ce facem cu cartile primite de la cei de alte confesiuni?

[CalmDown]

Permiteți-mi, vă rog, să vă răspund:

1.Ați spus: „Iubite frate cu nick americanizat nu trebuie decat sa faci precum propovaduiesti, fii cumpatat!”

Vă spun: ar fi fost bine (O.K.!?) să sesizați ironia și autoironia prin alegerea poreclei mele și chiar a unor cuvinte englezești. Dar pentru asta trebuie să depășim cadrul strâmt al egoismului și dorinței de război.

2. „Afirmatiile precum: „Biblia noastra este asa cum a fost scrisa in secolul IV” denota doar ignoranta si sectarism. Te rog nu veni si tu cu astfel de povesti.”

Nu mi-aduc aminte să fi pomenit ceva despre asta, dragul meu domn. Cât despre ignoranță și sectarism, iertați-mă, nu știu dacă e cineva calificat dintre noi să arunce cu epitete care caracterizează o realitate străină de cea creștin ortodoxă.

3.„Ma bucur pentru tine si te invidiez putin ca ai avut ocazia sa vezi si sa cunosti oameni din multe biserici. Daca ai ajuns sa-l cunosti pe Domnul Iisus ferice de tine.”

Și eu m-aș bucura pentru dvs. Dacă l-ați fi găsit pe Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, n-ați lovi cu epitetele pomenite mai sus chiar pe nimeni.

4.„Nu-mi plac americanismele dar le consider normale in bisericile neoprotestante.
La fel de normale precum bizantinismele in bisericile ortodoxe romanesti.”

Nu înțeleg de ce ar fi normale americanismele în bisericile neoprotestante. Dacă doriți, puteți să mă lămuriți.
Cât despre bizantinisme nu considerați că ar fi mai bine să precizați ce înțelegeți prin acest termen?


Vă mulțumesc
sau, dacă preferați, în bun spirit neoprotestant
(americanismele le consider normale in bisericile neoprotestante)
Thank you.

[penticostalulmantuibil]

Da, aveti umor domnule calmdown...

Referitor la

Nu înțeleg de ce ar fi normale americanismele în bisericile neoprotestante. Dacă doriți, puteți să mă lămuriți.
Cât despre bizantinisme nu considerați că ar fi mai bine să precizați ce înțelegeți prin acest termen?

sa defininesc mai intai termenii:

AMERICANÍSM, americanisme, s.n. 1. Tendință de a imita comportarea americanilor. – Din fr. américanisme.
BIZANTINÍSM s. n. 1. caracter, influență bizantină (în arhitectură, ornamentație). ♢ stil specific culturii și artei, modului de viață și mentalității din Imperiul Bizantin; (< fr. byzantinisme)

Macar ca ortodocsii romani se lauda ca au primit credinta de la Sfantul Apostol Andrei (Doamne ajuta-ne pe toti sa calcam pe urmele lui) totusi influenta bizantina in viata bisericeasca este una coplesitoare.

Neoprotestantii, la randul lor au influente americane in viata bisericeasca. Dar hai sa nu ma refer la toti NP, ci doar la penticostali. Penticostalismul romanesc a fost importat din America. Macar ca are si accente autohtone, multe elemente ale vietii bisericii au o amprenta americana.

Afirm ca mi se pare normal sa existe americanisme in Biserica Penticostala pentru ca prin americani a fost pornita aceasta miscare in Romania. Insa nu imi place faptul ca exista prea multa muzica americana la NP, nu imi place ca in predici sunt date mai multe ilustratii legate de viata din America decat ilustratii din istoria Romaniei si alte chestii dintr-astea.

Dar si atitudinea critica a unor ortodocsi care acuza NP de americanisme, fara sa observe insa bizantinismele din ograda proprie, este de asemenea deranjanta.

