Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Slujbele Bisericii Ortodoxe > Reguli in Biserica
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 21.06.2012, 11:40:24
ioan cezar
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit Dificultati de integrare in comunitatea ortodoxa

Fratilor si surorilor,
am deschis acest topic deoarece un bun prieten al meu, poate si al vostru, nazuieste sa se converteasca la Ortodoxie (daca ma exprim corect) si intampina mari dificultati in relatiile cu ceilalti credinciosi.
Asa cum il cunosc, prietenul meu e un om cu adevarat dornic sa fie un bun crestin. Sunt sigur ca Il iubeste sincer pe Domnul, ca iubeste frumusetea slujbelor noastre, ca a gasit in Sfintii Parinti si in preotii nostri indrumatorii adevarati pentru o viata in Hristos, pentru mantuire si desavarsire.
Dar el se astepta sa gaseasca in Biserica mai multa apropiere sufleteasca, spera sa simta ca oamenii isi poarta unii altora poverile, ca se iubesc dechis, ca se sustin etc.
Se simte oarecum stingher in comunitatea euharistica.
Mi-a marturisit ca este trist...

Ma tem foarte pentru el! Deoarece a cunoscut si alte comunitati din alte confesiuni, ma tem sa nu devina prada unor nostalgii si sa se sminteasca.
Pana acum eu i-am impartasit dificultatile mele, uneori asemanatoare cu ale lui si l-am sfatuit sa aiba rabdare, deoarece procesul acomodarii se realizeaza treptat, nu spontan. Sa isi caute duhovnicul potrivit si sa nu forteze (firea lui e cu totul potrivnica spiritului de massa, conformismului tampit si habotniciei).
Cred ca acest om este intr-adevar un sincer cautator al lui Dumnezeu si as voi sa il ajutam sa se simta Acasa in comunitatea noastra.
Oare cum il putem ajuta?
Dumnezeu sa ne ajute!

P.S. Ma adresez in special userilor convertiti la Ortodoxie (de pilda lui N.Priceputu), poate ne vor impartasi din experienta si solutiile lor in impreuna-lucrarea cu Duhul Bisericii lui Hristos.

Last edited by ioan cezar; 21.06.2012 at 11:52:45.
Reply With Quote
  #2  
Vechi 21.06.2012, 12:10:09
N.Priceputu
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de ioan cezar Vezi mesajul
Dar el se astepta sa gaseasca in Biserica mai multa apropiere sufleteasca, spera sa simta ca oamenii isi poarta unii altora poverile, ca se iubesc dechis, ca se sustin etc.
Se simte oarecum stingher in comunitatea euharistica.
Mi-a marturisit ca este trist...
Acesta este un neajuns care și pe mine mă doare de multă vreme. Când m-am apropiat eu de Biserică am avut șansa să cunosc biserica Sf. Silvestru, unde slujea Părintele Galeriu, care era un om cu multă dragoste, cultivând implicarea credincioșilor în viața Bisericii și comuniunea frățească. N-am fost eu vrednic, însă, poticnindu-mă în ale vieții și neapropiindu-mă suficient de ceilalți, iar după trecerea părintelui la Domnul am căutat în alte parohii această comuniune.

Totuși, n-am avut suficientă deschidere și implicare, deși am întâlnit preoți care doreau și ei să existe o legătură mai strânsă între enoriași. Un astfel de preot este Visarion Alexa, de la parohia Sf. Nicolae Militari.

Cu siguranță, sunt și mulți alții, dar trebuie aflați, chiar dacă nu sunt în parohia de lângă casă. Îmi vin în minte câteva nume: Părintele Gordon (de la o biserică de lângă liceul Gh. Lazăr), părintele Vasile Gavrilă (Biserica Rusă), părintele Ioan de la Biserica Icoanei.

Cine cunoaște parohii mai active, unde există legătură frățească, cred că ar fi bine să ni le spună, pentru că o comunitate de acest fel nu e niciodată prea mare.

În plus, cred că ar trebui să cultivăm și noi mai mult legătura frățească ce începe între noi pe acest forum, continuând-o în viața reală. Au fost câteva încercări timide de a ne întâlni. Ar trebui să le înmulțim, să fie lunare, de exemplu. Iar prilejuri binecuvântate de întâlnire cred că am găsi destule.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 21.06.2012, 13:31:12
Annyta
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Uitându-mă în urmă, cel mai ușor cred că m-am integrat în comunitățile din școală, iar apoi serviciu. Poate pentru că aici aveam obiective comune pe termen scurt, pentru care este necesar să colaborăm, plus că la serviciu petrecem foarte mult timp.

Integrarea în familie se pare că nu prea mi-a reușit, având în vedere că tata îmi reproșează, încă, faptul că mi-am dorit să mă separ cumva de ei și să duc un alt fel de viață...

