Despre spirala tacerii

[savonarola]

DESPRE SPIRALA TĂCERII
(Prelucrat după: Virgiliu Gheorghe, Efectele televizinii asupra minţii umane).

Într-un articol trecut scriam despre rolul televizorului în viaţa noastră. Am văzut atunci impactul micului ecran asupra imaginaţiei(care este redusă seminificativ până la pierderea „vederii interioare”), asupra creierului, asupra lecturii şi scrisului(care pierd tot mai mult teren, deoarece presupun mai mult efort). Răul cel mai mare, spuneam atunci, promovat de televizor, este atitudinea mentală pasivă. În faţa televizorului, nu mai gândim, nu mai reflectăm ce este bun sau rău, deoarece o fac alţii în locul nostru. Parcă ar vrea să ne spună: „Trăiţi-vă viaţa! De restul ne ocupăm noi”. Inversarea valorilor în lumea TV este la fel de nocivă pentru că ghidează lumea „reală” în viaţa de zi cu zi. Iar efectul subliminal(mesajul din spatele imaginii) ghidează persoanele ca nişte roboţi. Televizorul iţi spune ce trebuie să cumperi şi tu chiar aşa faci. Dar, chiar ai nevoie? Chiar este cel mai bun produs?Cu alte cuvinte, televizorul este prietenul ce ne trădează cel mai des, când ne este lumea mai dragă.Acum, să vedem şi alte părţi ascunse ale televizorului.Cum reuşeşte televizorul să ne menţină atenţi, ba chiar să ne captiveze? Orice program TV(film, emisiune, ştiri) este făcut din anumite schimbări rapide de cadru, rotiri ale camerei de filmat, apropieri-depărtări ale camerei, suprapuneri de imagini, zgomote bruşte, care provoacă din partea telespectatorului un răspuns numit reacţie orientată, iar efectul este menţinerea privirii asupra ecranului. Creierul este stimulat si răspunde prin concentrarea atenţiei în acea direcţie.Un alt efect, ba chiar o armă a mass-media este efectul de spirală sau spirala tăcerii. Cei ce împărtăşesc opinia majoritară(care poate fi greşită) o susţin în orice mediu pe când cei ce adoptă opinia minoritară tac din teama de a nu stârni ostilităţi. Şi astfel se formează o spirală a tăcerii( a se vedea atitudinea faţă de avort, contracepţie, divorţ, căsătorie de probă, libertinaj..., mai ales în emisiunile TV). Vom vedea mai jos cum acţionează aceasta în privinţa vieţii afective.Motivul acestei tăceri? „Oamenii se tem de izolare mai mult decât de eroare”(Alexis de Tocqueville). Oamenii se tem să fie singuri, chiar dacă au dreptate. În lumea TV, adevărul îl dau statisticile, majoritatea, chiar dacă nu suntem de acord cu ea. Ne este temă să fim arătaţi cu degetul, să fim marginalizaţi, să suferim pentru crezul nostru, şi atunci ne dăm de partea celui care ţipă mai tare. Să nu uităm însă: binele nu face zgomot şi zgomotul nu face bine. Dacă vom fi convinşi de ceea ce credem, atunci ne vom da şi viaţa pentru crezul nostru.Televiziunea determină o gândire nihilistă. Valorile nu mai sunt valori, ba mai mult ele sunt stabilite individual. Autoritatea este contestată: copiii sau tinerii se comportă ca şi cum ei înşişi s-ar fi născut pe sine şi, deodată, au şi devenit geniali. Parcă lumea s-ar fi născut odată cu ei. Au toate drepturile, dar nicio obligaţie. Ei le ştiu pe toate. Aşa arată noua generaţie pe micul ecran. Dar, de fapt, aceasta este realitatea? Într-un articol, tinerii se apărau: „noi nu suntem cei de la TV”. În lumea TV, Dumnezeu nu apare. Se creează o lume în care nu este nevoie de el şi suntem tentaţi să-l trimitem pe Dumnezeu la periferia vieţii noastre. Dar oare chiar putem trăi fără el?!? Să ne imaginăm o dimineaţă în care soarele nu ar mai răsări: am mai putea trăi?Percepţia este erotizată şi ea de lumea TV. Micul ecran ne educă ochiul să se uite cu necuviinţă, cu neruşinare şi chiar cu desfrânare la feţe şi la trupuri, să pătrundă în intimitatea vieţii personale a altor oameni: înveţi să doreşti învăţând să vezi. În lumea TV, celălalt este folosit ca un obiect pentru obţinerea plăcerii.Vizionarea TV accentuează tinerilor sentimentul că „toată lumea a făcut-o”, adică are o viaţă sexuală. Se ajunge până acolo că în şcoli, licee, ruşinea(de a nu fi în rândul lumii) să-i determine pe tinerii să declare că au început viaţa sexuală, chiar dacă nu e aşa. Însă, în lumea TV, se promovează libertatea totală. Şi, în lumea reală, se tace, se tace, se tace...formându-se o spirală a tăcerii.Lumea TV este o lume violentă. Bombardaţi cu violenţă(a se vedea „ştirile de la ora cinci”) oamenii nu mai percep suferinţa semenilor lor, considerând-o normală. Obişnuiţi cu suferinţa, nu o mai luăm în seamă. Mai mult, ea a devenit, în lipsa credinţei, un mod de manifestare a nemulţumirii(„mă revolt, deci exist”), de a arăta că suntem „cineva”. Putem trăi într-o lume care respiră numai violenţă?Aşadar, televizorul este un străin care pătrunde în casele noastre. Mai mult decât o persoană, el este o lume cu care ne împrietenim şi în care investim mai mult decât în cei apropiaţi. Lumea Tv ne pretinde numai pentru ea şi ne şopteşte: „există o altă viaţă mai bună decât monotonia familială iar tu meriţi această viaţă”.Decizia îţi aparţine, dar şi consecinţele!
Tu decizi dacă „străinul” îţi este amic sau inamic.Nu crede chiar tot ce ţi se spune la TV.Ce este adevărat pentru tine: ceea ce spune televizorul sau ceea ce trăieşti în realitate? (va urma).



