Scuze, iarta-ma, nu pot

[Florin-Ionut]

Luca 14

16. Iar El i-a zis: Un om oarecare a făcut cină mare şi a chemat pe mulţi;
17. Şi a trimis la ceasul cinei pe sluga sa ca să spună celor chemaţi: Veniţi, că iată toate sunt gata.
18. Şi au început unul câte unul, să-şi ceară iertare. Cel dintâi i-a zis: Ţarină am cumpărat şi am nevoie să ies ca s-o văd; te rog iartă-mă.
19. Şi altul a zis: Cinci perechi de boi am cumpărat şi mă duc să-i încerc; te rog iartă-mă.
20. Al treilea a zis: Femeie mi-am luat şi de aceea nu pot veni.
21. Şi întorcându-se, sluga a spus stăpânului său acestea. Atunci, mâniindu-se, stăpânul casei a zis: Ieşi îndată în pieţele şi uliţele cetăţii, şi pe săraci, şi pe neputincioşi, şi pe orbi, şi pe şchiopi adu-i aici.
22. Şi a zis sluga: Doamne, s-a făcut precum ai poruncit şi tot mai este loc.
23. Şi a zis stăpânul către slugă: Ieşi la drumuri şi la garduri şi sileşte să intre, ca să mi se umple casa,
24. Căci zic vouă: Nici unul din bărbaţii aceia care au fost chemaţi nu va gusta din cina mea.

Primul invitat se lasa dominat de pofta de avere, al doilea zice ca e greu sa tii in frau cele cinci simturi. Ei nu pricep ca de fapt nu e greu sa fii crestin, daca Il ai pe Dumnezeu de partea ta sa te ajute.

Dar al treilea ce zice? Aici voiam sa ajung de fapt:

"Femeie mi-am luat şi de aceea nu pot veni."

Dar de ce, omule, nu poti sa iti aduci femeia cu tine la cina? Oare nu este loc la masa cea imparateasca? Ce fel de scuza este asta, ca ai femeie si nu poti veni? A, sunt unii care sunt casatoriti sau poate logoditi cu parteneri necredinciosi, stim bine ca sunt destui. Sa-i invitam si pe ei sa guste si sa vada ca bun este Domnul, ca sarcina Lui este usoara, mai usoara decat in cazul refuzului. Dar, invitatia asta nu se face prin vorbe goale, ci prin fapte pline de cuvant, prin exemplul trait si graitor. Cum pot eu sa sper la Rai daca sotia si copiii si parintii mei merg pe langa calea cea dreapta? Daca e asa, inseamna ca e ceva gresit in trairea mea, ceva care sminteste, care ii indeparteaza de Domnul. Inseamna ca nici eu poate ca nu sunt pe calea cea buna daca ei nu inteleg corect ortodoxia, negandu-o.

Deci, ce-i de facut cu cei care refuza, cum le aratam cararea mantuitoare spre Cina Domnului? Ce sa facem noi, cei care suntem pusi in situatia de mai sus?

[Marius22]

Ca si in cazul altor pericope evanghelice, pilda celor chemati la cina ne arata necesitatea unei prioritizari in ceea ce priveste raportul dintre cele lumesti si cele duhovnicesti.

Omul care refuza cina nu isi poate depasi conditia. E ancorat in imediat, in responsabilitatile si grijile vietii de zi cu zi. E omul in care este mai dezvoltat simtul datoriei decat simtul vesniciei. Acel om multumit cu sine si cu ce a agonisit. Altfel, nu se explica refuzul cinstei si bucuriei de a cina la masa Stapanului.

De aceea, parabola ne spune ca apoi au fost chemati cei saraci, cei orbi si cei schiopi. Nu trebuie sa intelegem ad literam. Acestia sunt oamenii care isi recunosc neputinta si ateapta o mana de ajutor, isi pun in mod real nadejdea in Dumnezeu. Cel sarac, este omul saracit prin pacat, dar care poarta in sine fomea de Dumnezeu. Cel orb este omul orb duhovniceste dar care, in nevederea sa, nadajduieste in "Cel care da vedere orbilor". Schiopul, e cel care a "calcat de nenumarate ori stramb" pe calea pacatului incat si-a deformat mersul, dar care crede ca poate calca din nou pe calea lui Dumnezeu.

