Psaltirea-o carte a sufletului credinciosilor

[Daniel777]

În Biserica Ortodoxă, cei 150 de psalmi au fost împărţiţi, pentru a fi utilizaţi în cult, în 20 de catisme ori şezânde (timp în care credincioşii pot să stea în străni sau pe scaune) astfel:

Catisma I: ps. 1-8, Catisma a XI-a: ps. 77-84.
Catisma a II-a: ps. 9-16, Catisma a XII-a: ps. 85-90,
Catisma a III-a: ps. 17-23, Catisma a XIII-a: ps. 91-100,
Catisma a IV-a: ps. 24–31, Catisma a XIV-a: ps. 101-104,
Catisma a V-a: ps. 32-36, Catisma a XV-a: ps. 105-108,
Catisma a VI-a: ps. 37-45, Catisma a XVI-a: ps. 109-117,
Catisma a VII-a ps. 46-54, Catisma a XVII-a: ps. 118,
Catisma a VIII-a: ps. 55-63, Catisma a XVIII-a: ps. 119-133,
Catisma a IX-a: ps. 64-69, Catisma a XIX-a: ps. 134-141,
Catisma a X-a: ps. 70-76, Catisma a XX-a: ps. 142-150,

Peste tot anul aceste catisme sunt repartizate astfel: Sâmbăta la vecernie, catisma I. Duminica la utrenie, catismele a II-a, a III-a şi a XVII-a. Duminica, la vecernie, nu se citeşte nici o catismă. Dacă avem praznic, se citeşte catisma I. Luni, la utrenie, catisma a IV-a şi a V-a; la vecernie, catisma a VI-a; Marţi, la utrenie, catisma a VIl-a şi a VIII-a, la vecernie catisma a IX-a; Miercuri, la utrenie, castima a X-a şi a XI-a, la vecernie, catisma a XII-a.; Joi, la utrenie, catisma a XIII-a şi a XIV-a, la vecernie, catisma a XII-a; Vineri, la utrenie, catisma a XIX-a şi a XX-a, la vecernie, catisma a XVIII-a; Sâmbătă, la utrenie, catisma a XVI-a şi a XVII-a.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Daniel777

În Biserica Ortodoxă, cei 150 de psalmi au fost împărţiţi, pentru a fi utilizaţi în cult, în 20 de catisme ori şezânde (timp în care credincioşii pot să stea în străni sau pe scaune) astfel:

Catisma I: ps. 1-8, Catisma a XI-a: ps. 77-84.
Catisma a II-a: ps. 9-16, Catisma a XII-a: ps. 85-90,
Catisma a III-a: ps. 17-23, Catisma a XIII-a: ps. 91-100,
Catisma a IV-a: ps. 24–31, Catisma a XIV-a: ps. 101-104,
Catisma a V-a: ps. 32-36, Catisma a XV-a: ps. 105-108,
Catisma a VI-a: ps. 37-45, Catisma a XVI-a: ps. 109-117,
Catisma a VII-a ps. 46-54, Catisma a XVII-a: ps. 118,
Catisma a VIII-a: ps. 55-63, Catisma a XVIII-a: ps. 119-133,
Catisma a IX-a: ps. 64-69, Catisma a XIX-a: ps. 134-141,
Catisma a X-a: ps. 70-76, Catisma a XX-a: ps. 142-150,

Peste tot anul aceste catisme sunt repartizate astfel: Sâmbăta la vecernie, catisma I. Duminica la utrenie, catismele a II-a, a III-a şi a XVII-a. Duminica, la vecernie, nu se citeşte nici o catismă. Dacă avem praznic, se citeşte catisma I. Luni, la utrenie, catisma a IV-a şi a V-a; la vecernie, catisma a VI-a; Marţi, la utrenie, catisma a VIl-a şi a VIII-a, la vecernie catisma a IX-a; Miercuri, la utrenie, castima a X-a şi a XI-a, la vecernie, catisma a XII-a.; Joi, la utrenie, catisma a XIII-a şi a XIV-a, la vecernie, catisma a XII-a; Vineri, la utrenie, catisma a XIX-a şi a XX-a, la vecernie, catisma a XVIII-a; Sâmbătă, la utrenie, catisma a XVI-a şi a XVII-a.

Toate aceste bune precizari , sunt specificate la inceputul cartii de Psaltira , si recomand sa nu se cumpere Psaltira daca nu are binecuvantare pe prima pagina !