[CalmDown]

Discutam, în urmă cu ani, cu un baptist, de altfel, un tip onorabil și agreabil (baptiștii – frați apropiați penticostalilor, nu-i așa? ), despre infuzia de liberalism american în muzica și comportamentul neoprotestant. Și n-am ajuns decât la concluzia că ASTA E: rock 'n' roll-ul și muzica baptistă au, din păcate, multe lucuri în comun și că (amândoi am fost de acord) nu trebuie să urli în gura mare „Jesus, my love” ca El să te și audă. Poți să te rogi și pe un ton liniștit și calm, poți să cânți muzică creștinească fără a sări ca un țap sau, mai rău, ca Ozzy Osborne (satanistul, declarat sau nu). Nu știu cum sunt penticostalii din Constanța, dar îi știu pe cei din zona mea: maeștri în acordeoane și manele (a propos, nu înțelegeți greșit: am prieteni dragi printre ei, singurul meu regret e că nu sunt ortodocși).
Din acest motiv, nu am fost niciodată prea atras de cultul penticostal. Sunt un om al păcii, liniștii și al comuniunii echilibrate cu frații întru Hristos. De aceea, muzica psaltică bizantină (și mă bucur că înțelegeți prin bizantinism doar ceea ce vă spune DEX-ul) îmi creează o stare de împărtășire reală cu Dumnezeu și mă îndeamnă spre rugăciune. Nu același lucru l-aș putea afirma despre muzica rock și cea populară (de manele, gen subcultural originar dintr-un mediu infracțional, dați-mi voie să nu mai vorbesc).
Și ca un fapt divers: eram cândva un ascultător fidel al celor de la Queen până în momentul în care am aflat cu stupoare că solistul (F. Mercury) e homosexual. Astăzi, nu mai vreau să le ascult muzica.
Din punctul meu de vedere, orice valori, credințe și atitudini am avea nu trebuie să contravină spiritului creștin și Domnului Iisus Hristos, Mântuitorul nostru. Fiecare clipă a vieții noastre trebuie să fie guvernată de Iisus Hristos și fiecare gest și act al nostru trebuie să exprime, în măsura posibilităților noastre omenești, credința în Dumnezeu Cel în Treime Slăvit (și penticostalii acceptă dogma trinității, nu-i așa?)

Părerea mea subiectivă: aveți mult de lucrat la formele artistice de exprimare a credinței, care, de altfel, sunt bune dacă vin din dorință sinceră și nu din dorința de a ne preaslăvi eu-rile. Să nu uităm cine merită totuși închinăciunile noastre.

Și acum, o întrebare sinceră, subiectivă și afectivă: spuneți-mi, domnul meu, cum experiați comuniunea cu Dumnezeu și Iisus Hristos în gălăgia ce se creează, la un moment dat, în bisericile penticostale, când toți vorbesc și se roagă concomitent?

[postasul.]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Nu este nici o ironie. Mi se pare foarte OK să arzi cărţi cu care nu ai ce face. Nu vedeţi că faceţi confuzie între Cuvântul lui Dumnezeu şi hârtia pe care l-au tipărit la tipografie ? .

Eu am rasfoit o carte (despre care se spunea ca este o biblie catolica) in care cele 10 Porunci dumnezeiesti, scrise de Insusi Dumnezeu in piatra, erau modificate grosolan (ex;porunca a doua lipsea iar porunca a zecea era impartita in doua, ca sa iasa 10 porunci la numar). Credeti ca o astfel de carte este Cuvantul lui Dumnezeu? Sau, credeti ca este doar hartie tiparita la tipografie?

Nu trebuie sa raspundeti la intrebari. Ar fi mai frumos sa nu mai vorbiti niciodata despre Cuvantul lui Dumnezeu.

[claudiuremus]

Domnule NP,nu amestecati graul cu neghina.Te rog sa te gandesti ce-ar fi insemnat sa nu fie descoperita America ,chiar si de catre un catolic.Mai puteai vorbi acum despre americanisme si penticostali?Despre penticostali cred ca da,pentru ca diavolul lucreaza intotdeauna la dezbinare,dar despre americanisme nu.Martirii din primele veacuri crestine n-au fost americani de tipul good boys,unii dintre Sfintii Parinti intruniti la Sf.Sinod de la Niceea 325,veneau cu martirajul in spate (ex. Sf.Spiridon episcop de Cipru ii fusese scos un ochi pentru marturisirea credintei;mai sunt si alte exemple dar oricum nu te intereseaza).
Daca Cristofor Columb ar fi descoperit alt pamant decat America ,de ex. Groenlanda,Madagascar,sau pur si simplu Antarctica,spuneti va rog cum ar fi sunat cele imprumutate de penticostali?Pentru ca ei oricum imprumuta,dvs. ati spus ca ati pastrat ,, accente autohtone" .
Sa stiti ca byzantinismele sunt peste tot ,nu numai in BOR,ci in toata Biserica Ortodoxa,fie ea din Romania ,Grecia,Serbia,Ierusalim ,Constantinopol(vezi ca nu spun Istanbul) sau Rusia ,unde mai pui ca si bisericile ortodoxe din America sunt pline de byzantinisme.
Da,noi romanii crestin-ortodocsi ne straduim sa calcam pe urmele Sf. Apostol Andrei cel de-acum 2000 de ani,dar voi penticostalii pe urmele cui calcati, ale lui Carol Parham pastorul (nu preotul) baptist din Kansas,ale lui Gheorghe Bradin sau Alexandru Sodoy din Ungaria,toti nascuti cu doua milenii dupa Sf.Apostol Andrei.Sunteti comici.
Te intreb domnule NP ce au fost stramosii dvs.in materie de credinta ,nu mai departe de doua generatii,din ce biserica faceau parte?
Revenind la titlul topicului ,,ce facem cu cartile...",cred ca era adresat spre dezbatere ortodocsilor,nu celor de alte confesiuni,dar hop si voi sariti ca natangul din baie scarpinandu-va in cap si abateti atentia de la adevaratul subiect ,cum de fapt faceti intotdeauna.
Va rog sa ma iertati daca am spus ceva ce va ranit sufletul -nu orgoliul-si va urez spor la mantuire.Pe bune.
Doamne-ajuta