In realitate toti suntem saraci, orbi si schipi prin pacat. Diferenta este ca nu toti ne vedem asa cum suntem si nu toti credem cu adevarat ca Hristos pentru cei pacatosi a venit. Prin urmare, stam departe de Cina si invocam scuze...

[zaharia_2009]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Luca 14

16. Iar El i-a zis: Un om oarecare a făcut cină mare şi a chemat pe mulţi;
17. Şi a trimis la ceasul cinei pe sluga sa ca să spună celor chemaţi: Veniţi, că iată toate sunt gata.
18. Şi au început unul câte unul, să-şi ceară iertare. Cel dintâi i-a zis: Ţarină am cumpărat şi am nevoie să ies ca s-o văd; te rog iartă-mă.
19. Şi altul a zis: Cinci perechi de boi am cumpărat şi mă duc să-i încerc; te rog iartă-mă.
20. Al treilea a zis: Femeie mi-am luat şi de aceea nu pot veni.
21. Şi întorcându-se, sluga a spus stăpânului său acestea. Atunci, mâniindu-se, stăpânul casei a zis: Ieşi îndată în pieţele şi uliţele cetăţii, şi pe săraci, şi pe neputincioşi, şi pe orbi, şi pe şchiopi adu-i aici.
22. Şi a zis sluga: Doamne, s-a făcut precum ai poruncit şi tot mai este loc.
23. Şi a zis stăpânul către slugă: Ieşi la drumuri şi la garduri şi sileşte să intre, ca să mi se umple casa,
24. Căci zic vouă: Nici unul din bărbaţii aceia care au fost chemaţi nu va gusta din cina mea.

Primul invitat se lasa dominat de pofta de avere, al doilea zice ca e greu sa tii in frau cele cinci simturi. Ei nu pricep ca de fapt nu e greu sa fii crestin, daca Il ai pe Dumnezeu de partea ta sa te ajute.

Dar al treilea ce zice? Aici voiam sa ajung de fapt:

"Femeie mi-am luat şi de aceea nu pot veni."

Dar de ce, omule, nu poti sa iti aduci femeia cu tine la cina? Oare nu este loc la masa cea imparateasca? Ce fel de scuza este asta, ca ai femeie si nu poti veni? A, sunt unii care sunt casatoriti sau poate logoditi cu parteneri necredinciosi, stim bine ca sunt destui. Sa-i invitam si pe ei sa guste si sa vada ca bun este Domnul, ca sarcina Lui este usoara, mai usoara decat in cazul refuzului. Dar, invitatia asta nu se face prin vorbe goale, ci prin fapte pline de cuvant, prin exemplul trait si graitor. Cum pot eu sa sper la Rai daca sotia si copiii si parintii mei merg pe langa calea cea dreapta? Daca e asa, inseamna ca e ceva gresit in trairea mea, ceva care sminteste, care ii indeparteaza de Domnul. Inseamna ca nici eu poate ca nu sunt pe calea cea buna daca ei nu inteleg corect ortodoxia, negandu-o.

Deci, ce-i de facut cu cei care refuza, cum le aratam cararea mantuitoare spre Cina Domnului? Ce sa facem noi, cei care suntem pusi in situatia de mai sus?

