De ce Biblia?

[ucenic]

În prealabil postat de andravenache

Am auzit ca exista mai multe tipuri de credinciosi:
-cei care cred "cu inima" si nu isi pun atatea intrebari ca mine,
-cei care au avut experiente religioase (au trait minuni, mai mari sau mai mici care le-a demonstrat ca Dumnezeu exista),
-cei care cred cu mintea (si pe baza concluziilor logice ajung la concluzia ca singura explicatie este ca exista Dumnezeu) si probabil si alte tipuri.

Eu cred ca am cate putin din toate cele 3 caracteristici, iar a 3-a ma determina sa cercetez. Nu cred ca e ceva rau in asta ... nu?

Fara sa adaug nimic de la mine te-as indruma la o "calatorie" prin Scriptura. Asa... ca o dedicatie literar-spirituala...

"...cine se apropie de Dumnezeu trebuie sa creada ca El este si ca rasplateste pe cei ce-L cauta." (Evr.11:6b)

- de aceeea:

"...fara credinta, este cu neputinta sa fim placuti Lui!" (Evr.11:6a)

"Si credinta este o incredere neclintita in lucrurile nadajduite, o puternica incredintare despre lucrurile care nu se vad." (Evr.11:1)

- noi insa nu am vazut cu ochii nostrii pe Domnul, si totusi:

"Ferice de cei ce n-au vazut, si au crezut." (Ioan.20:29)

"Si noi am crezut si am ajuns la cunostinta ca Tu esti Hristosul, Sfantul lui Dumnezeu." (Ioan.6:69)

"Tatal insusi va iubeste, pentru ca M-ati iubit si ati crezut ca am iesit de la Dumnezeu. "(Ioan.16:27)

"Daca Ma iubeste cineva, va pazi Cuvantul Meu, si Tatal Meu il va iubi. Noi vom veni la el si vom locui impreuna cu el." (Ioan.14:23)

-----------------------

Asa sa ne ajute Bunul nostru Domn si Dumnezeu revelat in Sfintele Scripturi. Amin.

"Sa nu socoti ca iti e de ajuns numai citirea Evangheliei, fara citirea Sfintilor Parinti! Acesta este un gand trufas, primejdios. Mai bine sa te aduca la Evanghelie Sfintii Parinti, ca pe un fiu iubit, care a fost pregatit pentru aceasta prin scrierile lor." (Sfantul Ignatie Briancianinov)

Cand mintea omului a ajuns roaba duhurilor necurate, acestea din urma au pus in ea o intelepciune lumeasca, straina si potrivnica lui Dumnezeu. Aceasta intelepciunea trupeasca s-a facut multora pricina de cadere. "Nimeni sa nu se amageasca. Daca i se pare cuiva, intre voi, ca este intelept in veacul acesta, sa se faca nebun, ca sa fie intelept. Caci intelepciunea lumii acesteia este nebunie inaintea lui Dumnezeu" (I Corinteni 3, 18-19).

Dumnezeu a ascuns tainele vietii de cei care se cred intelepti si le-a descoperit pe ele celor simpli si smeriti. Pescarii cei simpli au inteles si au propovaduit mai intai Evanghelia lui Hristos, iar nu filosofii si invatatii vremii. Pentru aceasta, Mantuitorul a multumit Tatalui, zicand: "Te slavesc pe Tine, Parinte, Doamne al cerului si al pamantului, ca ai ascuns acestea de cei intelepti si de cei priceputi si le-ai descoperit pruncilor" (Luca 10, 21)."

Dupa cum se spunea in cartea ,,Cum sa citim Biblia in invatatura Sfintilor Parinti"(Arhim Paulin Lecca): ,,..in al doilea rând, trebuie să ne smerim nu numai în faţa lui Dumnezeu, ci şi în faţa sfinţilor lui Dumnezeu care, „purtaţi fiind de Duhul Sfânt”, ne-au lămurit în chip minunat toată Scriptura cea de Dumnezeu insuflată. Să nu uităm cazul acelui frate din Pateric care, deşi s-a rugat lui Dumnezeu timp de cinci săptămâni pentru ca Domnul să-i descopere înţelesul unui cuvânt din Scriptură pe care el nu-l pricepea, rugăciunea lui a rămas fără nici un răspuns. Dar când acest frate s-a hotărât să meargă la un călugăr bătrân ca să-i ceară o lămurire, atunci, chiar în clipa în care a pus mâna pe clanţa uşii, mintea i s-a luminat de sus şi fratele a înţeles textul. Mirat, fratele L-a întrebat pe Domnul, în timpul rugăciunii, de ce nu i-a descoperit acest adevăr timp de cinci săptămâni cât s-a rugat. „Pentru că, i-a răspuns Domnul, timp de cinci săptămâni cât te-ai rugat nu te-ai smerit, dar când te-ai smerit şi te-ai ridicat ca să-l întrebi pe părintele tău duhovnicesc, ţi-am descoperit locul pe care nu-l înţelegeai.”