[CalmDown]

Cărțile primite de la neoprotestanți le primești cu politețe, nu e bine să refuzi pe nimeni când vezi că omul e de bună credință (că, printre acești rătăciți, sunt oameni simpli care chiar cred în ceea ce spun și fac, chiar mi-e milă de ei). Mai există printre ei oameni, care, deși convinși deja că înaintează pe o cale îndoielnică, n-ar renunța la poziția și statutul lor în comunitatea respectivă de teama izolării sociale.

Ba mai mult, UN CAZ REAL, înainte de '89: un om dintr-un sat românesc s-a luminat de adevărul credinței și s-a "pocăit" la un cult neoprotestant. Căsuța lui a devenit în scurt timp o "mică viluță". După o vreme, în urma insistențelor familiei, s-a dezis de "pocăiți". Și atunci să vezi "minunea" Domnului: într-o noapte casa i-a luat foc. Dar, astăzi, "minunile" sunt mult mai subtile...

Și revenind la cărți:
1. le primești;
2. le depozitezi undeva unde copiii nu au acces;
3. te rogi constant (dimineața, seara, la mese, periodic - alte rugăciuni);
4. post, milostenie, lecturi sistematice din Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți;
5. spovedanie și dacă ești vrednic (știe un duhovnic bun asta), împărtășanie;
6. apoi, după un an - doi de la primirea cărții, o deschizi, o citești (lectura va înainta repede, lipsa de substanță a unor astfel de lucrări este proverbială) și vei constata superficialitatea și aroganța, suficiența de sine a autorului - predicatorului, absența unei cunoașteri autentice a Scripturilor, chiar dacă el știe o grămadă de versete biblice pe de rost (baptiștii cultivă ideea memorării sistematice a versetelor biblice, știu pentru că de la ei mi se trage deprinderea din copilărie de a memora Sfânta Scriptură).
Nu e rău să memorezi Sfânta Scriptură, dar e doar un exercițiu intelectual care poate fi folositor când știi să utilizezi Scripturile în deplinătatea lor, nu cu versete disparate, rupte de contextul originar și nu pentru a argumenta cine știe ce idei drăcești. Fiindcă, pe baza versetelor biblice, izolate de contextul originar, unii îndrăciți au reușit să argumenteze și să justifice însăși crima.

[dalia11]

În prealabil postat de CalmDown

Cărțile primite de la neoprotestanți le primești cu politețe, nu e bine să refuzi pe nimeni când vezi că omul e de bună credință (că, printre acești rătăciți, sunt oameni simpli care chiar cred în ceea ce spun și fac, chiar mi-e milă de ei). Mai există printre ei oameni, care, deși convinși deja că înaintează pe o cale îndoielnică, n-ar renunța la poziția și statutul lor în comunitatea respectivă de teama izolării sociale.

Ba mai mult, UN CAZ REAL, înainte de '89: un om dintr-un sat românesc s-a luminat de adevărul credinței și s-a "pocăit" la un cult neoprotestant. Căsuța lui a devenit în scurt timp o "mică viluță". După o vreme, în urma insistențelor familiei, s-a dezis de "pocăiți". Și atunci să vezi "minunea" Domnului: într-o noapte casa i-a luat foc. Dar, astăzi, "minunile" sunt mult mai subtile...

