Sfintii inchisorilor

[Ekaterina]

Multumim doamna Adriana pentru acest slide, Parintele este neschimbat, parca doarme si un zambet discret ii lumineaza fata. De cand am citit despre dansul sunt marcata de sensibilitatea si discretia care il caracterizau. Urmarind slide-ul pe care l-ati postat, am simtit pace si mare bucurie, cat har la inmormantarea Parintelui!

[lore86]

doi lacrimi neascultatoare se prelungeau pe obrajii...
Am ramas mai saraci cu un parinte duhovnicesc si totusi...mai bogati cu un rugator in cer.

[andra_v]

Interviu cu Părintele Justin de pe meleagurile dobrogene: „Mai am o singură nelinişte: să îi văd pe acești martiri canonizaţi”

http://atitudini.com/interviu-cu-par...ri-canonizati/

[Ekaterina]

"Constantin (Costache) Oprişan - bărbat trecut de 30 de ani. Şeful Frăţiilor de Cruce pe ţară. Om de un caracter şi o cultură impresionantă. La Piteşti, Ţurcanu i-a pregătit cele mai groaznice torturi, distrugându-l fizic şi umilindu-l mai jos decât pământul. Spatele lui, de la ceafă până la călcâie, era numai cicatrice lângă cicatrice. Carnea toată i-a fost ruptă în fâşii. A reuşit Ţurcanu să-l "disciplineze" în sensul de a-i executa ordinele, dar n-a reuşit să-i întoarcă conştiinţa spre a-l face comunist convins, aşa cum i-a făcut pe alţii. Era prea puternic acest Costache Oprişan. În celulă [la Jilava n.n.] era singurul care avea dreptul să stea întins pe pat. Era bolnav de tubercloză în ultima fază."

"Să nu te-ntorci din cale, prin a Sodomei carceri
Când duhul tău te minte.
Prin foc, prin fier, prin ape, dar numai inainte!
Căci drumurile-n spirit nu suferă intoarceri."
http://www.fericiticeiprigoniti.net/constantin-oprisan