Cu consideratiile pe care le faci te departezi de sensul pericopei .
A invata pe cineva orice lucru bun , ce este D.zeu, ce este mintuirea, etc. nu inseamna a-i impune in mod fortat vointa noastra . Cuvintul este cel care este regele. Cel ce voieste sa inteleaga v-a intelege din prima si de buna voie , cei care nu vor si nu cred nu vor vrea nici dintr-o mie de constringeri .
Hristos nu a luat cu forta si nici macar nu a staruit a doua oara nici la cel ce si-a luat tarina , nici la cel cu boi noi si nici la cel cu femeie. Doar le-a spus cu vorba buna si atit .
Exact in acest sens este si porunca bisericeasca prin care ni se cere sa invatam pe cel nestiutor si sa indreptam pe cel care greseste . Dar cu vorba buna si atit . Este necesar sa-i marturisim adevarul , pt. a-l cunoaste , nu sa ii impunem si parerile noastre .
Insa in functie de alegerea lui el poate fi in adevar si drepatate sau poate cadea in pacat, dupa cuvintul Mnintuitorului care spune : daca nu ati fi stiut ati fi fost fara de pacat , dar pt. ca stiti indoita va este voua osinda !
Nu este cazul sa ne rupem genunchii si sa ne zdrobim dindu-ne cu capul de pereti daca vreun frate de al nopstru nu voieste sa fie cu D.zeu. Noi nu facem misiune si prozelitism neoprotestant ! Este treaba lui ce face . Repetindu-ma , nici D.zeu , nici macar in mod pedagogic, nu constringe la bine , cumva pe vreunul dintre cei cu pamint, boi sau nevasta ci doar ii pofteste, le vesteste binele dar in rest ii lasa pe ei sa aleaga conform liberului arbitru .

Sa ne gindim f. bine si sa ne punem ordine si intelegere in scriptura si in D.zeu si sa nu mai murim de grija altuia atita timp cit grija pt. noi este cea mai mare , si aceasta fara nici un pic de egoism .
Aproapelui avem obligatia doar sa-i spunem, sa-l invatam , dar de ales isi alege singur calea .
Daca era sa fie asa dupa fringerea buzelor si Hristos putea sa cutremure pamintul de 2-3 ori ca prin frica sau orice alta metoda sa ne aduca pe toti la credinta in el . Dar el nu voieste ca si credinta noastra sa fie mincinoasa, adica de frica sau din cauza beneficiilor ci din dragoste sincera si alegere curata pt. el .

Sa luam f. bine seama cu poruncile pe care le avem de implinit si sa ne ferim cu mare grija de orice inselare satanica in practicarea virtutilor pe dos : adica sa iertam acolo unde nu este de iertat cu una cu doua, sa invatam pe aproapele nostru pina ajungem sa-l luam cu forta linga noi, sa iubim fara socoteala acolo unde mai intii este nevoie de altceva (sa iubim eretici, criminali, violatori s.a.m.d. inchizind astfel, din iubire, ochii la ce rau fac ei , noi dindu-ne cu pieptul de pamint ca ce stestini buni suntem noi iubind aproapele).

Pomul bun se cunoaste dupa roadele sale iar judecarea noastra a aproapelui precum si a noastra de catre Hristos se face numai dupa faptele noastre si nu dupa vorbe, intentii, sentimentalisme si smiorcaieli de iubire si iertare neputincioasa si fatarnica !

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de zaharia_2009

Cu consideratiile pe care le faci te departezi de sensul pericopei .
A invata pe cineva orice lucru bun , ce este D.zeu, ce este mintuirea, etc. nu inseamna a-i impune in mod fortat vointa noastra . Cuvintul este cel care este regele. Cel ce voieste sa inteleaga v-a intelege din prima si de buna voie , cei care nu vor si nu cred nu vor vrea nici dintr-o mie de constringeri .
Hristos nu a luat cu forta si nici macar nu a staruit a doua oara nici la cel ce si-a luat tarina , nici la cel cu boi noi si nici la cel cu femeie. Doar le-a spus cu vorba buna si atit .
Exact in acest sens este si porunca bisericeasca prin care ni se cere sa invatam pe cel nestiutor si sa indreptam pe cel care greseste . Dar cu vorba buna si atit . Este necesar sa-i marturisim adevarul , pt. a-l cunoaste , nu sa ii impunem si parerile noastre .
Insa in functie de alegerea lui el poate fi in adevar si drepatate sau poate cadea in pacat, dupa cuvintul Mnintuitorului care spune : daca nu ati fi stiut ati fi fost fara de pacat , dar pt. ca stiti indoita va este voua osinda !
Nu este cazul sa ne rupem genunchii si sa ne zdrobim dindu-ne cu capul de pereti daca vreun frate de al nopstru nu voieste sa fie cu D.zeu. Noi nu facem misiune si prozelitism neoprotestant ! Este treaba lui ce face . Repetindu-ma , nici D.zeu , nici macar in mod pedagogic, nu constringe la bine , cumva pe vreunul dintre cei cu pamint, boi sau nevasta ci doar ii pofteste, le vesteste binele dar in rest ii lasa pe ei sa aleaga conform liberului arbitru .