,,Mai presus de toate, in intelegerea Sfintei Scripturi, ramane deci curatia vietii si smerenia, precum si Sfantul Maxim Marturisitorul, intr-unul dintre raspunsurile catre Talasie, zicea: "Cunostinta intocmai a cuvintelor Duhului se descopera numai celor vrednici cu Duhul, adica numai acelora care, printr-o indelungata cultivare a virtutilor, curatindu-si mintea de funinginea patimilor, primesc cunostinta celor dumnezeiesti, care se intipareste si se aseaza in ei, de la prima atingere, asemenea unui chip intr-o oglinda curata si stravezie."

În prealabil postat de andravenache

atunci cand citesc Biblia, simt ca ma apropii de Dumnezeu

sentiment de apropiere de Dumnezeu legat de sfintenia Bibliei

Slava lui Dumnezeu, surioara!!!
Iata, ai prins "poanta"! Asta-i tot. Da-i bataie nainte!!!

Ce frumos se intampla cu tine, ce frumos lucreaza Bunul nostru Hristos, fericita surioara....
Cu toata dragostea,
Cezar Ioan

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

"Sa nu socoti ca iti e de ajuns numai citirea Evangheliei, fara citirea Sfintilor Parinti! Acesta este un gand trufas, primejdios. Mai bine sa te aduca la Evanghelie Sfintii Parinti, ca pe un fiu iubit, care a fost pregatit pentru aceasta prin scrierile lor." (Sfantul Ignatie Briancianinov)

Cand mintea omului a ajuns roaba duhurilor necurate, acestea din urma au pus in ea o intelepciune lumeasca, straina si potrivnica lui Dumnezeu. Aceasta intelepciunea trupeasca s-a facut multora pricina de cadere. "Nimeni sa nu se amageasca. Daca i se pare cuiva, intre voi, ca este intelept in veacul acesta, sa se faca nebun, ca sa fie intelept. Caci intelepciunea lumii acesteia este nebunie inaintea lui Dumnezeu" (I Corinteni 3, 18-19).

Dumnezeu a ascuns tainele vietii de cei care se cred intelepti si le-a descoperit pe ele celor simpli si smeriti. Pescarii cei simpli au inteles si au propovaduit mai intai Evanghelia lui Hristos, iar nu filosofii si invatatii vremii. Pentru aceasta, Mantuitorul a multumit Tatalui, zicand: "Te slavesc pe Tine, Parinte, Doamne al cerului si al pamantului, ca ai ascuns acestea de cei intelepti si de cei priceputi si le-ai descoperit pruncilor" (Luca 10, 21)."

Dupa cum se spunea in cartea ,,Cum sa citim Biblia in invatatura Sfintilor Parinti"(Arhim Paulin Lecca): ,,..in al doilea rând, trebuie să ne smerim nu numai în faţa lui Dumnezeu, ci şi în faţa sfinţilor lui Dumnezeu care, „purtaţi fiind de Duhul Sfânt”, ne-au lămurit în chip minunat toată Scriptura cea de Dumnezeu insuflată. Să nu uităm cazul acelui frate din Pateric care, deşi s-a rugat lui Dumnezeu timp de cinci săptămâni pentru ca Domnul să-i descopere înţelesul unui cuvânt din Scriptură pe care el nu-l pricepea, rugăciunea lui a rămas fără nici un răspuns. Dar când acest frate s-a hotărât să meargă la un călugăr bătrân ca să-i ceară o lămurire, atunci, chiar în clipa în care a pus mâna pe clanţa uşii, mintea i s-a luminat de sus şi fratele a înţeles textul. Mirat, fratele L-a întrebat pe Domnul, în timpul rugăciunii, de ce nu i-a descoperit acest adevăr timp de cinci săptămâni cât s-a rugat. „Pentru că, i-a răspuns Domnul, timp de cinci săptămâni cât te-ai rugat nu te-ai smerit, dar când te-ai smerit şi te-ai ridicat ca să-l întrebi pe părintele tău duhovnicesc, ţi-am descoperit locul pe care nu-l înţelegeai.”

,,Mai presus de toate, in intelegerea Sfintei Scripturi, ramane deci curatia vietii si smerenia, precum si Sfantul Maxim Marturisitorul, intr-unul dintre raspunsurile catre Talasie, zicea: "Cunostinta intocmai a cuvintelor Duhului se descopera numai celor vrednici cu Duhul, adica numai acelora care, printr-o indelungata cultivare a virtutilor, curatindu-si mintea de funinginea patimilor, primesc cunostinta celor dumnezeiesti, care se intipareste si se aseaza in ei, de la prima atingere, asemenea unui chip intr-o oglinda curata si stravezie."

Dumnezeiesti precizari gasesc ca ati adus, Pelerinule! Cu umilinta, cu dragoste pe cat imi este dat, Va multumesc!
Binecuvantare, pace, bucurie intru Hristos Domnul! AMIN+

[andravenache]

Am auzit de citirea "Sfintilor Parinti" insa nu stiu exact ce este... o carte? Asa se cheama? Unde se gaseste?

[ioanna]

În prealabil postat de andravenache

Am auzit de citirea "Sfintilor Parinti" insa nu stiu exact ce este... o carte? Asa se cheama? Unde se gaseste?