Integrarea în comunitatea ortodoxă (a bisericii pe care o frecventez) a durat câțiva ani (vreo 4 chiar!) Când am început să particip la Sfânta Liturghie în această biserică, mi-am dorit foarte mult să-i cunosc și să stau de vorbă cu ceilalți enoriași. Dar ceva nu se lega...
Apoi am avut o perioadă (de depresie) în care eram foarte speriată și concentrată cumva pe trăirile proprii - simțeam că ei nu mă puteau ajuta, așa că nici atunci nu s-a creat vreo legătură (cel puțin nu vizibilă), cu excepția legăturii dintre mine și părintele duhovnic.
Abia mai târziu o fată cam de vârsta mea m-a invitat în oraș și așa, încet-încet, am intrat în vorbă și ne-am cunoscut. Apoi s-au creat diverse relații de prietenie, mergem împreună în scurte excursii, ne vizităm, vorbim etc.

Cum spuneam și pe alt topic, se mai creează legături și între noi, cei de pe forum :-)

Așa că să nu deznădăjduim!

Last edited by Annyta; 21.06.2012 at 13:35:45.
Reply With Quote
  #4  
Vechi 21.06.2012, 13:49:21
gpalama's Avatar
gpalama gpalama is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.02.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.212
Implicit

Citat:
În prealabil postat de ioan cezar Vezi mesajul
Fratilor si surorilor,
am deschis acest topic deoarece un bun prieten al meu, poate si al vostru, nazuieste sa se converteasca la Ortodoxie (daca ma exprim corect) si intampina mari dificultati in relatiile cu ceilalti credinciosi.
Asa cum il cunosc, prietenul meu e un om cu adevarat dornic sa fie un bun crestin. Sunt sigur ca Il iubeste sincer pe Domnul, ca iubeste frumusetea slujbelor noastre, ca a gasit in Sfintii Parinti si in preotii nostri indrumatorii adevarati pentru o viata in Hristos, pentru mantuire si desavarsire.
Dar el se astepta sa gaseasca in Biserica mai multa apropiere sufleteasca, spera sa simta ca oamenii isi poarta unii altora poverile, ca se iubesc dechis, ca se sustin etc.
Se simte oarecum stingher in comunitatea euharistica.
Mi-a marturisit ca este trist...
Roaga-te pentru el, pentru ca bunul Dumnezeu sa-i daruiasca bucurie in suflet si sa-i alunge mahnirea.


Poate nu a gasit o comunitate care sa-l primeasca cum trebuie. Cel mai ok ar fi sa mai caute si alte biserici si sa se stabileasca intr-una. Usor, in timp, se va forma o legatura intre el si comunitatea aceea.
In FIECARE biserica si in fiecare comunitate exista "bisericute", grupuri de oameni stransi uniti care isi impartasesc necazurile, bucuriile. Dar trebuie sa stea un timp intr-o comunitate.



Dar vezi tu, oarecum cred ca a inteles putin gresit duhovnicia Ortodoxa, avand probabil o experienta anterioara usor gresita; eu inteleg ca el se asteapta la un altfel de discurs, poate putin fatarnic, care nu o sa-l gaseasca in Ortodoxie. Incearca sa nu-l imbeti cu vise si cu promisiuni, pentru a nu sapa mai adang groapa dezamagirii.


Intr-o vedenie, Dumnezeu a descoperit unui pustnic urmatorul lucru: pe o mare involburata, erau multe barci cu ingeri. In apa erau multimi de oameni care se straduiau sa stea la suprafata, unii se inecau, altii se zbateau. Ingerii se straduiau sa-i ridice in barci, dar unii nu vroiau. Pe cei pe care il ridicau in barci ii duceau la mal, unde ii lasau sa se odihneasca, le dadeau de mancare, ii povatuiau bine, le dadeau un toiag si le aratau drumul pe care sa mearga.

Viata duhovniceasca ortodoxa nu este deloc asemanatoare cu mistica protestanta si nici cu cea catolica. Viata duhovniceasca ortodoxa este si o mica pustnicie in mijlocul lumii pe care trebuie sa si-o asume.


E posibil ca el sa-si doreasca mult acelasi discurs de: "frate si sora si Domnul Isus", discurs fals, plin de iubire falsa, dar pe care el l-a luat de bun si cu care s-a obisnuit.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 21.06.2012, 14:00:43
Annyta
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de gpalama Vezi mesajul
Roaga-te pentru el, pentru ca bunul Dumnezeu sa-i daruiasca bucurie in suflet si sa-i alunge mahnirea.

Viata duhovniceasca ortodoxa este si o mica pustnicie in mijlocul lumii pe care trebuie sa si-o asume.
Subscriu acestor afirmații. Se poate ca cele mai bune relații să fie cele create prin rugăciunea către Dumnezeu, pentru aproapele.
Apoi, mântuirea, viața aceasta "duhovnicească", deși nu se realizează în izolare, vizează totuși intimitatea noastră. Eu nu m-aș deschide dintr-o dată în fața unei persoane pe care nu o cunosc prea bine, chiar dacă frecventăm aceeși biserică sau comunitate.
Reply With Quote
  #6  
Vechi 21.06.2012, 14:03:09
N.Priceputu
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de gpalama Vezi mesajul
E posibil ca el sa-si doreasca mult acelasi discurs de: "frate si sora si Domnul Isus", discurs fals, plin de iubire falsa, dar pe care el l-a luat de bun si cu care s-a obisnuit.
Nu e obligatoriu să fie fals, nici nu este apanajul protestanților considerearea reală ca frați a celorlalți creștini. Așa vorbesc și călugării, și preoții. Individualismul nu este o calitate a Ortodoxiei, ci o obișnuință mai recentă, neregăsită în Biserica de odinioară. Este nevoie și de rugăciune particulară și de asceză, dar este nevoie și de comuniune.

