Lupta cu pacatele straine

Exista situatii cand aproapele nostru greseste din cauza noastra. Poate ca uneori suntem prea mandri ori prea egoisti, prea zgarciti ori prea lacomi, prea lenesi ori prea invidiosi, prea maniosi ori prea indiferenti. Poate ca il smintim cu vorba noastra ori cu exemplul personal, cu tinuta ori cu privirea.

Va propun sa ne gandim la situatii in care ne putem face partasi la pacate straine. Si acestea sunt mentionate in Indreptarul de spovedanie, deci trebuie marturisite.

antoniap, nu vreau să te supăr cu un offtopic, dar abia ce remarcase heaven că suntem obsedaţi de păcat, că a mai apărut un topic în acest sens...

Ca să încerc şi un răspuns la întrebarea ta, eu mă spovedesc în general de păcatele care îmi stau pe suflet, care mă tulbură...nu e nevoie să mă gândesc îndelung şi să cercetez îndreptarul de spovedanie... nu zic că e bine aşa, dar aşa fac...

În prealabil postat de Annyta

antoniap, nu vreau să te supăr cu un offtopic, dar abia ce remarcase heaven că suntem obsedaţi de păcat, că a mai apărut un topic în acest sens...

Ca să încerc şi un răspuns la întrebarea ta, eu mă spovedesc în general de păcatele care îmi stau pe suflet, care mă tulbură...nu e nevoie să mă gândesc îndelung şi să cercetez îndreptarul de spovedanie... nu zic că e bine aşa, dar aşa fac...

Exista intrebari si raspunsuri care parca ne biciuiesc. Si totusi continuam sa adresam intrebari, incercam sa raspundem atat cat putem. Cui se supara, ii taiem nasul si gata! Mantuire!

[Ekaterina]

În prealabil postat de antoniap

Exista situatii cand aproapele nostru greseste din cauza noastra. Poate ca uneori suntem prea mandri ori prea egoisti, prea zgarciti ori prea lacomi, prea lenesi ori prea invidiosi, prea maniosi ori prea indiferenti. Poate ca il smintim cu vorba noastra ori cu exemplul personal, cu tinuta ori cu privirea.

Va propun sa ne gandim la situatii in care ne putem face partasi la pacate straine. Si acestea sunt mentionate in Indreptarul de spovedanie, deci trebuie marturisite.

Eu am convingerea ca daca noi am trai cu adevarat crestineste, daca am avea dragoste, multi din jurul nostru s-ar apropia de Dumnezeu. Uneori constientizam cand gresim fata de aproapele si il determinam astfel sa savarseasca pacate, iar alteori nu intelegem si nu constientizam cum l-am influentat pe cel de langa noi sa savarseasca pacatul.

In indreptarul de spovedanie lucrurile sunt prezentate clar, incat nu se lasa loc de interpretari. De exemplu daca sfatuiesti pe cineva sa avorteze, sau sa se razbune, te faci partas la acele pacate, chiar daca nu le savarsesti tu.

[costel]

În prealabil postat de Ekaterina

Eu am convingerea ca daca noi am trai cu adevarat crestineste, daca am avea dragoste, multi din jurul nostru s-ar apropia de Dumnezeu.

Nu doar s-ar apropia, s-ar mantui dupa cuvintele Sfantului Serafim de Sarov: "Dobandeste pacea si mii de oameni din jurul tau se vor mantui!"

În prealabil postat de Ekaterina

Eu am convingerea ca daca noi am trai cu adevarat crestineste, daca am avea dragoste, multi din jurul nostru s-ar apropia de Dumnezeu. Uneori constientizam cand gresim fata de aproapele si il determinam astfel sa savarseasca pacate, iar alteori nu intelegem si nu constientizam cum l-am influentat pe cel de langa noi sa savarseasca pacatul.

