Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te īnapoi   Forum Crestin Ortodox > Biserica ortodoxa > Despre Biserica Ortodoxa in general
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afiŗare
  #1  
Vechi 11.11.2005, 12:55:15
tudor
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Exista asa traditii in biserica ca de exemplu:
1.Sarutarea potirului de credinciosii din toata biserica dupa sfirsitul liturgieie,
2.Preotul merge peste(deasupra) credinciosi dupa ce se termiina Sf.liturghie.
Pare oribil sdar exista si asa ceva.Daca cineva mai cunoaste unele obiceiuri din BIserica care nu sunt "standart" va rog sa la expuneti in acest topic.
mersi!!!!
Reply With Quote
  #2  
Vechi 11.11.2005, 15:16:42
alecsandru alecsandru is offline
Senior Member
 
Data īnregistrćrii: 03.10.2005
Mesaje: 290
Implicit

Citat:
Īn prealabil postat de tudor
Exista asa traditii in biserica ca de exemplu:
1.Sarutarea potirului de credinciosii din toata biserica dupa sfirsitul liturgieie,
2.Preotul merge peste(deasupra) credinciosi dupa ce se termiina Sf.liturghie.
Pare oribil sdar exista si asa ceva.Daca cineva mai cunoaste unele obiceiuri din BIserica care nu sunt "standart" va rog sa la expuneti in acest topic.
mersi!!!!
Noi vorbim de Biserica, si de Sfanta Traditie!
Despte ce intrebi tu, sunt obiceiuri si traditii pre-crestine, de sorginte pagana, care dilueaza mult, mesajul Evangheliei si al Sfintilor Parinti, dar care precum vedem, in parohiile de tara mai cu seama se pastreaza, par (?) a avea farmecul lor!? Insa sunt reflectarea new-age-ului!
Reply With Quote
  #3  
Vechi 12.11.2005, 00:05:17
tudor
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

eu ma refer la traditia din parohiile ortodoxe.
exista si asa tradii care sunt abateri de la regulile crestine de slujire.
as vrea sa stiu si alte abateri,daca stie cineva sa scrie.sau indicele cu link-ul directionat.mersi
Reply With Quote
  #4  
Vechi 13.11.2005, 23:09:06
tudor
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

De obicei, cānd oamenii vorbesc despre tradiţie, cu mai multă ori mai puţină veneraţie, cu mai multă ori mai puţină īnţelegere, se referă la ceva ce ţine de trecut. Chiar şi īn mintea teologică a pătruns această idee. Există pānă şi demarcaţii istorice, gen „tradiţia apostolică”, „tradiţia primelor secole creştine”, „tradiţia primului mileniu”, sau chiar distincţii oarecum sofisticate, gen „tradiţia şi tradiţiile” ori „Tradiţia cu T mare şi tradiţia cu t mic”…
Tradiţia nu este un depozit, ceva despre care să vorbeşti la trecut. Chiar dacă vine de undeva, ea nu a rămas sigilată īn trecut. Tradiţia este prin definiţie viaţă, ceva ce se trăieşte aici şi acum, īntr-o anumită manieră, potrivit anumitor criterii şi urmărind anumite scopuri. A fi tradiţional este a asuma viaţa de zi cu zi īntr-un anumit spirit, ar spune Mircea Eliade, după cum a nu fi tradiţional reprezintă reversul acelei maniere, dar nu mai puţin un mod de viaţă. A fi tradiţional este a trăi nu orbeşte, ci plasāndu-te īntr-un sistem de referinţă, īn interiorul unei īnţelepciuni care garantează eficienţa modului tău de a vieţui. A nu fi tradiţional īnseamnă a trăi după a ta voie, lipsit de criterii, ignorānd acea īnţelepciune a experienţei care nu poate fi pānă la urmă īnlocuită, īnţelepciunea generaţiilor dinainte.
A ocoli liturghia eclesială este a recunoaşte că vrei să trăieşti după a ta voie şi poftă. Pentru că liturghia Bisericii este tradiţia. Savanţii noştri (numiţi de Scriptură cărturari şi farisei) vor căuta mult şi bine tradiţia īn trecut, plimbānd cuvinte alese şi neīnţelese prin propriile minţi şi īn faţa ochilor noştri. Dar noi ştim că liturghia este tradiţia şi că nu avem de ce să o căutăm īn trecut. Sau, dacă ne vom uita īn urmă, aceasta va fi pentru a primi confirmarea că aşa a fost dintru īnceput. Liturghia Bisericii este tradiţia vie şi tradiţia trăită de noi.
Liturghia este tradiţia vie pentru că aici se consumă īntr-un ameţitor rezumat īntreaga iconomie a iubirii lui Dumnezeu faţă de noi. Aici suntem īndumnezeiţi prin ascultarea Cuvāntului rostit, aici suntem īndumnezeiţi prin şederea la masa Cuvāntului īntrupat.
La Sfīnta Liturghie īn deosebi īn Republica Moldova se practică atingerea Potirului de capul credincioşilor,acest lucru nu este prevazut īn rīnduiala bisericească.Se poate īntīmpla ca neintenţionat sau intenţionat să se verse potirul care este cu trupul şi sīngele Mīntuitorului no stru Iisus Hristos şi ar fi un păcat şi o nepăsare faţa de cele sfinte ale lui Dumnezeu.