[Daniel777]

Unii credincioşi spun că nu citesc Psaltirea pentru că le face diavolul ispite. De ce se tem diavolii de psalmi?

Se tem de psalmi, pentru că cine se roagă cu psalmi îi arde pe diavoli ca şi cu o sabie de foc. Mare putere are Psaltirea asupra duhurilor rele. Cu acestea părinţii de demult făceau minuni şi alungau duhurile rele din oameni. Iar dacă unii nu citesc Psaltirea pentru că se tem de ispite, aceştia sunt creştini fricoşi, care vor să iasă la luptă cu diavolii fără arme. Or, dacă nu avem arme bune la noi, diavolul ne dezarmează şi ne ia prizonieri, adică ne face robi ai păcatelor spre osândă. Psaltirea unită cu postul şi smerenia sunt cele mai puternice arme împotriva diavolilor. Cu acestea sfinţii izgoneau diavolii din lume şi coborau pe îngeri pe pământ. Că cine citeşte psalmi imită pe îngeri şi cântă împreună cu ei.

[Daniel777]

În forma în care o avem azi, Cartea Psalmilor există deja în secolul III-ir î.d.Hr. deoarece o avem în întregime cuprinsă în Septuaginta, a cărei traducere s-.a efectuat în aceste două secole. Traducătorii au preluat-o astfel din Biblia ebraică cu adaosul, în final, al psalmului 101, necanonic şi absent în varianta ebraică. O altă dovadă în legătură cu aceasta ne parvine prin intermediul Introducerii la cartea necanonică a înţelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah, ce datează din secolul al II-lea î.d.Hr. şi care aminteşte Cartea Psalmilor, alături de celelalte cărţi canonice ale Vechiului Testament, încadrând-o în grupa “Chetubim”. Destinaţia cu preponderenţă cultică a Psaltirii se deduce între altele şi din împărţirea ei în cinci cărţi, în analogie cu cărţile Pentateuhului, fiecare dintre ele terminându-se cu o doxologie. Din punct de vedere schematic împărţirea se prezintă astfel:

Cartea I: (ps. 1-41), cu doxologia: “Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel din veac şi până în veac. Amin. Amin”.

Cartea a II-a: (ps. 42-72), cu doxologia: “Binecuvântat este Domnul Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel, singurul care face minuni. Şi binecuvantat este numele slavei Lui în veac şi în veacul veacului; Şi se va umple de slava Lui tot pământul. Amin. Amin”.
Cartea a III-a: (ps. 73-89), cu doxologia: “Binecuvântat este Domnul în veci. Amin. Amin”.
Cartea a IV-a: (ps. 90-106), cu doxologia: “Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, din veac şi până în veac, tot poporul să zică: Amin. Amin”.

Cartea a V-a: (ps. 107-150), fără doxologie. Această împărţire aparţine vechilor evrei după cum mărturiseşte Fericitul Ieronim, atunci când scrie: “In quique volumina Psalterium apud Hebraeos divisum est”. Ea ne sugerează şi o cronologie aproximativă a psalmilor. În acest fel se crede că psalmii din prima carte, ce aparţin lui David, au fost colectionaţi chiar de către el sau cel puţin din porunca sa, cu scopul de a fi utilizaţi la templu. Şi dintre psalmii cărţii a doua, o bună parte au fost scrişi de David, iar restul de fiii lui Core. Colecţia acestor psalmi s-a făcut în timpul regelui Iezechia (716-687 î.d.Hr.). Oamenii acestui rege s-au ocupat şi de încheierea colecţiei cărţii Proverbelor, precum rezultă din cap. 25, 1 al însăşi acestei lucrări unde citim: “Şi acestea sunt pildele lui Solomon pe care le-au adunat oamenii lui Iezechia, regele lui Iuda”. Un interes similar trebuie să fi manifestat ei şi faţă de psalmi. Aceiaşi oameni au început probabil să adune la un loc şi psalmii din cea de a treia carte. Munca lor a fost apoi continuată de alţii fără ca această carte să fi fost încheiată înainte de întoarcerea din exil. Cartea a IV-a înglobează câţiva psalmi mai vechi şi foarte mulţi din epca exilului şi după exil. Ultima carte se compune din câţiva psalmi ai lui David, lăsaţi la o parte de colecţionarii precedenţi, precum şi din alţi psalmi, în majoritate din epoca celui de al doilea templu, adică de după exil.

