Abstinenta sexuala. Cine si cum face?

În prealabil postat de stefan florin

nu te mai agita...nu are rost...pentru unii activitatile sexuale sunt pur si simplu diabolice,

Părerea ta amice.

În prealabil postat de stefan florin

chiar daca nici unul din cei ce contesta aceste activitati NU a adus nici un verset biblic care sa le sustina aceste idei ci doar citate din parintii bisericii

Şi sectarii spun la fel. Te deosebeşti cu ceva de ei?

[Eugen7]

În prealabil postat de Fani71

Ovidiu: Din tot ce postezi despre influenta negativa asupra fatului tot reise ca pt cei care afirma asta, activitatea sexuala ar fi rea sau pacatoasa sau impura in sine.

Draga Fani nu sunt de acord cu aceste afirmatii.

În prealabil postat de Fani71

De ce i-ar face rau fatului ca parintii isi exprima dragostea? Dimpotriva, ii face bine poate sa simta in felul lui ca parintii se iubesc.

In aceasta situatie consider ca trebuie sa ne raportam la firesc.
Iar firesc este ca dupa zamislire sotii sa fie constienti ca rodul dragostei lor trupesti a inceput sa creasca si ei trebuie sa se ingrijeasca corepsunzator, responsabil... deci "insamantarea" (implicit activitatea sexuala fireasca) trebuie oprita nu trebuie oprite insa manifestarile trupesti de tandrete, saruturi, imbratisari...
Consider ca aici ne aflam la o granita clara impatimirii. Sotii care nu doresc sa se opreasca de la activitate sexuala fireasca in timpul sarcinii si al alaptarii au probleme cu impatimirea sexuala, cu dependenta de sex.

În prealabil postat de Fani71

Rodul firesc al unirii trupesti este zamislirea, da. Dar un cuplu care are chiar 10 copii tot a facut dragoste de mult mai multe ori. Rodul este rodul pe o viata, nu la fiecare unire.
Caci scopul unirii care este in final mantuirea este atins si daca ai doua 'roade' si daca ai 10.
Iar a interveni in planni gul propriei familii mi se pare un lucru firesc. Nu-i cerem lui Dumnezeu sa ne gaseasca sotul sau meseria...

Scopul unirii sotilor este mantuirea iar numarul roadelor (pruncii) nu determina mai multa sau mai putina mantuire... precum nici numarul de rapotruti sexuale firesti nu determina impatimirea ci calitatea acestora, modul in care ne raportam la ele.
Cat despre planning-ul familial, ortodoxia este inechiovca: ideal este sa fie lasat in seama lui Dumnezeu. Ferice de cei ce pot face aceasta... iar cei care nu... este indicat sa isi doreasca acesata, sau macar sa ia aminte la psalmul 140... sa nu isi justifice actiunile lor, sa isi constientizeze neputinta precum vamesul din pilda cu vamesul si fariseul de la templu, pentru ca mila lui Dumnezeu sa ii ajute.

Fie ca Domnul sa ne ajute si sa ne lumineze pe toti cu harul Sau.

[andreicosmovici]

În prealabil postat de ovidiu b.

"Când femeia rămâne însărcinată, atunci cel mai bun lucru este să înceteze imediat contactele sexuale sau dacă nu pot, să le reducă cât se poate de mult... pentru că se pricinuieşte pagubă duhovnicească. Embrionul participă şi el de nevoie la plăcerea pe care o simte mama lui, şi astfel încă din pântece dobândeşte patimă.” - Cuv Paisie Aghioritul

Să stabilim un lucru: plăcerea este patimă? Eu tind să cred că nu. În anumite condiţii, plăcerea poate să ducă la patimă, dar asta este altceva. Altfel, de ce să se oprească mama de la activitatea sexuală din timpul sarcinii, care este însoţită de plăcere, şi să nu se oprească şi de la mâncat, care de asemenea este însoţit de plăcere?

[andreicosmovici]

În prealabil postat de AlinB

Cred ca mai degraba pot deveni impatimiti cei care fertili fiind se folosesc de sexualitate stric pentru placere si evita conceptia (de fapt asta e semnul prin care se recunoaste ca SUNT impatimiti) decat cei care nu reusesc sa obtina ceea ce ar trebui sa fie rodul acestei apropieri fizice.

Atenţie, am sesizat un lucru important, şi nu am primit răspuns: inclusiv cei care folosesc abstinenţa totală, o fac după un principiu (sau după o intenţie) contra - ceptivă, adică pentru a nu ajunge la sarcină. Desigur, ei renunţă astfel implicit la plăcerea asociată cu actul sexual, dar în intenţie, putem spune că ei s-au opus planului lui Dumnezeu de a avea un copil în acea lună, punând deasupra puterii lui Dumnezeu calculele lor pământeşti, conform cărora nu este momentul să aibă acea sarcină. De ce nu-l lasă pe Dumnezeu să decidă când să aibă ei acea sarcină (adică - virgulă - când să vină copilul), iar ei să-şi "vadă de" una din menirile veţii conjugale, respectiv unirea conjugală?