Vezi linkul:
http://www.sfantacrucebacau.ro/spiri...atid=41%3Agand

[Marius22]

Cunosc un parinte care in timpul posturilor de peste an, da canon tuturor credinciosilor care vin la biserica sa nu se uite la televizor. Pe cei care nu reusesc sa-l tina, nu-i primeste la Sfanta Impartasanie.

Le spune ca daca nu pot renunta pentru Hristos la lucruri "banale", cum vor putea sa renunte la celelalte patimi de tot felul, care ne leaga sufletul.

Le propune in schimb sa faca in aceasta perioada un exercitiu duhovnicesc. Dedica tot acel timp pe care il inchinau televizorului, lui Dumnezeu si familiei.

Cu toate ca omanilor li s-a parut la inceput o cerinta cam "aspra", au ajuns insa sa-l binecuvinteze pe preot, pentru ca, pe de-o parte, niciodata nu ar fi renuntat ei de bunavoie la televizor, iar pe de alta, deja au inceput sa culeaga roadele.

[savonarola]

Intr-adevar, nu e nimic de invatat de la televizor.Se promoveaza idei anticrestine, se relativizeaza Adevarul. Tot mai multa lume ar trebui sa fie constienta de acest lucru! Mai mult, chiar si cei credinciosi pot slabi in credinta, prin mecanisme subliminale foarte perfide pe care ni le inoculeaza majoritatea programelor vizionate. In plus, simplul privit la televizor, la ORICE tip de emisiune, anesteziaza gandirea logica, prin blocarea emisferei stangi a creierului. Primim informatie de-a gata, neprelucrata care ramane depozitata in tenebrele subconstientului. La un moment dat, dupa saptamani, luni, ani, ne trezim ca avem pofte, ganduri, straine sufletului nostru, fara ca noi sa realizam constient acest lucru. De aceea privitul la televizor este atat de nociv. Nu acelasi lucru se poate spune despre radio. De aceea l-am substituit televizorului, de mai multe luni, fara niciun regret!

În prealabil postat de Marius22

Cunosc un parinte care in timpul posturilor de peste an, da canon tuturor credinciosilor care vin la biserica sa nu se uite la televizor. Pe cei care nu reusesc sa-l tina, nu-i primeste la Sfanta Impartasanie.

Le spune ca daca nu pot renunta pentru Hristos la lucruri "banale", cum vor putea sa renunte la celelalte patimi de tot felul, care ne leaga sufletul.

Le propune in schimb sa faca in aceasta perioada un exercitiu duhovnicesc. Dedica tot acel timp pe care il inchinau televizorului, lui Dumnezeu si familiei.

Cu toate ca omanilor li s-a parut la inceput o cerinta cam "aspra", au ajuns insa sa-l binecuvinteze pe preot, pentru ca, pe de-o parte, niciodata nu ar fi renuntat ei de bunavoie la televizor, iar pe de alta, deja au inceput sa culeaga roadele.

