M-a cuprins deznădejdea….

[alipop]

Simt nevoia să mă descarc, mă consumă deznădejdea.. în urmă cu vreo 6 luni, un om drag sufletului meu s-a convertit la sectanți ( Acest eveniment nefericit mi-a adus multă întristare și amărăciune.. 😭 nu pot să îmi scot din minte filmarea la care m-am uitat cu acel “botez” care este o absurditate în primul rând pentru că sectanții nu au autoritatea să boteze iar apoi pentru că ei nu cred în Dumnezeu ci într-un idol, un hristos denaturat pe care ei îl numesc dumnezeu. Amintirea acelui pseudo botez îmi provoacă multă tristețe, nu de puține ori au fost dățile când am plâns în singurătate, și nimănui nu-i pasă. Oamenii aceia nemernici parcă i-au luat mintea cu totul. Orice dialog pe tema asta chiar dacă este argumentat biblic este sortit eșecului. Am impresia că tot ce pot face pentru el din punct de vedere ortodox este inutil, că nimic nu îl v-a scoate din mocirla aceea de rătăcire. La rugăciune parcă mai prind nădejde dar apoi deznădejdea mă cuprinde iar, și îmi întunecă mintea. Simt o ură imensă față de acei nemernici care l-au spălat pe creier.. și am impresia că el niciodată nu își va reveni. Cumva mă învinovățesc și eu pentru că am făcut niște greșeli față de el care cred că indirect l-au împins acolo. Chiar dacă încerc să mă agăț de minuni pe care le citesc prin cărți deznădejdea mă întunecă cu totul la minte, și simt că orice fac pentru el este degeaba… (