[Eugen7]

În prealabil postat de ovidiu b.

Păi şi nu este păcătoasă? Spune-mi concret ce recomanzi soţului în cauză, unde să ejaculeze?

In cazul saricinii si in perioada de alaptare a pruncului evident ca relatiile sexuale nu mai pot fi considerate firesti... caci motivatia nu mai este una fireasca ci una patimasa.

Consider ca in aceste situatii trebuie sa fim foarte clari impotriva manifestarilor nefiresti. Deci ACTIVITATEA SEXUALA A SOTILOR IN TIMPUL SARCINII SI IN PERIOADA DE ALAPTARE ESE NEFIRESC.

În prealabil postat de ovidiu b.

ps: îmi cer scuze de abordare, dar prefer una directă şi la subiect

Nu este vorba doar de ejaculare ci de intrega activitate sexuala, hormonii specifici, reactia organismului la orgasm etc. Toate programeaza creierul fatului, care incepand din pantece si in primii ani de viata este ca un "burete"... aboarbe tot.

În prealabil postat de ovidiu b.

Întrebare: ţi-ar fi plăcut să vezi, să simţi cum părinţii tăi se iubesc? Ma refer la iubirea fizică, carnală?

Problema nu este "vazutul" ci impatimirea. Pruncii sunt foarte sensibili.
Daca in timpul alaptarii mama este alcoolica pruncul are mari sanse sa fie alcoolic intrucat creierul sau este programat in acest sens de catre parinti... la fel se intampla si cu impatimirea sexuala.

Sa nu fim impocriti sa privim onest lucrurile.

[Eugen7]

În prealabil postat de andreicosmovici

Să stabilim un lucru: plăcerea este patimă? Eu tind să cred că nu. În anumite condiţii, plăcerea poate să ducă la patimă, dar asta este altceva. Altfel, de ce să se oprească mama de la activitatea sexuală din timpul sarcinii, care este însoţită de plăcere, şi să nu se oprească şi de la mâncat, care de asemenea este însoţit de plăcere?

Domnule andreicosmovici asertinuea dvs pare a avea o tenta pertienta insa este o isiruire de sofisme si nicidecum silogisme. Sunt situatii in care placerea fireasca devine pacat si patima. Cand suntem satui si inca mai mancam de dragul placerii gustului mancarii ... da este pacat. Intocmai si cu placerea sexuala fireasca in perioada graviditatii si a alaptarii.

Un barbat de 90 kg ce cantitate de mancare trebuie sa cosume intr-o zi pentru a-si satisface necesitatile nutritionale? Unui prunc de un an ce procent din aceasta cantitante ii este suficient pentru satisfacerea nevoilor nutritionale dintr-o zi?

Intocami trebuie privite lucrurile si cu placerea sexuala in ceea ce priveste pruncul in perioada graviditatii si a alaptarii. Impactul hormonal, psiho-somatic este foarte puternic asupra pruncului.

Doamne ajuta.

Eugen, mulţumesc, ştiu că tu ştii, aştept de la Fani un raspuns. Cine se supără îi tai nasu.

[Eugen7]

În prealabil postat de ovidiu b.

Eugen, mulţumesc, ştiu că tu ştii, aştept de la Fani un raspuns. Cine se supără îi tai nasu.

Frate si urechile in situatia asta... parca in poveste au ajus si la taitu' urechilor daca imi amintesc bine. :P

P.S. Te rog sa ma lasi si pe mine sa mai zic cateva... sa fim asa in cor la unison, poate poate "se aude mai bine".

[andreicosmovici]

În prealabil postat de ovidiu b.

Pentru că exprimare dragostei pe plan sexual nu mai are un scop, un rost, scopul nu este altul decât plăcerea şi oare asta vrea de la noi Dumnezeu? Să fim numai trup? Finalitatea actului (ejacularea) unde are loc? Cum protejezi pruncul din pântece?

Intrebare: atunci de ce Dumnezeu însuşi a stabilit o perioadă de infertilitate în cadrul unui ciclu feminin? Chestiunea ar fi fost tranşată dacă Dumezeu ar fi făcut ca fiecare act conjugal să ducă la o sarcină. Nefiind aşa, înseamnă că a lăsat la îndemâna noastră să gestionăm porunca de a ne înmulţi, şi a lăsat loc, dacă pot spune aşa, inclusiv pentru acte conjugale care nu se finalizează cu o sarcină.

[andreicosmovici]

În prealabil postat de Eugen7

Deci ACTIVITATEA SEXUALA A SOTILOR IN TIMPUL SARCINII SIN PERIOADA DE ALAPTARE ESE NEFIRESC.

Asta este un subiect demn de un topic aparte. Totuşi, încerc să înţeleg de unde vine nefirescul. Firescul îl consider a fi chemarea totală, a trupului şi a sufletului, de a te uni cu soţul / soţia. De ce oare spune Dumnezeu că soţii îşi vor lăsa părinţii, şi vor fi una?