Se spune ca:

--lumīnarea cu care s-a mers la biserică de Inviere trebuie păstrata peste an. Se aprinde īn timpul furtunilor, pentru a proteja casa de pagube.
--īn Ziua Crucii nu trebuie sa mănanci fructe care conţin semnul crucii īn interior: nuci, mere.
-cel care moare īn Vinerea Paştelui, va ajunge direct īn Rai.
--daca te tunzi īn Vinerea Paştelui, nu vei avea dureri de cap tot anul.
--aduce ghinion sa porţi pantofi noi de Craciun.
--un cer senin de Craciun anunţă un an roditor.
--daca bate vintul de Craciun, anunta ghinion.
--nu e bine ca īntre Crăciun şi Anul Nou să se tricoteze, să se coase, să se spele rufele.

Īn noaptea de Paşte, la biserică, se sfinţesc cozonacii făcuţi in diferite forme, numiţi īn Bucovina “Babele". Un obicei care se practică numai īn Bucovina īn noaptea de Inviere este acela ca fetele să se ducă īn clopotniţă şi să spele limba clopotului cu apa neīcepută. Apa neīncepută īnseamnă că persoana care a scos-o din fīntana să nu vorbească pīnă cīnd va fi folosită la spălatul clopotului. Cu această apa se spala apoi fetele īn zorii zilei de Paste ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele.

In Banat, īn dimineaţa zilei de Paşte, copiii se spală pe faţă cu apă proaspătă de la fīntīnă īn care s-au pus un ou roşu şi fire de iarba verde.

In Dobrogea, acest obicei este completat cu un bănuţ de argint.

In Bucovina, īn trecut, feciorii īşi alegeau un crai dintre cei mai harnici pentru a le judeca şi pedepsi toate greşelile facute de-a lungul anului. Cei gasiţi vinovaţi erau purtaţi in jurul bisericii şi la fiecare latură erau loviţi cu vergele de lemn la tălpi pentru a nu mai repeta greşelile īn anul viitor.

Craciunul (25 decembrie): pana in secolul XIX, romanii au sarbatorit Anul Nou in ziua de Craciun. Pentru ca aceasta avea o importanta atat de mare, Biserica a suprapus acestei date sarbatoarea Nasterii Domnului. Aceasta se sarbatorea pe 6 ianuarie, aceasta data fiind doar o Nastere spirituala prin botez.

