat al harului, Cela ce ierti pacatele, Duhule Sfinte! Primeste rugaciunea noastra pentru intreaga lume, pentru cei credinciosi si pentru cei necredinciosi si pentru fiii neascultarii: si pe toti aduna-i in Imparatia Sfintei Treimi, ca sa se rusineze de Tine si cel din urma vrajmas-moartea, iar lumea, renascuta prin focul curatitor, sa cante cantarea cea noua a nemuririi: Aliluia!>>
(Acatistul Sfantului Duh, http://www.crestinortodox.ro/acatist...duh-67151.html)

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Nastya

Aceasta rugaciune "Acum slobozeste", este rostita de noi, la fiecare slujba a Vecerniei, adica la inceputul unei zile liturgice.

La inceputul fiecarei Sf Liturghii in rit bizantin, preotul spune in taina psalmul "Doamne, buzele mele vei deschide". La sfarsitul ei, dupa ce pleaca credinciosii si preotul consuma rezerva euharistica ("pritoceste Sfintele") rosteste, in taina, inainte de a dezbraca vesmintele imparatesti: "Acum slobozeste pe robul Tau, Stapane".

<<Crestinii, necrestinii, dar si unii dintre adversarii crestinismului recunosc in Iisus Hristos o personalitate unica, fara egal in istoria omenirii. Pentru crestini insa, Iisus Hristos este Mantuitorul lumii, o persoana divino-umana, Fiul lui Dumnezeu, a doua Persoana a Sfintei Treimi, intrupat in istorie din Fecioara Maria.>>

<<Intruparea este actul prin care Fiul lui Dumnezeu ia trup omenesc din Fecioara Maria, prin lucrarea Duhului Sfant, in vederea eliberarii firii omenesti din robia pacatului, a stricaciunii si a mortii.>>

<<Pregatirea omenirii pentru venirea Mantuitorului a fost facuta de Dumnezeu in mod treptat, progresiv, de-a lungul secolelor, in special prin profeti care au vestit neincetat venirea lui Mesia care va impaca pe oameni cu Dumnezeu si ii va ridica pe toti din robia intunericului.>>

<<Prin Invierea Sa din morti, Iisus Hristos a inviat pentru toti oamenii. Hristos a inviat si a biruit, pentru El si pentru noi. In perspectiva noua a vietii crestine, credem si biruim prin Moartea si Invierea lui Hristos, murim pentru a invia si inviem pentru a trai in veci cu Hristos.>>

<<Prin jertfa, moartea şi învierea Mântuitorului Iisus Hristos, ceva radical s-a produs în starea şi istoria umanităţii : a apărut puterea învierii şi vieţii, de care nu sunt capabile puterile morţii…. Umanitatea a fost eliberată, fiind scoasă din starea de victimă în care era ţinută de păcat. “ Mantuitorul a ales Crucea, fiindca astfel se moare cu mainile intinse. El S-a sfarsit imbratisandu-ne”, spune Sfantul Atanasie cel Mare.>>

(Parintele Gabriel Militaru, Iisus Hristos – Dumnezeu adevarat si Om adevarat)
http://prgabriel.wordpress.com/2008/...i-om-adevarat/

[catalin2]

Nastya, in toate mesajele scrie ce am spus si eu. Exista o manturie obiectiva si una subiectiva. Mantuirea obiectiva e data de Iisus, care prin jertfa si Lucrarea Sa a dat posibilitatea omului cazut de la Adam sa se poata mantui. Iar cea subiectiva este ce face omul pentru ca s-o obtina, pentru ca nu se mantuieste doar prin faptul ca se naste.
Parintele Cleopa ne explica mai pe larg: http://www.crestinortodox.ro/carti-o...ive-79913.html
Citez: "Deci, in general, sunt unii crestini, protestanti, care cred ca mantuirea vine numai prin credinta (sola fide) si ca omul nu are propriu-zis nici o contributie personala in mantuirea sa.
Biserica noastra insa invata ca mantuirea subiectiva - individuala - nu este un dar si nici un simplu act, ci este un proces si o lucrare care se dezvolta treptat si se infaptuieste prin impreuna-lucrarea a doi factori: Dumnezeu si omul insusi. Din partea lui Dumnezeu ni se daruieste harul divin, iar din partea omului sunt necesare credinta si faptele bune. Deci, conditiile mantuirii subiective sunt acestea: harul divin de la Dumnezeu si credinta si faptele bune ale omului."

" Mantuirea obiectiva s-a realizat numai prin jertfa lui Iisus Hristos, iar mantuirea subiectiva - numita in limbajul Noului Testament si "indreptare", "sfintire" sau "mantuire" in sens mai restrans - se infaptuieste ca o urmare a celei obiective, prin actiunea noastra de a ne apropia sau de a ne insusi mantuirea obiectiva prin eforturile noastre personale, in colaborare cu harul divin.
Din partea lui Dumnezeu, harul divin este absolut necesar, fiindca toti am pacatuit si suntem lipsiti de slava lui Dumnezeu; si suntem indreptati in dar, cu harul Lui, "prin rascumpararea cea in Hristos Iisus"
"Caci in har sunteti mantuiti, prin credinta, si aceasta nu este de la voi; este darul lui Dumnezeu; nu din fapte, ca sa nu se laude nimeni." (Efes., 2, 8).

In concluzie, inceputul mantuirii este harul primit la Botezul in Sfanta Biserica (impreuna cu Mirungerea). Pentru ca si catehismul ortodox spune ca harul nu se poate obtine prin fapte. Impreuna cu harul credinciosul contribuie cu credinta sa bazata pe dreapta credinta (si nu o credinta pagana sau erezie) si faptele bune ale credintei.

<<Cauzele venirii lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în lume sunt acestea:


1. Dragostea Lui faţă de neamul omenesc: „Căci aşa de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât şi pe Fiul Său Cel Unul Născut L-a dat ” (Ioan 3, 16).


2. Aducerea din nou a omului căzut la vrednicia chipului şi asemănării cu Dumnezeu, cum cântă şi Sfânta Biserică: „Pe cel căzut pentru neascultare, care era după chipul lui Dumnezeu şi care s- a făcut cu totul întru stricăciune, căzând din cea mai bună viaţă dumnezeiască, iarăşi îl înnoieşte înţeleptul Ziditor” (Canonul I, pesna I, la Naşterea Domnului).


3. Mântuirea sufletelor omeneşti: „N-a trimis Dumnezeu pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca să mântuiască lumea prin El” (Ioan 3, 17).
Și astfel, noi, urmând şi ţinând seama de scopurile Răscumpărătorului nostru Iisus Hristos, trebuie să îndreptăm cursul vieţii noastre după dumnezeiasca Lui învăţătură, ca prin aceasta să dobândim toate acele bunuri pentru care El a venit, dimpreună cu mântuirea sufletelor noastre.>>

(Sfântul Serafim de Sarov, Scopul vieții creștine, Tiparită cu binecuvântarea Prea Sfințitului Calinic, Episcopul Argeșului, Consilier editorial: preot Nicolae Tănase, Ediție îngrijită de: Preot Simeon Adrian, Editura „Pelerinul Iași”, 1997, pag. 75-76)