[windorin]

În prealabil postat de Marius22

Cunosc un parinte care in timpul posturilor de peste an, da canon tuturor credinciosilor care vin la biserica sa nu se uite la televizor. Pe cei care nu reusesc sa-l tina, nu-i primeste la Sfanta Impartasanie.

Le spune ca daca nu pot renunta pentru Hristos la lucruri "banale", cum vor putea sa renunte la celelalte patimi de tot felul, care ne leaga sufletul.

Le propune in schimb sa faca in aceasta perioada un exercitiu duhovnicesc. Dedica tot acel timp pe care il inchinau televizorului, lui Dumnezeu si familiei.

Cu toate ca omanilor li s-a parut la inceput o cerinta cam "aspra", au ajuns insa sa-l binecuvinteze pe preot, pentru ca, pe de-o parte, niciodata nu ar fi renuntat ei de bunavoie la televizor, iar pe de alta, deja au inceput sa culeaga roadele.

Frumos canon. De luat aminte !

Regula de baza a televiziunii este profitul,notiune care nu tine cont de alte reguli decat cele care o definesc in mod uzual.Publicitatea,tinand cont de rolul ei,se subordoneza aceleiasi reguli.Din moment ce ambele coloane de sustinere converg in aceiasi notiune de baza,este normal ca restul problemelor sa devina accesorii.Profitul se realizeaza si prin stimularea,exacerbarea si sustinerea slabiciunilor umane.Daca un gen de program,care incurajeza mitocania,va avea rating,atunci cu siguranta va fi programat la ore de maxima audienta.Bineinteles ca acest lucru va genera victime colaterale dar,asa cum am spus,ideea de profit este una simpla in esenta: ,,Get rich of die tryin' ".Simple as that.

,,Teoria si practica economica au pus în evidenta doua functii principale ale profitului. Prima si poate cea mai importanta se refera la faptul ca profitul reprezinta pentru întreprinzatori cel mai important stimulent economic de a produce bunurile materiale si serviciile pe care consumatorii le doresc, la un cost de productie cât mai redus posibil. În acest sens, se poate spune ca profitul reprezinta motivatia principala a oricarei întreprinderi bazata pe proprietatea particulara.A doua functie are în vedere faptul ca profitul nedistribuit sub forma de dividende, constituie cea mai importanta sursa a investitiilor productive"

Cam asa functioneza lumea la ora actuala.Profitul este esenta sa.Profitul incurajeza initiativa dar si lacomia.Profitul poate fi un sprijin dar si o tentatie fatala,daca te acapareaza.Televiziunea este un business,nu uitati asta.Iar un business se mentine in mod diferit fata de Predica de pe Munte.

Cu ani in urma, pe cand eram departe de tara, televizorul facea parte din familie si cred ca i se acorda cel mai mare spatiu din timpul ramas liber dupa program. Prin beneficiile tehnicii, aduceam in casa sute de canale, nu doar dintre cele romanesti, iar printre ele mai existau pe alocuri si dintr-acele cu bulina rosie, ca doar erau incluse in "pachet". Si exact cum spunea cineva mai sus, ajunsesem sa nu mai gandesc "ale mele", ci sa am idei care in mod normal altadata nu incapeau in mintea mea.
Revenit in tara, m-am desprins de cea mai nociva parte a influentelor vizuale, iar de o vreme nu ma mai intereseaza aproape nimic la TV. In schimb ma risipesc in mirajul internetului, dar mai cu seama a acestui forum. Ma consum inutil si imi dau seama cat rau imi fac dar nu ma pot (INCA) stapani. Cat si daca ofer din intregul unei zile, rugaciunii, nu este un subiect de detaliat. Dar exista acel paradox, acea ironie jenanta pe care nu pot sa n-o sesizez si care-mi spune ca degeaba ma ostenesc sau imi interzic placeri de odinioara, daca inca ma simt subjugat de acest forum, daca inca mai am tendinta de a spune si altora bazaconiile mele, daca inca nu-mi pot stapani orgoliul de a da replica si replica la replica, daca inca nu accept cu sufletul deschis orice bobarnac... Cui foloseste parerea mea? Altora? Se pare ca nu! Mie? In nici un caz!! Si atunci ce sens are aceasta flecareala despre credinta si Adevar. Notiunea noastra despre Adevar e o parodie, o jalnica marire de sine ca sa vada si altii cat bine emanam!...
Dar ne doare faptul ca unii dau alte interpretari vorbelor noastre... Ne deranjeaza ca suntem contrazisi, pusi la colt, umiliti, desi noi stim ca numai prin asta ne calim. Toti avem tendinta de a-i indrepta pe altii, dar cand e vorba de noi insine, avem dioptrii mari si ochelari de cal.
Oare ce conteaza cel mai mult in viata asta? Vorba buna? Daca nu esti preot, creezi impresia de falsa smerenie! O stare umila si modesta? Posibil, dar trebuie sa accepti tratamentul societatii. Eu cred ca e foarte important in viata sa nu eziti niciodata sa faci un bine unui om, cand ti se ofera posibilitatea. Iar cand auzi din suflet acel "Sa-ti dea Dumnezeu sanatate! Am sa te pun la pomelnic!", cred ca este cea mai grea lovitura pe care i-o putem da diavolului. Cand si altii se roaga pentru noi, Dumnezeu ne mai iarta din prostia si ratacirile in care ne avantam cu sau fara voia noastra.
Ce e nociv in viata nostra? Prostia si nerecunoasterea ei! Intotdeauna diavolul iti inlocuieste acel ceva pe care tu ti-l interzici, cu altceva, aparent mai putin grav. Iar daca chiar crezi ca ai renuntat la tot ce-ti dauneaza, esti in alunecare libera fiindca esti stapanit de cel mai perfid dintre pacate: MANDRIA (Doamne, ce bine ca nu-s ratacit ca asta care-si zice OmuBun, ca pe toate le fac cum zici Tu!...)

