Ce ati face ?

[WhiteChakra]

Cred ca fiecare din voi ati trecut (sau treceti) prin asta. Aveti un vis, un ideal, teoretic este posibil sa reusiti, cu multa munca si ambitie. Cu toate astea, nimeni nu iti garanteaza acest lucru, nici oamenii din jurul tau, nici circumstantele in care te afli, nici macar tu nu esti 100% increzator ca vei reusi. Oamenii din jurul tau sunt sceptici cand te aud, parintii iti spun "astea sunt doar vise" pe un ton ironic. Ei vor ca tu sa te axezi pe scoala, sa iti gasesti un loc de munca, iti faci nevasta, copii si traiesti fericit pana la adanci batraneti. Dar poate tu nu vrei asta, poate ti se pare ceva (sper sa nu fiu prea dur) plictistor, vrei sa faci ceva mult mai maret si simti ca ai puterea sa faci acest lucru, insa iti lipseste sprijinul celor din jurul tau. Voi ce ati face in acest caz ? V-ati lasa visul sa moara in schimbul unei vieti "obisnuite", monotone ? Pe de alta parte, nu iti garanteaza nimeni ca daca te axezi pe acel vis, vei reusi cu siguranta. Ba chiar, in cazul in care nu reusesti, s-ar putea sa pierzi cam mult. As putea sa aleg oricand calea mai usoara, sa am o slujba bine platita etc. si totusi, nu m-as simti implinit, as simti doar frustrare si regrete. Voi ce ati face, ce ati alege ?

[zzzzzz]

nu.....................

[Mihnea Dragomir]

Adevărul este că un asemenea vis, un asemenea ideal, am şi eu. Teoretic, este posibil să reuşesc, cu multă muncă şi ambiţie....

Oare am să reuşesc să fiu creştin ?



[WhiteChakra]

În prealabil postat de Nenumitul

Eşti cam vag... cred că e important care este „visul” cu pricina.

Sa fiu fotbalist, sa fiu cantaret, sa fiu actrita.. genul asta de vis, mai "rebel". :P

[glykys]

Parerea mea este ca trebuie sa le fii de folos si celor din jur si sa te faci placut lui Dumnezeu prin ceea ce faci, nu doar sa iti cultivi o pasiune egoista care iti rapeste si care iti daruieste, in acelasi timp, totul. Calea de mijloc e cea mai buna.

Dar daca este vorba despre o meserie rara si mai ... exotica, la care nu are acces oricine (stiu si eu, astronom, aviator, pilot de formula 1), merita sa incerci si sa vezi daca e bine.

Un singur lucru iti spun: daca Dumnezeu a randuit pentru tine acel lucru, te va ajuta sa ti-l indeplinesti, daca nu, nu. Ai duhovnic?

[Adriana98]

În prealabil postat de WhiteChakra

Ei vor ca tu sa ... iti faci nevasta, copii ...

În prealabil postat de WhiteChakra

Sa fiu fotbalist, sa fiu cantaret, sa fiu actrita ...

Cum adica sa ai nevasta si .... sa fii actrita ?!

[sophia]

Exista mai multe necunoscute in ecuatie:

1. ai posibilitatea reala sa-ti realizezi visul (exista asa scoli, ai bani,gasesti de lucru pe urma etc.)
2. ai talentul, esti potrivit pentru acel vis (acea profesie/activitate in speta)
3. cat esti gata sa jertfesti pentru a-ti pune in practica visul
4. cat esti de autonom (adica pregatit sa lupti impotriva parerii si dorintei altora-parinti, prieteni, cunoscuti)

Exista oameni care chiar reusesc sa-si realizeze visul, renuntand la totul. Ex. artisti de-a lungul istoriei care traiesc singuri si in saracie lucie, etc.
Exista oameni care mai devreme sau mai tarziu renunta la tot si se dedica visului. Ex. practica sporturi extreme, escaladeaza munti, se duc in cosmos, se calugaresc, calatoresc prin lume. Nu se mai gandesc probabil la viitor, la realitate.

