de ce unii prea au si unii prea n-au

[ghetsimani]

e greu ptr mine sa vad cum unii isi bat joc de bani si unii nu au ce manca. de ce o fi diferenta asta nu stiu.....de ce merita unii mai mult decat altii iar nu stiu...ajung sa cred in reincarnare, alta explicatie nu gasesc ptr a nu ajunge sa gandesc ca viata nu e corecta.

[ingerul_pazitor]

daca stia cineva deja aveai cateva raspunsuri pana acum.

[Makavelli]

ghetsimani, asa a fost de cand lumea, bogati si saraci, ce ne-am dori noi o lume in care toti sa aiba la fel, ramane din pacate doar o utopie la care visam din cand in cand.

[ingerul_pazitor]

În prealabil postat de Makavelli

ghetsimani, asa a fost de cand lumea, bogati si saraci, ce ne-am dori noi o lume in care toti sa aiba la fel, ramane din pacate doar o utopie la care visam din cand in cand.

dar care sa fie explicatia, mi se pare o intrebare buna in thread.

[Makavelli]

Dupa parerea mea, explicatia e foarte simpla. Intotdeauna au fost oameni care au vrut sa fie mai presus decat ceilalti, si au cautat orice metoda ca sa parvina, si sa ramana cu mai mult. In principiul egoismul uman e adevarata cauza, si pe langa asta si lacomia cu mandria de a fi cel mai "bazat" dintre toti.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Makavelli

ghetsimani, asa a fost de cand lumea, bogati si saraci, ce ne-am dori noi o lume in care toti sa aiba la fel, ramane din pacate doar o utopie la care visam din cand in cand.

Zdrobiţi orânduirea cea crudă şi nedreaptă,
Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi.

[Marius22]

În prealabil postat de ghetsimani

e greu ptr mine sa vad cum unii isi bat joc de bani si unii nu au ce manca. de ce o fi diferenta asta nu stiu.....de ce merita unii mai mult decat altii iar nu stiu...ajung sa cred in reincarnare, alta explicatie nu gasesc ptr a nu ajunge sa gandesc ca viata nu e corecta.

Nici darurile spirituale si nici cele materiale nu ne sunt date tuturor in mod egal. Daca avem in vedere pilda talantilor, ne dam seama de acest lucru. Noi, la nivel uman, poate vedem in acest fapt o nedreptate, dar sa nu uitam ca tine de randuiala lui Dumnezeu cu fiecare dintre noi. Dumnezeu ne imparte fiecaruia din darurile sale, mai putin sau mai mult, spre mantuire. Pentru ca cei ce au sa ofere celor ce sunt in nevoie. Insa, drama lumii in care traim, e aceea ca omul este mult mai lacom decat milostiv.

[gabriela8]

În prealabil postat de ghetsimani

e greu ptr mine sa vad cum unii isi bat joc de bani si unii nu au ce manca. de ce o fi diferenta asta nu stiu.....de ce merita unii mai mult decat altii iar nu stiu...ajung sa cred in reincarnare, alta explicatie nu gasesc ptr a nu ajunge sa gandesc ca viata nu e corecta.

Bogatii sunt lasati de Dumnezeu ca sa ajute saracii, ca sa fie dragoste in lume, numai ca omul astazi este pentru el, iubirea s-a racit!

Nu exista reincarnare, si nu cadea in judecata! Sa incepem o schimbare fiind insine un exemplu, nu trebuie sa ateptam de la altii schimbarea!

[TreciLaRugaciune]

Era o pilda pe care nu o mai tine minte asa de bine dar am sa-ti spun ce imi amintesc ( daca vrei o citesti ai sa o gasesti in cartea "Pelerinul Roman" care toate cele scrise sunt spuse de Parintele Cleopa). Era un pustnic care trebuia sa ajunga la Constantinopol, dar pentru ca era prea batran avea nevoie de cineva ca sa-l duca. Atunci vine un mohan tanar la el si pustnicul il intreaba daca nu il poate duce la Constantinopol. Tanarul a zis : "Da, dar cu o singura conditie, pana ce nu ajungem acolo nu ai voie sa imi zici nimic.", iar batranul a acceptat. Pe drum ii cazeaza o familie care aveau un copil mic. I-au asezat la masa si i-au servit de o tava de argint. Noaptea cand s-au dus la culcare, monahul cel tanar se duce, omoara copilul, ia tava de argint si o arunca in rau. Pusticul mirandu'se se intreba:" vai oare ce-am facut am venit cu un indracit spre Constantinopol, dar amintindu-si juramantul sau a tacut din gura". Dupa care mergand spre Constantinopol au intalnit o casa cu 2 orfani. Atunci Monahul se opreste si le da foc la casa, dupa care ajung la o biserica iar monahul incepe si ii sparge geamurile cu pietre. Ne mai putand rabda batranul il intreaba pe Monah: PENTRU CE AI FACUT TOATE ACESTEA? iar atunci monahul se preschimba in inger si ii spune: Eu sunt ingerul Domnului. Iata pentru ce am facut acestea: Pe familia cu copilul si tava de argint, Am omorat copilul deoarece cand avea sa creasca ar fi devenit un criminal, asa i-am luat viata si s-a mantuit, iar tava era furata la randul ei, asa ca am aruncat-o pe rau si au gasit-o niste calugari care aveau nevoie sa-si construiasca o biserica. Casa celor 2 orfani am ars-o, iar de nu faceam aceasta acei copii aveau sa moara de foame, asa au fost luati la orfelinat si au ajuns binecredinciosi si sa aiba familia lor. Geamurile bisericii le-am spart, pentru ca era abandonata si dracii umblau in ea, asa i-am izgonit.