Sa ne gindim f. bine si sa ne punem ordine si intelegere in scriptura si in D.zeu si sa nu mai murim de grija altuia atita timp cit grija pt. noi este cea mai mare , si aceasta fara nici un pic de egoism .
Aproapelui avem obligatia doar sa-i spunem, sa-l invatam , dar de ales isi alege singur calea .
Daca era sa fie asa dupa fringerea buzelor si Hristos putea sa cutremure pamintul de 2-3 ori ca prin frica sau orice alta metoda sa ne aduca pe toti la credinta in el . Dar el nu voieste ca si credinta noastra sa fie mincinoasa, adica de frica sau din cauza beneficiilor ci din dragoste sincera si alegere curata pt. el .

Sa luam f. bine seama cu poruncile pe care le avem de implinit si sa ne ferim cu mare grija de orice inselare satanica in practicarea virtutilor pe dos : adica sa iertam acolo unde nu este de iertat cu una cu doua, sa invatam pe aproapele nostru pina ajungem sa-l luam cu forta linga noi, sa iubim fara socoteala acolo unde mai intii este nevoie de altceva (sa iubim eretici, criminali, violatori s.a.m.d. inchizind astfel, din iubire, ochii la ce rau fac ei , noi dindu-ne cu pieptul de pamint ca ce stestini buni suntem noi iubind aproapele).

Pomul bun se cunoaste dupa roadele sale iar judecarea noastra a aproapelui precum si a noastra de catre Hristos se face numai dupa faptele noastre si nu dupa vorbe, intentii, sentimentalisme si smiorcaieli de iubire si iertare neputincioasa si fatarnica !

De aceea am deschis topicul, pentru acest verset: "Femeie mi-am luat şi de aceea nu pot veni." Insa am prezentat textul pentru a intelege despre ce e vorba.

In primul rand, e o scuza patetica.
In al doilea rand, sunt suficiente locuri la Cina, indiferent daca femeia cu pricina este sotie sau prietena. Deci omul putea sa raspunda: vreau sa vin, dar mi-am luat femeie; pot sa o invit si pe ea? Sau: vreau sa vin, insa intarzii putin din cauza ca trebuie sa-i spun si nevestei, as vrea sa ma insoteasca si ea. Poti sa ne astepti sa venim impreuna? Dar omul nu a fost interesat nici macar pentru el insusi sa guste din Painea Vietii, d-apoi sa se mai gandeasca si la altii. O greseala care il va costa insasi viata.

Cateva remarci:

- Nici nu va reusi cineva sa forteze pe oarecine sa devina credincios. Libertatea ramane unul din atributele Chipului divin in noi.

- Mantuirea celor din jurul nostru trebuie sa ramana scopul principal al vietii fiecaruia. Sa ne pese de ceilalti, indiferent daca ne sunt colegi, rude, prieteni samd. Era o vorba, ca se prezinta cineva la usa Raiului, unde este intrebat: dar ai venit singur, nu ai adus pe nimeni cu tine?

- Doar cu vorba nu vom putea in veci sa aducem roade. Trebuie mai intai exemplul propriu, marturie concreta de traire crestineasca. Altfel, oricat de bun orator ai fi si oricat ai impresiona audienta pe moment, cuvintele nu se vor sadi in inimile celorlalti, daca viata ta nu va le va fi spre pilda.