Despre īngeri se spune că ei la miezul nopţii mătură pămīntul de duhurile necurate pīnă īn momentul cīnd cīntă cucoşii şi oamenii nu trebuie să mănīnce de dimineaţă pentru că īngerii sau īmpartăşit de sīmbătă şi noi oamenii ar trebui să păstrăm această curăţenie īngerească.
Un alt obicei este cel de a nu lăsa copilul fără lumīnare pīnă la Botez căci dacă īl lasăm fără lumīnare diavolul īi fură sufletul de partea sa.
Pe copilul mic īn leagăn cīnd īl culci īi faci de 3 ori semnul crucii şi-i sufli de 3 ori deasupra lui ca să nu să se apropie nici un duh necurat.
Diavolul se află de patea stīngă a omului şi cind te culci trebuie să dormi pe partea stīngă căci pe partea dreaptă este Īngerul Păzitor şi el este deasupra celui Rău.
Cīnd cuiva īi ţīuie o ureche şi te īntreabă care ureche īţi ţīuie şi dacă ghiceşti urechea īnseamnă că este prieten cel care ţi-a spus .La fel īn Moldova īn Jud.Neamţ dacă īţi ţīuie urechea īnseamnă că trebuie să-ţi faci semnul crucii că altfel dracul stupeşte pe īnger īn ochi.
Nimeni să nu ridice degetul īn sus către cer cīnd arătă soarele sau luna căci scoate ochii īngerilor.
Sf.Vineri-acest eveniment este notat la Bandimuss”obicei observat īn Moldova din 1642”-----se spuune că este o femeie īn vīrstă care vine pe la casele credincioşilor cu scopuri bune de la īnceput dar pe parcurs scopurile ei īşi arată valoarea lor adevărată ,cea rea.
Vineri nu se lucrează,nu se torce,nu se spală ,este sărbătoare deorece īn ziua de vineri a fost īngropat Mīntuitorul nostru Iisus Hristos şi se ţine post.Această bătrinică doar prin amăgiala(ex.Afara arde casa...) o poţi scoate din casă şi după care trebuie să īnchizi uşa şi să īntorci invers toate vasele pentru căci ea le porunceşte să-i deschidă uşa dar ele fiind īntoarse nu i se pot supune.
Se pedepsesc şi lucrătoarele care nu sărbătoresc ziua SF.Ignat(20 decembrie)
Strigoi,Vīrcolac,Moroi(Bucovina)Vampir,Cel Rău ...
Sīnt persoane vii sau moarte care au intenţii de a face rău,de a suge sīngele,de a omorī oameni...
Copilul īngropat nebotezat dacă nu-l uzi 7 ai cu aghiazmă se face moroi şi vine la casa unde s-a născut ori la mama sa şi-o moroieşte.(I.Creangă IV pag.149)
Se fac strigoi din cei din cei pe care-i muşcă ţīnţarul īn noaptea de Sf.Gheoghe.Se cunosc că sunt strigoi īn acea localitate unde sunt mereu secete.
Īnspre noaptea de SF.Andrei strigoii dorm afară ,ei nu mănīncă usturoi se tem de tămīie.
Poporul romān crede că fluturii sīnt suflete de copii mici .
Cine ar dori să ştie cu dinadins să ştie cine e strigoaică poate afla la Paşti īn biserică,īn următorul fel : să prindă un şarpe ,să-i taie capul să-i pună īn gură 3 fire de ai şi să-l ţină īn sīn īn biserică īn ziua de Paşti şi astfel va vedea cine e strigoaică .
La fel dacă vrei să-l cunoşti pe strigoi īl poţi afla īn modul următor: primul şarpe cel vei vedea īn luna Martie să-l omori şi să-i tai capul ,īn gură să-i pui usturoi de vară şi īn ziua de Sf.Gheorghe pīnă a răsări soarele să-l pui īn pămīnt.După ce creşte să-l strīngi.La anul īn ziua de Sf.Gheorghe să te ungi pe piept cu usturoiul şi să te urci īntr-un copac şi toate strigoaicele vor veni la copac şi se vor īnchina ,să le īntrebi planul fiecăreia şi să le porunceşti să nu facă cele rele.
La fel se face de Ziua Crucii şi se prinde şarpele,se taie capul,īn gura se pune un sīmbure de usturoi sub pragul uşii după ce creşte usturoiul se pune usturoiul īn pălărie şi se urcă īn turnul bisericii cīnd vin oamenii vei cunoaşte cine e strigoaică.
Dacă strīngi brīnza de pe dinţi īn lunia īntīia a Postului Mare dacă o păstrezi pīnă la Paşti şi apoi dacă o duci la biserică se arată strigoaicele.
Se crede că strigoaicele sunt de o putere ca Dumnezeu cu toate căci cu voia lui ele există.
Strigoi,vīrcolaci sau vampiri sunt numiţi si acele fiiinţe care mănīncă oameni sau sug sīngele animalelor sau chiar şi a oamenilor.
P.Papaghi īn cartea sa „Miglenoromānii”vol I pag.94 spune: ”Dacă trece pe deasupra mortului o vieţuitoare oarecare face acel mort să devină vampir ”
Mortul trebuie privegheat adică noaptea īndeosebi trebuie privegheat mortul ca să nu treacă vre-un şoarece peste mort şi să nu să se prefacă strigoi.Există oameni –lupi sau cīini turbaţi,strigoii se spune că au coadă mică şi cīnd se nasc ei pe faţa lor este o pieliţă.
Exista o practică de a dezgropau morţii care se presupunea ca sunt stigoinici,ei se identificau īn mormint prin faptul ca erau amlasaţi īn mormīnt īntorşi,aveau păr,unghii şi aveau sīnge la gură.S-a interzis dezroparea morţilor presupuşi că sunt strigoinici de către :
Mitropolitul Grigorie īn Ţ.R.1762-decret,Episcopul Argeşului Iosif īn 1801,Mitropolitul Nectarie...
Sf.Haralampie este considerat apărătorul de ciumă....
Din aceasta analiză putem observa unele pratici,obiceuri,tradiţii din viaţa poporului care īşi trag originea atīt din perioada veche a păgīnismului cīt şi din unele practici,imaginaţii sau interpretări greşite a sfintei Scripturi.Toate aceste fenomene sau contopit cu tradiţia creştina şi exista īn ziua de astăzi īn interiorul cultului creştin ortodox ca nişte lucruri ordinare.