[cristiboss56]

Important este să ne reamintim că pentru orice ( aici ) există un început şi un sfârşit , aşa cum trâmbiţa cineva pe un alt thread de la Topicul Pocăinţa, dar mult mai important este ca Da, să fie Da , şi Nu să fie Nu, e un minim de "decenţă-luciditate". Doamne ajută !

[Daniel777]

@OmuBun

Se pare ca nu putem trai decat cu aceasta lume virtuala,a internetului sau a televizorului....

Ar fi o binecuvantare sa renuntam la tv si internet,dar e aproape imposibil....Asa cum nu putem renunta la comoditatile vietii moderne....
Daca nu sunt astea doua ,apar altele ...etc Chiar si masina este o comoditate care ne subrezeste spiritual,magazinele cu ofertele lor,canapeaua de acasa,lipsa muncii fizice....

Cine se mai trezeste dimineata la ora 5 ,sa dea mancare la animale si apoi sa plece la treaba..? Noi abia ajungem la serviciu la ora 9....si ajungem deja obositi...

Bem cafea,ne subrezim sanatatea prin mancarurile proaste....etc etc

Deci ,e greu de renuntat la internet,desi pare ca nu suntem atat de multi pe aici,inghitind acest drog....

In toate exista un inceput si un sfarsit!... Dar e mai rau ca la popice, pentru ca la popice niciodata nu se vor ridica mai multe decat darami. Fiecare placere sau patima este inlocuita mai devreme sau mai tarziu cu altele despre care nici nu ne dam seama.
Ce este DA, da si ce este NU, nu!... Ce-i cu adevarat DA in viata noastra si ce este NU! "Cine se stie fara de pacat, sa ridice piatra!" De cate ori nu spunem "da" si facem "nu" si de cate ori viceversa? (Vezi pilda tatalui care-si trimite mai intai primul fiu in tarina si care spune ca nu se duce, dar are remuscari si merge, si fiul care isi linguseste tatal si nu-l contrazice, promitandu-i ca merge, dar nu se duce!...) Despre DA si NU se pot scrie sute si mii de pagini si tot nu am reusi sa ne lamurim asupra Adevarului.
Pacatul este extrem de perfid cu cei care incearca sa se desavarseasca, si straniu la cei care nu pun pret deosebit pe mantuire. Astazi am mers la medicul de familie pentru o trimitere catre un centru de analize.(O doamna la vreo 60 de ani) Relatia noastra a fost dintotdeauna relaxata si spontana. Cand am intrat, am gasit biroul asezat pe partea cealalta a cabinetului si mi-am exprimat nedumerirea. Atunci mi-a povestit ca s-a apucat sa citeasca in revista "Femeia" un articol cu nuante "feng shui", iar acolo scria ca tocmai vom intra in "anul iepurelui alb" si trebuie sa avem grija sa ne pozitionam la birou cu fata spre vest (apus) fiindca acest an va fi guvernat de un spirit foarte rau care salasuieste catre vest si nu suporta sa stam cu spatele la el... Iata cat de usor ne asezam cu spatele la Dumnezeu, pentru a nu deranja pe "Marle Iepure Alb"! Nu neg ca am si eu multe idei care si-au facut cu timpul loc in mintea mea, dar le iau ca pe taine ale lui Dumnezeu si-atat. In momentul in care intra in conflict cu credinta ortodoxa, si sunt constient de acest lucru, nu stau pe ganduri. Da, probabil or fi existand conexiuni si respingeri intre elementele lemn, apa, foc, pamant, metal si ce-o mai fi, nici nu le caut, nici nu le combat, dar nu putem sa ne organizam viata in raport cu spiritele rele, ca sa ... nu le suparam... Impotriva tuturor legilor, Dumnezeu a despicat marea in doua, a adus mana din cer, a facut sa izvorasca apa din stanca si oricate reguli mai mici sau mai mari ar exista, El va fi mereu in masura sa intervina. Realitatea nu poate fi zdruncinata decat de Dumnezeu, caruia trebuie sa-I dam tot, in ciuda constrangerilor de orice fel. Si nu de fanatici are nevoie, ci de constiinta imaculata ca, DA, El poate schimba din DA- NU si din NU-DA, poate face din zi, noapte si din noapte zi, poate darama tot cerul cu legile lui cu tot, ne poate omori si invia intr-o clipita. Pentru ca-i Dumnezeu cel Stapan peste tot, inclusiv peste "iepurasul cel alb"!