M-am intrebat adeseori cum reusesc totusi acesti oameni? Cum se finanteaza, ce vor face dupa aceea (la batranete, fara pensie, fara familie) etc.

Mai este si factorul sansa. Sau poate si voia Domnului.
Daca exista sansa, sau voia Domnului (fiecare cum vrea s-o ia), visul se poate indeplini si daca nu nu.

Am avut un vis profesional sa-i spun si n-am putut sa razbat sa-l indeplinesc. Parintii s-au opus, nu erau conditii, nici acum nu sunt.
Am fost incurajata ca am sa-l pot realiza si paralel cu o profesie mai "pamanteana". Partial posibil. Exista si alti factori care impiedica realizarea.
Intr-adevar se poate sa te pregatesti si chiar sa practici o profesie obisnuita si in paralel sa-ti realizezi si visul ( de ex. sa faci un sport, sau sa scrii o carte, sa faci muzica, etc.). Nu te poti dedica 100%, dar poti sa faci ceva.

Important este totusi sa lupti, sa faci ceva pentru acel vis, sa incerci si sa speri pana la capat. Speranta moare ultima, se spune.
Si mai este totusi important ca oamenii (de copii) sa fie descoperiti si sustinuti in talentul lor. Multi se pierd...si este pacat.
Exista si factorul modestie: oamenii mai modesti, mai cuminti, de obicei nu reusesc in visul lor, renunta, lasa. Cei mai indrazneti si tupeisti reusesc si acolo unde nu au nici macar de ca sa incerce (ca nu au talent, calitati).


@Mihnea - dai cateodata cate un raspuns de ne faci praf. Crestin poate fi oricine, nu-ti trebuie decat sa crezi. Este un vis f.realizabil pentru oricine.Si nu trebuie atata munca...doar anumite renuntari.
Ca esti mai bun, sau mai putin bun in credinta, este altceva.

[WhiteChakra]

În prealabil postat de glykys

Ai duhovnic?

Adica.. preot ?

În prealabil postat de Adriana98

Cum adica sa ai nevasta si .... sa fii actrita ?!

:)) Generalizam si eu.. :P

În prealabil postat de sophia

Exista mai multe necunoscute in ecuatie:

1. ai posibilitatea reala sa-ti realizezi visul (exista asa scoli, ai bani,gasesti de lucru pe urma etc.)
2. ai talentul, esti potrivit pentru acel vis (acea profesie/activitate in speta)
3. cat esti gata sa jertfesti pentru a-ti pune in practica visul
4. cat esti de autonom (adica pregatit sa lupti impotriva parerii si dorintei altora-parinti, prieteni, cunoscuti)

Exista oameni care chiar reusesc sa-si realizeze visul, renuntand la totul. Ex. artisti de-a lungul istoriei care traiesc singuri si in saracie lucie, etc.
Exista oameni care mai devreme sau mai tarziu renunta la tot si se dedica visului. Ex. practica sporturi extreme, escaladeaza munti, se duc in cosmos, se calugaresc, calatoresc prin lume. Nu se mai gandesc probabil la viitor, la realitate.

M-am intrebat adeseori cum reusesc totusi acesti oameni? Cum se finanteaza, ce vor face dupa aceea (la batranete, fara pensie, fara familie) etc.

Mai este si factorul sansa. Sau poate si voia Domnului.
Daca exista sansa, sau voia Domnului (fiecare cum vrea s-o ia), visul se poate indeplini si daca nu nu.

Am avut un vis profesional sa-i spun si n-am putut sa razbat sa-l indeplinesc. Parintii s-au opus, nu erau conditii, nici acum nu sunt.
Am fost incurajata ca am sa-l pot realiza si paralel cu o profesie mai "pamanteana". Partial posibil. Exista si alti factori care impiedica realizarea.
Intr-adevar se poate sa te pregatesti si chiar sa practici o profesie obisnuita si in paralel sa-ti realizezi si visul ( de ex. sa faci un sport, sau sa scrii o carte, sa faci muzica, etc.). Nu te poti dedica 100%, dar poti sa faci ceva.