In indreptarul de spovedanie lucrurile sunt prezentate clar, incat nu se lasa loc de interpretari. De exemplu daca sfatuiesti pe cineva sa avorteze, sau sa se razbune, te faci partas la acele pacate, chiar daca nu le savarsesti tu.

Grija fata de starea duhovniceasca a aproapelui presupune noblete spirituala. Iar nobletea obliga. Daca un titlu nobiliar trebuia onorat prin fapte corespunzatoare, la fel si nobletea duhovniceasca presupune fapte demne de numele de crestin. Un exemplu:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_D...eta_Fiodorovna

Dumnezeu sa ne ajute sa ne vedem pacatele personale si pacatele straine.

[anita]

În prealabil postat de antoniap

Grija fata de starea duhovniceasca a aproapelui presupune noblete spirituala. Iar nobletea obliga. Daca un titlu nobiliar trebuia onorat prin fapte corespunzatoare, la fel si nobletea duhovniceasca presupune fapte demne de numele de crestin. Un exemplu:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_D...eta_Fiodorovna

Dumnezeu sa ne ajute sa ne vedem pacatele personale si pacatele straine.

Antonia ,in primul rand trebuie sa ne ingrijim de pacatele noastre
Am citit de curand "Ne vorbeste parintele Porfirie"
El spune ca atunci cand se coboara harul lui Dumnezeu peste noi nu mai pacatuim
Daca nu pacatuim noi nici aproapele nu pacatuieste
Ceea ce inseamna ingaduinta si iubire fata de cel de langa noi
Iar pt pacatele lor sa ne mahnim

În prealabil postat de anita

Antonia ,in primul rand trebuie sa ne ingrijim de pacatele noastre
Am citit de curand "Ne vorbeste parintele Porfirie"
El spune ca atunci cand se coboara harul lui Dumnezeu peste noi nu mai pacatuim
Daca nu pacatuim noi nici aproapele nu pacatuieste
Ceea ce inseamna ingaduinta si iubire fata de cel de langa noi
Iar pt pacatele lor sa ne mahnim

Sa ne rugam sa putem fi aproapelui nostru un exemplu demn de urmat! Numai mila lui Dumnezeu ne poate ajuta.

[cristiboss56]

În prealabil postat de antoniap

Sa ne rugam sa putem fi aproapelui nostru un exemplu demn de urmat! Numai mila lui Dumnezeu ne poate ajuta.

Atentie mare aici la "slava desarta "!

[cristiboss56]

În prealabil postat de Ekaterina

Eu am convingerea ca daca noi am trai cu adevarat crestineste, daca am avea dragoste, multi din jurul nostru s-ar apropia de Dumnezeu. Uneori constientizam cand gresim fata de aproapele si il determinam astfel sa savarseasca pacate, iar alteori nu intelegem si nu constientizam cum l-am influentat pe cel de langa noi sa savarseasca pacatul.

In indreptarul de spovedanie lucrurile sunt prezentate clar, incat nu se lasa loc de interpretari. De exemplu daca sfatuiesti pe cineva sa avorteze, sau sa se razbune, te faci partas la acele pacate, chiar daca nu le savarsesti tu.

Toti , avem convingerea ca . . . , dar asta-i marele dezastru , ca suntem convinsi ca gresim , si o facem voit intru smintirea celuilalt !
Suntem atat de rai , incat teoretizam si pacatuim la nesfarsit , calcand in picioare toate teoriile propovaduite , copiate , citate . . . !
Devenim ispititori , ispititi la randul nostru de cel de langa noi !
Mai cred Ecaterina , ca suntem astfel si cinici in "credinta" noastra , calcand cu buna voie in picioare cea ce "propovaduim" , si mai mult de atat il calcam in picioare " cu dragoste " pe cel de langa noi . Bine , aici este vorba de capitolul mandrie si nu numai !
Felicitari antoniap pentru subiectul adus aici , dar te asigur ca la sfarsitul discutilor de pe acest thread , lumina nu va fi !
Hristos a Inviat !