--Cam asta imi aduc aminte din pilda, ideea era, sa nu judecam noi pe oameni cu mintea noastra lumeasca, ca pe cat sunt de departe cerurile de la pamant atat este de dreapta si nepriceputa de mintea umana judecata si dreptatea Domnului. Asa ca nu va ingrijorati, ca Domnul are grija de toate, Pentru ca El vrea ca toata lumea sa se mantuiasca. Scuzati-mi greselile de tipar, si nu ma judecati, ca sunt si eu praf si tarana ca toata lumea. Iertati-ma.

[gabriela8]

În prealabil postat de TreciLaRugaciune

Era o pilda pe care nu o mai tine minte asa de bine dar am sa-ti spun ce imi amintesc ( daca vrei o citesti ai sa o gasesti in cartea "Pelerinul Roman" care toate cele scrise sunt spuse de Parintele Cleopa). Era un pustnic care trebuia sa ajunga la Constantinopol, dar pentru ca era prea batran avea nevoie de cineva ca sa-l duca. Atunci vine un mohan tanar la el si pustnicul il intreaba daca nu il poate duce la Constantinopol. Tanarul a zis : "Da, dar cu o singura conditie, pana ce nu ajungem acolo nu ai voie sa imi zici nimic.", iar batranul a acceptat. Pe drum ii cazeaza o familie care aveau un copil mic. I-au asezat la masa si i-au servit de o tava de argint. Noaptea cand s-au dus la culcare, monahul cel tanar se duce, omoara copilul, ia tava de argint si o arunca in rau. Pusticul mirandu'se se intreba:" vai oare ce-am facut am venit cu un indracit spre Constantinopol, dar amintindu-si juramantul sau a tacut din gura". Dupa care mergand spre Constantinopol au intalnit o casa cu 2 orfani. Atunci Monahul se opreste si le da foc la casa, dupa care ajung la o biserica iar monahul incepe si ii sparge geamurile cu pietre. Ne mai putand rabda batranul il intreaba pe Monah: PENTRU CE AI FACUT TOATE ACESTEA? iar atunci monahul se preschimba in inger si ii spune: Eu sunt ingerul Domnului. Iata pentru ce am facut acestea: Pe familia cu copilul si tava de argint, Am omorat copilul deoarece cand avea sa creasca ar fi devenit un criminal, asa i-am luat viata si s-a mantuit, iar tava era furata la randul ei, asa ca am aruncat-o pe rau si au gasit-o niste calugari care aveau nevoie sa-si construiasca o biserica. Casa celor 2 orfani am ars-o, iar de nu faceam aceasta acei copii aveau sa moara de foame, asa au fost luati la orfelinat si au ajuns binecredinciosi si sa aiba familia lor. Geamurile bisericii le-am spart, pentru ca era abandonata si dracii umblau in ea, asa i-am izgonit.

--Cam asta imi aduc aminte din pilda, ideea era, sa nu judecam noi pe oameni cu mintea noastra lumeasca, ca pe cat sunt de departe cerurile de la pamant atat este de dreapta si nepriceputa de mintea umana judecata si dreptatea Domnului. Asa ca nu va ingrijorati, ca Domnul are grija de toate, Pentru ca El vrea ca toata lumea sa se mantuiasca. Scuzati-mi greselile de tipar, si nu ma judecati, ca sunt si eu praf si tarana ca toata lumea. Iertati-ma.

Da, este o pilda pentru a intelege ca judecatile lui Dumnezeu sunt total diferite de cele ale omului...!