Reply With Quote
  #5  
Vechi 14.11.2005, 12:42:32
alecsandru alecsandru is offline
Senior Member
 
Data īnregistrćrii: 03.10.2005
Mesaje: 290
Implicit

Citat:
Īn prealabil postat de tudor
eu ma refer la traditia din parohiile ortodoxe.
exista si asa tradii care sunt abateri de la regulile crestine de slujire.
Tu le amesteci! Traditia din Bisericile parohiilor Ortodoxe este Sfanta Traditie!
cred ca tu insuti esti o abatere, pentru ca nu vrei sa intelegi ceea ce ti se spune!



Reply With Quote
  #6  
Vechi 14.11.2005, 13:15:31
alecsandru alecsandru is offline
Senior Member
 
Data īnregistrćrii: 03.10.2005
Mesaje: 290
Implicit

Citat:
Īn prealabil postat de tudor
De obicei, cānd oamenii vorbesc despre tradiţie, cu mai multă ori mai puţină veneraţie, cu mai multă ori mai puţină īnţelegere, se referă la ceva ce ţine de trecut. Chiar şi īn mintea teologică a pătruns această idee. Există pānă şi demarcaţii istorice, gen „tradiţia apostolică”, „tradiţia primelor secole creştine”, „tradiţia primului mileniu”, sau chiar distincţii oarecum sofisticate, gen „tradiţia şi tradiţiile”
Tradiţia nu este un depozit, ceva despre care să vorbeşti la trecut. Chiar dacă vine de undeva, ea nu a rămas sigilată īn trecut. Tradiţia este prin definiţie viaţă, ceva ce se trăieşte aici şi acum, īntr-o anumită manieră, potrivit anumitor criterii şi urmărind anumite scopuri. A fi tradiţional este a asuma viaţa de zi cu zi īntr-un anumit spirit, ar spune Mircea Eliade, după cum a nu fi tradiţional reprezintă reversul acelei maniere, dar nu mai puţin un mod de viaţă. A fi tradiţional este a trăi nu orbeşte, ci plasāndu-te īntr-un sistem de referinţă, īn interiorul unei īnţelepciuni care garantează eficienţa modului tău de a vieţui. A nu fi tradiţional īnseamnă a trăi după a ta voie, lipsit de criterii, ignorānd acea īnţelepciune a experienţei care nu poate fi pānă la urmă īnlocuită, īnţelepciunea generaţiilor dinainte.
A ocoli liturghia eclesială este a recunoaşte că vrei să trăieşti după a ta voie şi poftă. Pentru că liturghia Bisericii este tradiţia. Dar noi ştim că liturghia este tradiţia şi că nu avem de ce să o căutăm īn trecut. Sau, dacă ne vom uita īn urmă, aceasta va fi pentru a primi confirmarea că aşa a fost dintru īnceput. Liturghia Bisericii este tradiţia vie şi tradiţia trăită de noi.
Liturghia este tradiţia vie pentru că aici se consumă īntr-un ameţitor rezumat īntreaga iconomie a iubirii lui Dumnezeu faţă de noi. Aici suntem īndumnezeiţi prin ascultarea Cuvāntului rostit, aici suntem īndumnezeiţi prin şederea la masa Cuvāntului īntrupat.
La Sfīnta Liturghie īn deosebi īn Republica Moldova se practică atingerea Potirului de capul credincioşilor,acest lucru nu este prevazut īn rīnduiala bisericească.