Și revenind la cărți:
1. le primești;
2. le depozitezi undeva unde copiii nu au acces;
3. te rogi constant (dimineața, seara, la mese, periodic - alte rugăciuni);
4. post, milostenie, lecturi sistematice din Sfânta Scriptură și Sfinții Părinți;
5. spovedanie și dacă ești vrednic (știe un duhovnic bun asta), împărtășanie;
6. apoi, după un an - doi de la primirea cărții, o deschizi, o citești (lectura va înainta repede, lipsa de substanță a unor astfel de lucrări este proverbială) și vei constata superficialitatea și aroganța, suficiența de sine a autorului - predicatorului, absența unei cunoașteri autentice a Scripturilor, chiar dacă el știe o grămadă de versete biblice pe de rost (baptiștii cultivă ideea memorării sistematice a versetelor biblice, știu pentru că de la ei mi se trage deprinderea din copilărie de a memora Sfânta Scriptură).
Nu e rău să memorezi Sfânta Scriptură, dar e doar un exercițiu intelectual care poate fi folositor când știi să utilizezi Scripturile în deplinătatea lor, nu cu versete disparate, rupte de contextul originar și nu pentru a argumenta cine știe ce idei drăcești. Fiindcă, pe baza versetelor biblice, izolate de contextul originar, unii îndrăciți au reușit să argumenteze și să justifice însăși crima.

Foarte bine argumentate si la subiect comentariile tale, CalmDown. Ma bucur ca sunt si astfel de ortodocsi cate iau atitudine fata de pozitiile protestantilor. Nu sunt obisnuiti ei cu asa ceva, pt. ca noi i-am cam lasat sa raspandeasca invatatura lor peste tot, fara sa-i contrazicem. Cred ca am facut acest lucru din lipsa de informare. Cand se apucau ei sa turuie din Sfanta Scriptura, nu stiai cum sa-i contrazici. Cred ca acum pierd teren si asta ii deranjeaza.
Sa auzim numai de bine! Doamne ajuta!

[penticostalulmantuibil]

În prealabil postat de CalmDown

Și acum, o întrebare sinceră, subiectivă și afectivă: spuneți-mi, domnul meu, cum experiați comuniunea cu Dumnezeu și Iisus Hristos în gălăgia ce se creează, la un moment dat, în bisericile penticostale, când toți vorbesc și se roagă concomitent?

Formele pe care le imbratiseaza crestinii in comuniunea lor cu Dumnezeu sunt diferite de la o confesiune la alta si chiar, in cazul aceleiasi denominatii, de la o cultura la alta.

Important este sa reusesti sa te inchini intr-un mod real, in Duh si in Adevar, singurului Dumnezeu adevarat.
Aceasta inchinare poate avea loc desigur si in singuratate si in tacere si cu voce scazuta si in gand dar si in mijlocul rugaciunii comune dintr-o biserica penticostala. Depinde ce forma a rugaciunii o accepti si o consideri valida. Dumnezeu priveste la inima inchinatorului si primeste cu placere inchinarea venita intr-o multitudine de forme.

Pe de alta parte, stiind ca pentru un observator neavizat aceasta forma poate fi deranjanta nu o recomand in timpul serviciilor divine cu multi vizitatori. Nu pentru ca Dumnezeu nu ar primi-o ci din tact si respect pentru musafiri.

[penticostalulmantuibil]

În prealabil postat de claudiuremus

Domnule NP,nu amestecati graul cu neghina.Te rog sa te gandesti ce-ar fi insemnat sa nu fie descoperita America ,chiar si de catre un catolic... Daca Cristofor Columb ar fi descoperit alt pamant decat America ,de ex. Groenlanda,Madagascar,sau pur si simplu Antarctica,spuneti va rog cum ar fi sunat cele imprumutate de penticostali?Pentru ca ei oricum imprumuta,dvs. ati spus ca ati pastrat ,, accente autohtone".

Eu am comentat o stare de fapt. Daca ma luati cu „ce-ar fi fost daca nu era descoperita America” ma tem ca nu ati inteles aproape nimic din ceea ce am spus. Cum ar fi sa nu fi existat Imperiul Bizantin, hmm...

În prealabil postat de claudiuremus

Sa stiti ca byzantinismele sunt peste tot ,nu numai in BOR,ci in toata Biserica Ortodoxa,fie ea din Romania ,Grecia,Serbia,Ierusalim ,Constantinopol(vezi ca nu spun Istanbul) sau Rusia ,unde mai pui ca si bisericile ortodoxe din America sunt pline de byzantinisme.

