Sfantul Efrem Sirul - Cuvant de pocainta folositor, acum, la inceputul Postului

[andrei_im]

Trezindu-ma intr-o buna zi inainte de revarsatul zorilor, pornii cu doi frati intr-o plimbare prin imprejurimile binecuvantatului oras Edesa; si, plimbandu-ma, priveam uimit stelele ce straluceau cu slava si mi-am zis: daca acestea stralucesc cu atata slava, atunci cu cat mai multa slava vor straluci dreptii si sfintii la venirea Domnului, pentru ca au facut voia Lui? Si, amintindu-mi de infricosatoarea venire a lui Hristos, s-au cutremurat madularele in mine si plansei cu durere, zicandu-mi iar: cum ma voi afla eu, pacatosul, in clipa aceea grozava si cum ma voi infatisa inaintea Tronului? Cum voi sta eu, cel plin de nedesavarsire, alaturi de toti cei desavarsiti? Si cum ma voi afla eu, capra, in fata oilor cele de-a dreapta lui Hristos? Dar cum voi sta eu, cel fara nici un rod, langa toti sfintii cei plini de roadele virtutii? Si, cand sfintii se vor recunoaste intre ei in Camara cea cereasca, eu ce ma voi face atuncea? Pe mine cine ma va recunoaste? Mucenicii isi vor arata chinurile indurate, pustnicii, virtutile castigate, dar eu, eu ce voi avea de aratat in afara de moliciunea trandaviei mele? O, suflete ce ti-ai urat mereu propria-ti viata, pana cand te vei lasa tarat de ispite spre cele pamantesti, pana cand vei fi tras in jos de reaua obisnuinta a gandurilor rele? Au nu stii ca aste ganduri rele te acopera ca un nor gros pe tine, neinfranatul? Ce crezi, in nepasarea ta? Ca Mirele Ceresc va intarzia sa vina? Dar nu va intarzia nicidecum, ticaloase, ci va veni din cer asemeni unui fulger cumplit! Sarguieste, deci, a te afla pregatit in acea clipa grozava. Si, ca sa nu plangi pe vecie atunci, nu mai lua seama la greselile altora, ci plange-le din plin pe ale tale, vezi de barna din ochiul tau, plinge-ti propria ta orbire. Tu, suflete ce credeai ca dai lumina aproapelui, vindeca-te pe tine insuti in clipa prezenta si in acelasi fel il vei vindeca si pe aproapele tau bolnav. Si nu-ti indreptati nepasarea, caci Domnul ti-a dat de toate: dreapta socoteala, cunostinta duhovniceasca, intelepciune, ca sa stii ce e bine pentru tine.

Cei doi frati m-au intrebat, inlacrimati si ei: "De ce plangi, parinte, cu atata durere?". Si le-am raspuns lor: "Copiii mei iubiti, plang pentru nepasarea mea, ca Bunul Dumnezeu ne-a daruit lumina cunostintei, iar eu o nesocotesc in toata vremea. De-as implini poruncile Domnului, cu adevarat fericit as fi - si nu numai eu, ci toti cei ce fac voia Lui. NU AVEM SCUZE FRATILOR, NU AVEM! TOTI CU STIINTA PACATUIM! Sa pricepem, dar, binepurtarea de grija a lui Dumnezeu. Harul Domnului ne viziteaza mereu inimile; de va gasi odihna inlauntrul lor, se va salaslui intru ele, iar de nu afla inima curata, Se retrage usor. Dar milostivirea Lui nemasurata Il impinge a ne vizita din nou pe noi, pacatosii, in nadejdea ca s-a schimbat ceva...

Sfantul Efrem Sirul

[andrei_im]

Cum vom rasplati lui Dumnezeu cel Preaindurat pentru toate binefacerile si darurile Sale, pentru ca S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat pentru noi si a fost palmuit pentru noi? Chiar si numai aceasta palmuire n-am putea-o rasplati nici de-am trai o mie de ani pe pamant.
De aceasta ma tem, copiii mei dragi, pentru ca-mi cunosc nepasarea; si poate ca cei ce azi ma fericesc pentru mincinoasa mea evlavie ma vor batjocori dincolo, cand ma vor vedea chinuindu-ma in focul cel vesnic.