Se spune ca:

--lumīnarea cu care s-a mers la biserică de Inviere trebuie păstrata peste an. Se aprinde īn timpul furtunilor, pentru a proteja casa de pagube.
--īn Ziua Crucii nu trebuie sa mănanci fructe care conţin semnul crucii īn interior: nuci, mere.
-cel care moare īn Vinerea Paştelui, va ajunge direct īn Rai.


1801,Mitropolitul Nectarie...
Sf.Haralampie este considerat apărătorul de ciumă....
Din aceasta analiză putem observa unele pratici,obiceuri,tradiţii din viaţa poporului care īşi trag originea atīt din perioada veche a păgīnismului cīt şi din unele practici,imaginaţii sau interpretări greşite a sfintei Scripturi.Toate aceste fenomene sau contopit cu tradiţia creştina şi exista īn ziua de astăzi īn interiorul cultului creştin ortodox ca nişte lucruri ordinare.
Inclusiv traditia atingerii Sfantului Potir de capul credinciosului, inainte de epiclesa, adica de pogorarea Sfantului Duh, adica de sfintirea darurilor, atingerea hainelor liturgice ale preotului, au radacini adanci crestine, si exprima un timp liturgic vesnic, gasim aceste lucruri atat in Biblie, in Sfanta Evanghelie si ni le explica pe larg Sfintii Parinti, la care se adauga celelalte Izvoare ale Sfintei Traditii, inclusiv cele arheologice, Crezul, alte izvoare literare si nu numai!

Demarcatiile nu separa de fapt nimica! Sunt puse pentru a usura intelegerea, si asimilarea unor cunostinte de catre cei ce invata!
Traditia are doua aspecte, unul static, si unul dinamic! Si este cat se poate de depozit, intocmai dupa cum se marturiseste in Sfanta Scriptura, despre "iconomul gospodar, care scoate din vistieria sa cele bune si noi, si vechi, si care nu este altul decat Mantuitorul Nostru Iisus Hristos, a caruia este slava si inchinaciunea, impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh.
Cel care traieste in ascultarea de Dumnezeu, este in caile Lui Dumnezeu, si poate-mi spui unde nu exista Liturghie! Caci si in iad, este vesnica predica Mantuitorului.

Problema pe care o pui tu, dar nu intelegi, sau nu vrei sa o recunosti, este cea a moralitatii faptelor, asta inseamna sa traiesti in interiorul intelepciunii haric ontologice a Lui Dumnezeu!

Tot ceea ce insiri tu aici, isi are izvorul in continumul spatio-temporal, care uneste, veacurile, si de o potriva vii si mortii, in lumina haric -ontologica al carei Izvor, etern este Insasi Fiinta Sfintei Treimi.
Aceasta este Sfanta Traditie!
P.S. Ai auzit de rocmani? Dar de pastele Blajinilor (este ceea ce am specificat mai sus!)
p.S. Evlavia nu poate fi niciodata un lucru ordinar! caci fara acesta esti mai putin decat un sconcs! (vorba lui Tutea!)
Evlavia omului simplu este inceputul si sfarsitul, oricarei traditii si mai cu seama a Sfintei Traditii, fara ea esti un sconcs ordinar, patibular! Asta-i!!!!!!!!!
P.S. Pantofi noi iti iei de Paste!
P.S. Si inca ceva, unde nu pricep savantii, exista Moliftele Sfantului Vasile Cel Mare, postul, rugaciunea si o viata morala, curata!Asta iar este Sfanta Traditie!