- Nu exista om ce nu poate fi iertat, dar acest lucru tine de nivelul duhovnicesc al fiecaruia. Nu poti cere unui incepator in ale credintei sa rabde o palma fara sa raspunda chiar si cu un cuvant agresiv la adresa atacatorului. Trebuie sa invatam a iubi oamenii, insa trebuie sa le condamnam relele savarsite.

[carmina]

La predica de ieri, parintele a tradus prin prisma invataturilor Sf.Parinti, cele cinci perechi de boi cu cele cinci simturi omenesti care au organe-pereche:vazul cu cei doi ochi, auzul cu doua urechi, mirosul cu doua nari, pipaitul cu cele doua maini si gustul cu limba si gura.

Femeia din pricina careia nu se poate veni la cina, nu poate fi oare pacatul, care se interpune intre noi, oamenii si Dumnezeu?

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de carmina

La predica de ieri, parintele a tradus prin prisma invataturilor Sf.Parinti, cele cinci perechi de boi cu cele cinci simturi omenesti care au organe-pereche:vazul cu cei doi ochi, auzul cu doua urechi, mirosul cu doua nari, pipaitul cu cele doua maini si gustul cu limba si gura.

Femeia din pricina careia nu se poate veni la cina, nu poate fi oare pacatul, care se interpune intre noi, oamenii si Dumnezeu?

Da, asa este, simturile-perechi sunt boii nostri. Despre aceleasi simturi spune versetul din Psalmul 50: Invata-voi pe cei faradelege caile Tale si cei necredinciosi la Tine se vor intoarce. Trebuie deci sa ne dresam boii trupului ca slujeasca sufletului.

Femeia ar putea fi desfranarea inainte de casatorie si coruperea patului conjugal al sotilor care se feresc sa aduca noi suflete la o existenta vesnica in dialog cu Dumnezeu.

În prealabil postat de carmina

La predica de ieri, parintele a tradus prin prisma invataturilor Sf.Parinti, cele cinci perechi de boi cu cele cinci simturi omenesti care au organe-pereche:vazul cu cei doi ochi, auzul cu doua urechi, mirosul cu doua nari, pipaitul cu cele doua maini si gustul cu limba si gura.

Femeia din pricina careia nu se poate veni la cina, nu poate fi oare pacatul, care se interpune intre noi, oamenii si Dumnezeu?

Ba da, se poate interpreta si asa!

Eu am ezitat mult cu gandul sa deschid un topic pe aceasta idee si pana la urma am renuntat. Pericopele acestea legate de cina/nunta, m-au pus pe pe ganduri, nu de ieri, ci de prima data cand le-am citit si mult am staruit asupra lor.
De ce incepe pericopa evanghelica cu "Un om oarecare"? S-ar intelege cu totul altceva daca dintru inceput s-ar evidentia ca e vorba de Stapanul Tuturor si nu "un om oarecare". Din punctul meu de vedere incerc sa fac voia Stapanului chiar daca "pamantul" si "boii" si "femeia" fac parte din viata mea. Mi-e drag sa "cinez" cu El si sa-L primesc (atat cat trufia mi-o ingaduie) in sufletul meu.
Mergand mai departe, acceptam deci ca poate acolo este ceva ce mie imi scapa, dar mai apoi citeam: Ieşi la drumuri şi la garduri şi sileşte să intre, ca să mi se umple casa. A sili pe cineva, implica a-l stramuta din drumul lui, iar asta inseamna ca omul nu este pregatit pentru cina, ci pentru acele catre care se indrepta.
In Matei - 22 pericopa este nuantata altfel si acolo se specifica clar ca e vorba de Imparatul care invita pe toti la nunta si fiecare se scuza asa cum vedem la Luca. Dar finalitatea apare astfel:
9. Mergeţi deci la răspântiile drumurilor şi pe câţi veţi găsi, chemaţi-i la nuntă.
10. Şi ieşind slugile acelea la drumuri, au adunat pe toţi câţi i-au găsit, şi răi şi buni, şi s-a umplut casa nunţii cu oaspeţi.
11. Iar intrând împăratul ca să privească pe oaspeţi, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat în haină de nuntă,
12. Şi i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fără haină de nuntă? El însă a tăcut.
13. Atunci împăratul a zis slugilor: Legaţi-l de picioare şi de mâini şi aruncaţi-l în întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.
14. Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini aleşi.