Eu nu am fost nicicand pe pamant, dar, cu indurarea Ta, Doamne, m-ai alcauit pe mine in pantecele maicii mele si, dupa ce m-am nascut eu, pacatosul, m-ai invrednicit cu marea Ta mila, sa ma fac vas al Harului Tau. Ca o lira buna vesteam tuturor dulcea melodie a cuvintelor mantuirii. Dupa ce-am primit aceste daruri, m-am lipsit de har din cauza nepasarii mele.
Salta, suflete! Canta, cu buzele-ti lenese, sfinte melodii! Caci Harul a voit a-ti lumina mintea cea intunecata si a-i insufla melodia Lui cea sfanta. Pentru aceasta alerg iar spre Harul Tau, Fiule Unule-Nascut, Mantuitorul sufletelor noastre, si, asa cum in aceasta viata, Harul mi s-a facut mie, nevrednicului, lumina in toata vremea, acoperamant si ajutor, scapare si bucurie, asa si la infricosatoarea judecata sa ma acopere cu aripile bunatatii Sale! Sa ma aflu de-a dreapta Ta, in Imparatia Ta, Doamne! M-ai miluit cu Harul Tau si tot cu Harul Tau ma vei si mantui. Cant si maresc indelunga ta rabdare, Doamne Preacurate, caci n-ai trecut cu vederea lacrimle robului Tau celui netrebnic!

[cherub]

cat este de adevarat!... ce cuvinte intelepte, miscatoare de suflet/consiinta, si indemnatoare la introspectie!... cu totii ar trebui sa ne facem asemenea auto-mustrari, examene de constiinta, metanoia (pocainta, schimbarea mintii, a mentalitatii) s.a.m.d., sa fim intr-o continua pregatire, intrucat nu stim cand ne vom duce din aceasta lumea, moartea fiind imprevizibila. Cu adevarat, cel mai greu razboi este cu noi insine, lupta de a ne schimba macar unele din obiceiurile rele/proaste pe care le avem adanc inradacinate in noi, de a ne indrepta caracterul etc etc.

[andrei_im]

Vai de nesimtirea mea! Vai de ticalosia mea! O, grosule si pamantescule suflete! O, inima razvratita! O, gura plina de amaraciune! O, gatlej, mormant deschis! Pentru ce nu-ti aduce aminte - o, suflete - de calea cea netrecuta a despartirii tale? Pentru ce nu te gatesti pentru calatoria aceea? Pentru ce fara de crutare uneltesti pierzarea ta? Pentru ce iti tragi asupra-ti muncile cele vesnice? Ce faci - o, suflete - petrecand ca un dobitoc fara de pricepere? Vai mie, cum aleg intunericul mai mult decat lumina?! Cum mai inainte de viata cinstesc moartea?! Cum dezmierdarea, ceea ce astazi este si maine nu mai este, o pun mai presus decat bunatatile cele vesnice si negraite?! Vai mie! - cum decat podoaba aceea in chipul soarelui voiesc mai mult cu cea intunecata si innegrita sa ma imbrac?! Cum cinstesc mai mult decat Imparatia locuirea cea intunecata a iadului?! Vai mie, pacatosului! - ca eu singur intru cunostinta ma ranesc.
Vino-ti in sineti, suflete! Teme-te de Dumnezeu! Slujeste-I Lui intru toate faptele bune, ca sa nu primesti din mana Lui indoite muncile! Doreste pe Dumnezeul tau si umbla in calea Lui cu cinste!

[Antoni0]

Daca tot dam scrieri din Sfantul Efrem Sirul...

“Vai acelora care se intineaza cu blasfemiatorii eretici! Vai acelora care batjocoresc Dumnezeiestile Scripturi! Vai de cei citi murdaresc sfinta credinta cu eresuri sau incheie vreo intelegere cu ereticii!