Gand la gand cu bucurie. Mare si frumoasa surpriza mi-ati facut cu deschiderea acestui topic (tu, Daniel prin idee, iar tu Cristi prin linkurile pe care le-am verificat si le-am bagat la "favorit" fiindca mi se par cu totul deosebite)

Astazi toata ziua am fost cam singur acasa si am trebaluit ca sambata, pe la bucatarie si prin casa la curatenie generala. Si ca sa nu treaca timpul fara de folos, mi-am pus castile de la MP3 la urechi si am dat clic pe Psaltire. Obisnuiesc sa procedez astfel din cand in cand, iar in memoria lui am inclus toata Sf. Scriptura si multe predici deosebite sau cantari ce ma coplesesc ascultandu-le. Ziua de astazi am dedicat-o din nou Psaltirii. Nu stiu de ce, dar de fiecare data o redescopar mai frumoasa si mai adanca, in ciuda faptului ca in urma cu vreun an o gaseam ciudata si plina de ura si razbunare.
Tin minte ca am avut un conflict minor pe forum numai fiindca nu-mi suradea ideea (la "Salvati Romania", parca) sa citesc nici macar o catisma. Mai apoi, la urmatorul post, cu chiu-cu vai, am acceptat sa citesc. Timpul a trecut, iar cand am facut prima vizita la Parintele Ciprian de la Sihastrie, desi n-am suflat o vorbulita despre asta, Parintele parea ca stie tot si nu mi-a spus decat atat: citeste trei catisme pe zi! Abia atunci, am inceput sa descopar frumusetea Psaltirii, desi observasem ca la orice manastire mergeam, ea se citea in fiecare zi, iar eu nu intelegeam de ce, fiindca mi se parea prea dura pentru blandetea credintei crestine. Mai mult chiar: tot la Sihastrie, in timpul celor trei zile, am inteles ca platirea pentru acatist de 40 de zile este mai putin valoroasa decat pentru Psaltire 40 de zile, unde efectul este teribil de puternic!

Si asa, astazi, tot ascultand imi spuneam ca imediat ce voi dispune de ceva timp voi deschide un topic special dedicat Psaltirii fiindca merita cu adevarat. Sa speram ca gandurile noastre vin de la Dumnezeu si nu este o noua provocare de unde sa apara vreun conflict datorita cine-stie-caror neintelegeri. De aceea as dori ca indiferent daca vom avea opinii oarecum diferite, sa incercam sa ne lamurim cu blandete si nu cu aroganta.

Si apropo de Psaltire, ma intreb daca holocaustul nazist declansat impotriva evreilor in mod special, nu cumva are la baza tocmai efectul acelor blesteme din Psaltire, dar si a juramintelor celor ce l-au crucificat pe Mantuitor spunand: "Sangele Lui, pe capul nostru si a copiilor nostri!" Mie mi se pare ca prea se leaga totul!

[dobrin7m]

Multumim pentru informatii, multumim pentru acest topic.

[Daniel777]