Aceasta am afirmat si eu. Problema incepe odata cu acuzatiile de americanizare, americanism & co.
Si atunci cand influentele americane din bisericile NP sunt considerate negative insa influentele bizantine, sacre. Eu afirm neutralitatea lor in sine. Oamenii sunt sfinti, gandurile si faptele lor sunt sfinte. Faptul ca unii au influente americane si altii bizantine e irelevant in trairea crestina.

În prealabil postat de claudiuremus

Da,noi romanii crestin-ortodocsi ne straduim sa calcam pe urmele Sf. Apostol Andrei cel de-acum 2000 de ani,dar voi penticostalii pe urmele cui calcati, ale lui Carol Parham pastorul (nu preotul) baptist din Kansas,ale lui Gheorghe Bradin sau Alexandru Sodoy din Ungaria,toti nascuti cu doua milenii dupa Sf.Apostol Andrei.Sunteti comici.

Este comica aceasta atitudine a unor ortodocsi de a se raporta pe ei insisi la apostoli si pe ceilalti crestini la oamenii reprezentativi din cultele lor. Fiti sigur ca nu numai eu ci, probabil toti neoprotestantii au drept model in viata de credinta pe Domnul Iisus Hristos si pe Sfintii Apostoli.

Ii apreciez pe Gheorghe Bradin si pe Parham dar nu incerc sa calc intocmai pe urmele lor.
La fel cum, probabil, nici dumneavoastra nu il aveti drept model de viata pe Mihail Cerularie.

În prealabil postat de claudiuremus

Revenind la titlul topicului ,,ce facem cu cartile...",cred ca era adresat spre dezbatere ortodocsilor,nu celor de alte confesiuni,dar hop si voi sariti ca natangul din baie scarpinandu-va in cap si abateti atentia de la adevaratul subiect ,cum de fapt faceti intotdeauna.

Nu stiu cine e natangul din baie dar cu siguranta eu nu am deturnat subiectul.

Daca ar fi fost vorba de „ce facem cu cartile...” (puncte, puncte), asa cum ati scris dumneavoastra nici nu mi-ati fi gasit comentariile mele pe topic. Cand insa nu este vorba de cartile puncte puncte ci despre arderea SFINTELOR SCRIPTURI atunci, da, veti gasi tot mereu si comentariile mele. Am mai spus si voi spune „doar vrajitorii fac asa ceva!”.

Ce vreti, prin intermediul Sfintelor Scripturi am primit tot ce am mai valoros in viata.
Daca nu as comenta ar fi straniu si ar trebui sa ma simt vinovat.

[gavriil]

În prealabil postat de justine

O prietena de alta confesiune mi-a cumparat ca dar de ziua mea o Biblie. Ca sa nu o supar am acceptat-o. Este bine sa o pastrez? Ce facem daca avem in casa carti de la alte culte (ramase de la bunici, etc). Le putem arunca?
Putem avea prieteni de alte religii, evitand discutiile pe teme religioase? Daca asistam intamplator (de ex. in masina sau autobuz) la convorbiri de ale lor care de multe ori critica credinta ortodoxa ce trebuie sa facem? E indicat sa ne facem cruce cand calatorim alaturi de ei, stiu ca se simt jigniti? Daca a murit o ruda sau un vecin de alta credinta e bine sa mergem la inmormantarea acestuia?

Sa nu uitam ca inainte de toate este o hirtie care poate fi reciclata indiferent de ce nume este trecut pe carte. Important este ce invatam din ea .
INPARATIA LUI DUMNEZEU ESTE IN NOI INSINE NU INTRO CARTE.


Ce nea spus DOMNUL HRISTOS e destul de clar <iubesteti aproapele(dusmanul)>.Nu poti impune altui om sa nu aiba parere fata de o religie sau eu stiu alt subiect pentru ca INSUSI DUMNEZEU a dat LIBERTATE tuturor pentru a putea sa isi exprime ceea ce gindeste.In biblie este scris clar pentru toti oamenii <cel ce se rusineaza de MINE in fata oamenilor si EU in fata TATALUI am sa ma rusinez de el(am scris din memorie daca e gresit versetul ma puteti corecta)> asa ca tu alegi ce sa faci .
Depinde de fiecare ce simte dar eu nu vad dece sa nu te duci la inmormintare daca va cunoasteti la urma urmei sintem oameni .