In mintea mea limitata, imi inchipui ca este vorba de cei care gasesc in biserica, nu "cina" sau "nunta" la care au fost invitati (sau siliti) sa participe, ci o noua modalitate de a sminti pe altii sau de a-si manifesta gandurile viclene. Cine nu e fost deranjat in timpul sfintei liturghii, ori de un cersetor mai mult decat insistent, ori de cate un vorbaret, ori de cate cineva care miroase de nu poti sta in jurul lui pe o raza de cativa metri patrati? Presupun ca aici fac trimitere cele doua pericope ale sfintilor apostoli Luca si Matei. Textul in sine poate parea ciudat, daca dorim sa analizam ce inseamna "om oarecare" sau "a sili", dar pana la urma totul se reduce la acel bun simt fara de care nu poti participa la cina/nunta!

[camy_d]

Şi eu vreau să ştiu cum îi întoarcem pe oameni la credinţă, e plin de necredincioşi în jurul meu şi pe niciunul nu l-am schimbat.

Eu am citit o interpretare(cred ca era MacDonald da nu sunt sigur)conform careia:Cel care a cumparat un ogor=simbol pentru dragostea pentru posesiuni materiale traditionale in detrimentul chemarii spirituale,cel cu boii=cei care pun mai presus afacerile,cu spirit mercantil, decat chemarea Celui de Sus,cel care s-a casatorit=cei care pun legaturile de familie mai presus de Cel de Sus,chiar si placerea fizica de a sta linga un om in detrimentul de a raspunde chemarii Sale.

Acesti primi invitati ar putea fi liderii iudeilor care au respins Evanghelia Domnului iar ,,săraci, şi pe neputincioşi, şi pe orbi, şi pe şchiopi"sunt cei pe care acestia ii dispretuiau dar care resprezinta ,,neamurile" lumii carora le va fi vestita Evanghelia.Servitorul ar putea fi Evanghelia Domnului trimisa sa fie vestita neamurilor.

Argumente

Actiunea se petrece in casa uneia dintre capeteniile fariseilor(Luca 14:1).Acestia pun ritualismul si traditia lor mai presus de dorinta de ,,a vindeca pe cineva(Luca 14:4).Mantuitorul il vindeca EL si le atrage atentia ca pentru unii ai lor ar fi facut o exceptie dar pentru un altul nici nu s-au sinchisit(Luca 14:5-6).In schimb le observa lacomia si atunci le spune ceva esential la Luca 14:13-14,dupa ce le spuse o alta invatatura a smereniei la Luca 14:8-11 in antiteza cu lacomia,egoismul si infatuarea lor.Unul dintre ei,care probabil deja se socotea acolo,credea ca i-se cuvine in baza calitatii sale de fariseu,spune cu aroganta(Luca 14:15):

,,Şi auzind acestea, unul dintre cei ce şedeau cu El la masă I-a zis: Fericit este cel ce va prânzi în împărăţia lui Dumnezeu!"

Atunci Mantuitorul le transmite un sever avertisment,practic le arata soarta pe care o vor avea,motivele dar si consecintele.De aici,de pe acesta baza, ar incepe interpretarea si mesajul.

Am mers pe metoda analizei in context.

[Florin-Ionut]

Problema este ca majoritatea refuza participarea la Cina Domnului care este scopul fiecarei Sfinte Liturghii. Mergem la biserica, suntem invitati sa ne apropiem, dar noi Il refuzam pe Hristos invocand diverse motive si ignorandu-i pe Sfintii Parinti care ne indeamna si ei sa facem asta cat mai des posibil. Vom da seama pentru orice lucru gresit, incusiv pentru ca refuzam sa ne impartasim unii cu altii prin Trupul Lui care este Biserica, la fiecare dumnezeiasca Liturghie - daca se poate.