Îmi amintesc că lipsa aceasta o sesiza și Sorin Dumitrescu, exprimându-și tristețea că, atunci când ne împărtășim, nu-l cunoaștem pe cel din fața noastră și pe cel din urmă.

Ne ducem și ne întoarcem singuri la (de la) biserică, iar aceasta nu trebuie să fie așa, pentru că acolo e doar începutul comuniunii euharistice; ea trebuie să continue în viață, Biserica nu e doar în biserică.
Reply With Quote
  #7  
Vechi 21.06.2012, 14:36:19
catalin2 catalin2 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.12.2007
Locație: Brasov
Religia: Ortodox
Mesaje: 9.667
Implicit

Individualismul a fost preluat din Apus, nu e propriu nu numai ortodoxiei, dar nici Rasaritului. Vedem ca in Rasarit, mergand pana in Orientul Indepartat, exista o comuniune, chiar fara sa fie crestini.
Daca cineva vine la ortodoxie trebuie sa vina in primul rand pentru Hristos. Cred ca cel mai bine e la inceput sa citeasca din vietile sfintilor, acolo gasim modele care ne intaresc.
La biserici de obicei se organizeaza pelerinaje la manastiri, cine vrea sa participe isi face si legaturi de prietenie. Sau participarea la actiuni caritabile, etc. De obicei cineva convertit la ortodoxie e mai bine privit, cu mai multa afectiune.
Reply With Quote
  #8  
Vechi 21.06.2012, 15:28:58
dorinastoica14
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Este o problemă foarte delicată dar în același tmp cât se poate de reală accea a asimlării de către acei care fregventează o anumită biserică a unui converit sau a unui rătăcit care a făcut multe păcate iar într-o bună zi i s-a aprins în suflet dragostea pentru Hristos și pentru biserică.

Dacă de regulă preotul prin lucrarea tainelor bisericii, are un comportament delicat și binevoitor pentru unul ca acesta, mult mai greu (sau uneori deloc) cei care sunt "stâlpii" bisericii adică cei care vin acolo de când se știu și sunt implicați în viața bisericii și în acțiunile de întreținere a acestul lăcaș îl vor adopta.

În majoritatea bisericilor ortodoxe sunt bisericuțe așa cum s-a spus, sunt cei care se cred aproape sfinți și de care de multe ori și preotul se teme, mai sunt și pârâcioși, mai sunt și bârfitori(toare) sau unii care se tem să nu le ia cineva locul în sfântul altar, la pangar sau în strană. De multe ori unul nou venit (să zicem convertit) va fi acceptat foarte greu sau deloc. Vor spune: "ăsta(asta) a fost pocăit sau a s-a recăsătorit, sau a fost comunist sau ateu ori câte altele a mai fost...iar acum stă numai prin biserică și mai vrea să fie și bineprimit!"

Dacă însă ne vom gândi la felul cum l-au răstignit pe Iisus acei cărora le-a făcut numai bine, la chinurile la care au fost supuși sfinții sau la smerenia Maicii Domnului vom înțelege că ortodoxia este credința celui pe care nu-l bagă nimeni în seamă, nu-l laudă nimeni și va spori cu fiecare zi în care a primit doar jjicniri, respingeri și în cel mai bun caz indiferență.

Fratele tău penticostalul să citească din Sfinții Părinți, să învețe răbdare în necazuri și smerenia. Avându-le pe acestea va începe să înțeleagă de ce ortodoxia este credința cea adevărată.
Reply With Quote
  #9  
Vechi 21.06.2012, 19:45:53
ioan cezar
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Ha, Dorina, nu este penticostal, nici vorba!...
Topicul curge minunat, iar problema nu e pentru penticostali anume ci pentru dificultatile noastre reale din Biserica. Ne putem folosi fiecare de acest subiect. Asa sa ne ajute BUnul Dumnezeu!
Reply With Quote
  #10  
Vechi 21.06.2012, 20:05:04
Cornel Urs's Avatar
Cornel Urs Cornel Urs is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 27.05.2012
Mesaje: 1.624
Implicit

Citat:
În prealabil postat de dorinastoica14 Vezi mesajul
Fratele tău penticostalul să citească din Sfinții Părinți, să învețe răbdare în necazuri și smerenia. Avându-le pe acestea va începe să înțeleagă de ce ortodoxia este credința cea adevărată.
asta ar trebui sa faca si "ucenicul".
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Comunitatea ortodoxa Nisa,Franta carmencita15 Reguli generale de utilizare a forumului 4 30.05.2010 22:10:55
Program integrare profesionala persoane cu dizabilitati mtuna10 Stiri, actualitati, anunturi 0 25.01.2010 17:45:22
Dificultati pe cale iosif Generalitati 39 01.04.2007 20:44:39