[cristiboss56]

Asta e "defectul" nostru , ne place sa filozofam , sa ne indepartam , incet dar sigur , de esenta problemei ce se dezbate ! E o calitate , un defect , Dumnezeu stie cel mai bine , dar important este a ramane , din orice discutie cu ceva in minte . Recunosc ca vorbele , si gandurile frumoase , ma dezarmeaza , ma-nduioseaza , dar pana la un punct cand imi dau seama de minciuna ! Ne place sa trecem drept oameni buni sau mai putin buni , tinem post in multe zile , facem milostenie , dar ramanem cu inima impietrita pentru niste motive carora le dam mult prea multa importanta , ne pomenim criticand persoane despre care nu stim nimic , sau mai nimic , ce se afla in sufletul lor , care este relatia lor cu Dumnezeu , si toate astea raportate la convingerile noastre extrem de subiective ! Sunt cuvinte , idei , pe care le-am retinut dintr o postare , o postare pe care refuz sa cred ca nu a fost sincera , dar , pentru ca exista si un Dar , pana in ce punct oare a fost aceasta sinceritate , sau poate ne place sa fim admirati , si implorati de a nu parasi un amarat de spatiu virtual , sa vedem reactia , sa facem un "sondaj" mascat , sau poate asa ne-a venit "noua " a vorbi la suparare !?!? . . .Ajungem de fapt sa ne adaugam in fiecar clipa pacate care nu-si au rostul ! Dar oare sunt si pacate ce isi au rostul ? ? ? . . .Dupa umila mea parere cele mai blajine animale sunt oile , vietati care ofera omului totul : Carne , lapte , lana . Insa oaia te hraneste in masura in care o ingrijesti cu atentie si responsabilitate si-i oferi conditii prielnice . Se stie ca daca oile stau mai mult timp intr un loc , se imbolnavesc de picioare si ajung sa nu mai poata merge ? ( sper sa se intelega ce vreau a spune ) ! Am spune ca oaia este sortita mersului si deplasarii dintr-un loc in altul . Si omul ,fie el Bun sau nu , este un etern calator in aceasta viata , cautandu-si linistea sau posibilitatea de a se realiza . Domnul Hristos spune ca la sfarsitul veacurilor va desparti pe cei buni de cei rai , asa cum desparte pastorul oile de capre . Una din reprezentarile vechi ale Mantuitorului era si aceea sub forma de miel . Mielul Hristos S-a adus ca jertfa pentru iertarea pacatelor lumii intregi , cum se spune la slujba Proscomidiei . Deci , cred ca inainte de a analiza horoscoape , fie ele si chinezesti , turcesti , arabesti . . . , sa nu uitam ca Mantuitorul este in acelasi timp , si Pastor , Cel care conduce turma spre limanul cel neanviforat , dar si Mielul care se jertfeste pentru pacatele fiecarui crestin , fie el forumist sau nu . Doamne ajuta !