Da, psalmul este liniste a sufletelor, conducator al pacii; potoleste tulburarea si valvataia gandurilor, inmoaie mania sufletului si infraneaza pe cel desfranat. Psalmul leaga prietenii, uneste pe cei de departe, impaca pe cei invrajbiti. Cine se mai poate socoti vrajmas al celui cu care a inaltat acelasi glas spre Dumnezeu? Cantatul psalmilor aduce deci cel mai mare bun: dragostea. Cantatul impreuna este ca un lant care duce la unire; uneste poporul in simfonia unui singur cor. Psalmul pune pe fuga pe demoni si aduce pe ingeri intr-ajutor; este arma pentru frica de noapte; odihna pentru ostenelile zilei; este intarirea pruncilor, podoaba celor in floarea varstei, mangaiere batranilor, gateala foarte potrivita femeilor. Psalmul populeaza pustiurile, cuminteste pietele; este carte elementara de invatatura pentru cei ce intra in viata; crestere pentru cei ce inainteaza in varsta, intarire pentru cei maturi. Psalmul este glas al Bisericii; psalmul inveseleste sarbatorile; psalmul naste tristetea cea dupa Dumnezeu; psalmul scoate lacrima si din inima de piatra; psalmul este lucrul ingerilor, vietuire cereasca, parfum duhovnicesc. Ce descoperire inteleapta a Invatatorului, Care a mestesugit ca, o data cu cantarea, sa invatam si cele ce ne folosesc! De aceea se si intiparesc mai bine in suflete invataturile. Invatatura data cu sila de obicei nu ramane; dar invatatura cu placere si cu bucurie se fixeaza mai trainic in sufletele noastre. Ce nu poti invata din psalmi? Nu, oare, maretia barbatiei? Nu, oare, exactitatea dreptatii? Nu, oare, sfintenia castitatii? Nu, oare, desavarsirea intelepciunii? Nu, oare, chipul pocaintei? Nu, oare, masura rabdarii? Nu, oare, tot ce ai putea spune despre faptele cele bune? In psalmi este cu putinta sa gasesti invatatura desavarsita despre Dumnezeu, prevestirea despre venirea in trup a lui Hristos, amenintarea cu judecata, nadejdea invierii, frica de pedeapsa, fagaduintele slavei, descoperirile tainelor; toate sunt stranse, ca intr-o mare si obsteasca vistierie, in Cartea Psalmilor, pe care profetul a armonizat-o cu instrumentul muzical numit psaltire, desi sunt multe instrumente muzicale. Dupa parerea mea, profetul, inspirat de Duhul, a aratat harul cel de sus care rasuna in psaltire, pentru ca dintre toate instrumentele muzicale numai psaltirea isi are cauza sunetelor in partite de sus ale ei. La chitara si la lira arama rasuna de dedesubtul locului unde pana atinge coardele; psaltirea insa are cauzele ritmurilor armonioase in partea de sus, ca si noi sa cautam a cugeta cele de sus si sa nu ne pogoram la patimile trupului din pricina dulcetii melodiei. Socot insa ca profetul, prin constructia acestui instrument muzical, ne-a aratat, in chip adanc si intelept, si aceea ca oamenii care au sufletele bine constituite si armonioase se urca usor la cele de sus.

[cristiboss56]

Psaltirea este , iar de nu era trebuia musai să fie ! De când o citesc ( o catismă pe zi , în afară de sâmbătă şi duminică ) , multe am înţeles şi multe mi s-au schimbat în bine în viaţa mea şi a familiei mele . Vă rog , încă odată, să nu uitaţi de Psaltirea Maicii Domnului ! Psalmii sunt mult mai scurţi şi uşor de lecturat, dar au o încărcătură aparte greu de rostit în cuvinte ! O săptămână binecuvântată să aveţi !+

[cristiboss56]

Este bine , în general, a citi Catismă după Catismă, în ordine şi la terminarea Catismei să nu uităm a citi Pomelnicul ce se află tipărit la sfârşit . De ştiut totuşi că pentru diferite împrejurări se pot citi psalmi după cum urmează : 1 . Împotriva vrăjmaşilor , care te asupresc , Psalmii :3 , 19 , 30 şi 31 . 2 . Pentru molime, boli , Psalmul 90. 3 . După ce ai căzut în păcat , Psalmii : 50 , 45 , 70 şi 72 . 4 . Când mergi să te judeci cu cineva , Psalmii : 20 şi 75 . 5 . Când te apucă frica , Psalmii : 6 , 66 şi 76 . 6 . Când te supără necuratul, Psalmul 37 . 6 . În închisoare, în robie sau când cazi prizonier , Psalmul 69 . 7 . La dezlănţuirea fulgerelor şi trăznetelor sau când bate grindina , Psalmul 84 . Orice Psalm este liniştitor sufletelor, răsplătitorul păcii , potolitorul gălăgiei şi al valului gândurilor.

[cristiboss56]

"Psalmul este alinare a sufletului , dăruitor al păcii , psalmul este adunător al prieteniei, unire a celor despărţiţi , al celor învrăjbiţi împăcător. Psalmul este aducătorul de ajutor al îngerilor, armă întru frica de noapte, odihnă a ostenelilor de ziuă , pruncilor întemeiere , bătrânilor împodobire , prea îmbătrâniţilor mângâiere , femeilor podoabă prea potrivită. Psalmul pe pustietăţi le face sălaşe, pe târguri le înţelepţeşte , al celor noi începători învăţătură de slovă, al celor sporiţi creştere , al celor desăvârsiţi întărire , glas al Bisericii " .