P.S.Sa fereasca Dumnezeu de prostia cu pretentii firoscoase! Asta-i pe langa traditie!........Si drobul de sare!
Reply With Quote
  #7  
Vechi 02.02.2006, 00:06:22
Eugen Eugen is offline
Senior Member
 
Data īnregistrćrii: 22.01.2006
Mesaje: 145
Implicit

Craciunul (25 decembrie): pana in secolul XIX, romanii au sarbatorit Anul Nou in ziua de Craciun. Pentru ca aceasta avea o importanta atat de mare, Biserica a suprapus acestei date sarbatoarea Nasterii Domnului. Aceasta se sarbatorea pe 6 ianuarie, aceasta data fiind doar o Nastere spirituala prin botez.

D-le TUDOR, de unde ai scos fanteziile astea? Sf. Ioan Gura de Aur (sec. IV) explica cum s-a fixat data Nasterii Domnului. Si anume: daca se cunoaste data nasterii Sf. Ioan Botezatorul, se poate stabili si cea a Mantuitorului (diferenta intre ei era de 6 luni). Cand a fost anuntat Zaharia ca se va naste Ioan, deci cand a luat in pantece Elisabeta? Atunci cand era arhiereu si slujea in Sfanta Sfintelor (unde erhiereul intra o data pe an). Aceasta era Sarbatoarea Corturilor si se sarbatoreste de catre evrei pana in ziua de azi la 25 septembrie. Deci peste 6 luni, adica pe 25 martie (Bunavestire), incepe zamislirea Maicii Domnului. Mai adauga 9 luni si dai peste data Nasterii Domnului, 25 decembrie. Nici o legatura cu paganismele de care vorbesti, luate de la nu-stiu-care eretici.
Reply With Quote
  #8  
Vechi 04.02.2006, 09:04:40
Eugen Eugen is offline
Senior Member
 
Data īnregistrćrii: 22.01.2006
Mesaje: 145
Implicit

Iar in ceea ce priveste "traditiile" populare, in general de sorginte pagana, nu le amesteca cu Traditia Apostolica (pe care o gasesti in Biserica si este savarsita de catre preot), pentru ca n-au fost asimilate si nici increstinate.
Reply With Quote
  #9  
Vechi 10.02.2006, 11:06:57
alecsandru alecsandru is offline
Senior Member
 
Data īnregistrćrii: 03.10.2005
Mesaje: 290
Implicit

Citat:
Īn prealabil postat de Eugen
Iar in ceea ce priveste "traditiile" populare, in general de sorginte pagana, nu le amesteca cu Traditia Apostolica (pe care o gasesti in Biserica si este savarsita de catre preot), pentru ca n-au fost asimilate si nici increstinate.
Utilizator Eugen, (acesta pe forum este un nick name, evident!), asa ca nu va pot spune, nu ma pot adresa cu apelativul doamna sau domnule, si nici nu are vreo importanta, diferentele de gender, nu sunt semnificative, ne-influentand, ne-alterand in vreun fel intelesul mesajului scris!

Asadar utilizator Eugen, tin sa subliniez doua aspecte esentiale pentru intaelegerea problemei!

1. Fondul Apostolic al Sfintei Traditii de care vorbiti, reprezinta aspectul static, neschimbabil!
2. Ca sa raspund la intrebarea pe care ati pus-o, "exista traditii populare in Biserica?"
Raspunsul este afirmativ! Da, exista! Sunt!
Reply With Quote
  #10  
Vechi 10.02.2006, 12:19:26
Chriss-tian78 Chriss-tian78 is offline
Senior Member
 
Data īnregistrćrii: 12.12.2005
Mesaje: 112
Implicit

referitor la traditiile populare am gasit pe net doua carti on-line interesante

http://www.polirom.ro/biblioteca.cgi

Datinile si credintele poporului roman (vol. I) (vol. II)
Reply With Quote
Răspunde



Subiecte asemćnćtoare
Subiect Subiect īnceput de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Biserica Ortodoxa despre alte biserici catalin2 Despre Biserica Ortodoxa in general 26 26.08.2011 20:17:11
Despre Biserica Ortodoxa... amatyyy Despre Biserica Ortodoxa in general 0 03.07.2009 11:19:58
Parerea protestantilor despre Biserica Ortodoxa danyel Secte si culte 12 27.01.2008 19:05:28