Important este totusi sa lupti, sa faci ceva pentru acel vis, sa incerci si sa speri pana la capat. Speranta moare ultima, se spune.
Si mai este totusi important ca oamenii (de copii) sa fie descoperiti si sustinuti in talentul lor. Multi se pierd...si este pacat.
Exista si factorul modestie: oamenii mai modesti, mai cuminti, de obicei nu reusesc in visul lor, renunta, lasa. Cei mai indrazneti si tupeisti reusesc si acolo unde nu au nici macar de ca sa incerce (ca nu au talent, calitati).


@Mihnea - dai cateodata cate un raspuns de ne faci praf. Crestin poate fi oricine, nu-ti trebuie decat sa crezi. Este un vis f.realizabil pentru oricine.Si nu trebuie atata munca...doar anumite renuntari.
Ca esti mai bun, sau mai putin bun in credinta, este altceva.

1. Circumstantele nu imi sunt favorabile..
2. Consider ca da.
3. Cat de mult posibil..
4. Intodeauna am luptat impotriva lor, cand ei mi-au spus ca nu pot, le-am demonstrat ca pot, si inca razbat.

Sunt in stare sa renunt la orice pentru acest vis, sa ma dedic complet, dar.. daca te aude cineva, te ia de prost si singur, fara un pic de sprijin e greu. E adevarat, nici cu Dumnezeu nu te poti pune, daca El nu vrea ce vrei si tu, n-ai ce-i face. Speranta moare ultima insa daca tot speri, fara sa actionezi, odata cu timpul se scurge si visul. Mi-e frica de un posibil viitor in care o sa am 60 de ani si o sa spun "bai ce prost am fost ca nici macar n-am incercat" si o sa am o batranete scufundata in regrete.

[lavinia40]

În prealabil postat de WhiteChakra

Cred ca fiecare din voi ati trecut (sau treceti) prin asta. Aveti un vis, un ideal, teoretic este posibil sa reusiti, cu multa munca si ambitie. Cu toate astea, nimeni nu iti garanteaza acest lucru, nici oamenii din jurul tau, nici circumstantele in care te afli, nici macar tu nu esti 100% increzator ca vei reusi. Oamenii din jurul tau sunt sceptici cand te aud, parintii iti spun "astea sunt doar vise" pe un ton ironic. Ei vor ca tu sa te axezi pe scoala, sa iti gasesti un loc de munca, iti faci nevasta, copii si traiesti fericit pana la adanci batraneti. Dar poate tu nu vrei asta, poate ti se pare ceva (sper sa nu fiu prea dur) plictistor, vrei sa faci ceva mult mai maret si simti ca ai puterea sa faci acest lucru, insa iti lipseste sprijinul celor din jurul tau. Voi ce ati face in acest caz ? V-ati lasa visul sa moara in schimbul unei vieti "obisnuite", monotone ? Pe de alta parte, nu iti garanteaza nimeni ca daca te axezi pe acel vis, vei reusi cu siguranta. Ba chiar, in cazul in care nu reusesti, s-ar putea sa pierzi cam mult. As putea sa aleg oricand calea mai usoara, sa am o slujba bine platita etc. si totusi, nu m-as simti implinit, as simti doar frustrare si regrete. Voi ce ati face, ce ati alege ?

Esti tanar/tanara....nu stiu....dar..te sfatuiesc ca acest vis...sa incerci sa-l pui in 'aplicare'...dar mana'n mana cu parintzii si duhovnicul tau...Nu te costa nimik sa le povestesti...ce ti se intampla de'alungul 'visului' tau......pas cu pas....
Si, mai e ceva...crede totushi in sfaturile celor varstnici, chiar daca 'maturitatea' unora...da de gandit....
Si un crestin ....iti spun ...nu are viatza monotona...