Atunci, la a doua venire a Domnului, se va cere de la fiecare din noi marturisirea credintei si unirea Botezului. Si daca am pastrat credinta curata de orice eres si pecetea nestearsa si haina neintinata…

Se cuvine ca toti cei ce se apropie de Dumnezeu si vor sa se invredniceasca vietii celei vesnice, sa pazeasca mai inainte de toate Credinta Ortodoxa neintinata. Dar nu trebuie sa fie tradata nepretuita comoara a credintei nici in schimbul dobindirii vreunei vrednicii, nici pentru lingusirile ocirmuitorilor, nici pentru a evita frica de ei.”

“Cuvine-se deci, sa dispretuim orice osteneala pentru dreapta marturisire a Domnului nostru Iisus Hristos… Sa fugi de purtarea familiara fata de schismatici si eretici! Mai mult, sa te feresti de erezia acelora care Il despart in doua pe unicul nostru Domn Iisus Hristos! Acestia cred in chip contrar celor 318 Sfinti Parinti care s-au intrunit la Niceea.”

“Pe eretici, ca pe niste blasfemiatori si vrajmasi ai lui Dumnezeu, Scriptura nu i-a numit oameni, ci ciini si lupi si porci si antihristi, dupa cum zice Domnul: Nu dati cele sfinte ciinilor! (Matei 7:6). Si Ioan zice ca multi antihristi s-au aratat (I Ioan 2:18).

Pe acestia deci, nu se cuvine sa-i iubim, nici sa ne intretinem cu ei, nici sa ne rugam impreuna cu ei, nici sa mincam impreuna, nici sa-i primim in casa, nici sa-i salutam, ca sa nu ne facem partasi faptelor lor celor viclene.”

“Pacatul fara iertare e fapta care se indreapta impotriva Duhului Sfint si pacatele tuturor ereticilor, pentru ca au blasfemiat si blasfemiaza pe Duhul Sfint. Acestora nu li se va ierta pacatul nici in viata aceasta, nici in viata ce va sa fie, pentru ca s-au opus lui Dumnezeu Insusi, de la Care se da izbavirea.”


Despre aceste cuvinte ce zici Andrei?

[andrei_im]

iarta-ma dar nu inteleg care e legatura.. daca e vorba de calendar, chiar nu e locul aici sa discutam...

[Antoni0]

În prealabil postat de andrei_im

iarta-ma dar nu inteleg care e legatura.. daca e vorba de calendar, chiar nu e locul aici sa discutam...

Nu e vorba de calendar. Mai bine continuam prin mesaje, vazand ca e cam off-topic! Bine?

[andrei_im]

Cuvintele nu au legatura cu topicul, insa sunt si ele folositoare. Nu prea ai ce discuta pe marginea lor pentru ca pun degetul fix pe rana. Nu mai sunt cuvinte pe care le poti rastalmaci, sa le faci sa sune cum vrei tu sa auzi. Dumnezeu sa ne lumineze, pentru rugaciunile Sfantului Efrem!

[iustin10]

Sunt interesante ambele directii.Si cea a pocaintei,relevata de andrei_im,dar si cea a apararii dreptei credinte,aratata de AntoniO.Caci daca un om asa smerit ca Efrem Sirul,vorbeste cu atata asprime impotriva ereticilor,contrastul si mesajul devin si mai evidente.

[Antoni0]

În prealabil postat de iustin10

Sunt interesante ambele directii.Si cea a pocaintei,relevata de andrei_im,dar si cea a apararii dreptei credinte,aratata de AntoniO.Caci daca un om asa smerit ca Efrem Sirul,vorbeste cu atata asprime impotriva ereticilor,contrastul si mesajul devin si mai evidente.

Ecumenistii ce parere au despre aceste directii, a pocaintei si a apararii Dreptei Credinte, cum bine a punctat Iustin? In acest caz cu adevarat avem Iubire in Adevar si Adevar in Iubire!