Nu e o carte, ci o intreaga literatura, un tezaur de spiritualitate. Parinte al Bisericii sau Sfant Parinte e acel scriitor bisericesc din primele 8 secole crestine, ce s-a remarcat prin viata sfanta, invatatura de credinta ortodoxa si aprobarea Bisericii. Literatura crestina din primele 8 secole a zamislit cele mai consistente opere teologice (teologie dogmatica, pastorala,hermeneutica biblica), tratate ascetice, viziuni mistice, imnuri poetice, scrieri morale si lucrari de enciclopedie a stiintelor.

O parte din scrierile lor, tratatele ascetice, le gasesti in Filocalia (12 vol.) http://www.filocalia.ro/

“Înţelegi, oare, ce citeşti? Iar el a zis: Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?” De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor. Deci cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în împărăţia cerurilor. Şi cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primeşte.

Copilul când se naște nu știe nimic. Însă are capacitatea de a învăța. Și învață, acceptând smerit autoritatea părinților în toate. Oamenii sunt datori, însă, ca la orice vârstă să se întoarcă și să fie precum pruncii, smeriți și ascultători. Daca în tinerețe ascultăm de părinții trupești, la maturitate ascultăm de părinții duhovnicești.

Rațiunea smereniei și a ascultării este simplă: există lucruri pe care nu le știi încă, pe care nu le înțelegi și pe care nu știi cum să ți le agonisești. Nimic din ceea ce știi sau ceea ce ai nu te poate asigura că vei face următorul pas în direcția potrivită spre a înainta spre Dumnezeu.
Rațiunea smereniei și a ascultării de un părinte este și ea simplă: ai nevoie de o persoană vie, cu viu grai care să te asculte și care să îți spună ce este bine, și mai ales ce nu este bine din ceea ce faci. Ascultarea de o persoană într-un mod indirect este ineficientă, dacă nu chiar inoperantă.
Cine spune că se lasă călăuzit de Dumnezeu în mod direct, se înșeală. Dumnezeu nu vorbește oricui și oricând. Vorbește în mod excepțional celor care au ajuns la măsura necesară unei astfel de interacțiuni. Despre astfel de oameni se pune că sunt purtători de Dumnezeu, sau că s-au umplut de Duh Sfânt. Această plinătate a prezenței lui Dumnezeu în acei oameni este urmarea unui lung efort de smerire și de asceză, de mortificare a trupului și a patimilor lui, dar, mai mult decât atât, a voii proprii.

Pe astfel de oameni Biserica i-a recunoscut și așezat în rândul Sfinților. Nu ca o investire în funcție, ci ca o confirmare a măsurii duhovnicești la care au ajuns, o confirmare a sfințeniei și a îndumnezeirii lor. Fiecare dintre acești Părinți, în comunitatea din care au făcut parte, au păstorit mii și mii de credincioși prin învățăturile și harul lor primit de la Hristos, Cel care a luat chip în ei și de la Duhul Sfânt al Cărui sălaș aceștia s-au făcut. Nenumărate minuni au confirmat, în timpul vieții sau după trecerea lor la Domnul, sfințenia, credința și smerenia lor dumnezeiească.

Cinstea care li se accordă acestora este cinstea acordată chipului lui Dumnezeu, persoanei umane care a ajuns la asemănarea cu Dumnezeu. Dumnezeu nu anulează, nu invalidează persoana umană. Dimpotrivă, a ridicat omul la o cinste mai mare decât a îngerilor prin întruparea Fiului lui Dumnezeu. Cinstea acordată sfinților este cinstirea celei mai înalte dintre virtuți, a smereniei. Lumea cinstește mândria, dar noi creștinii cinstim smerenia și laudăm pe cei ce în smerenie s-au luptat cu lumea și cu trupurile lor și, în numele lui Hristos, au biruit. Îi cinstim și le urmăm exemplul și învățăturile.

Cine sunt, așadar, părinții? Sunt toți aceia care bucuroși s-au lepădat de lume și de ei înșiși, de bucuriile și aprecierile lumești, cei care s-au făcut vase de cinste ale Duhului Sfânt și au văzut și au cunoscut pe Dumnezeu.
Sfinții Părinți nu au trăit numai în secolul IV, VII sau XII, ci trăiesc și astăzi și păstrează neștirbită credința mărturisită de toți Sfinții Părinți din toate veacurile. Adevărul cunoscut de ei prin vedere, și mărturisit, nu a suferit variație și schimbare. Deși cunoscut într-un mod personal și unic, transpus în dogmele Bisericii, Adevărul a rămas același. Cum ar fi putul ei suferi schimbare din partea lumii istorice care nici nu l-a cunoscut și nu a crezut în El?

[silviuchiric]

Buna seara,

va rog frumos, poate sa ma lamuresca cineva daca in pasajele din NT:

24 Toma, zis Geamăn, unul din cei doisprezece, nu era cu ei când a venit Isus.
Ioan 11.16;
25 Ceilalţi ucenici i-au zis deci: „Am văzut pe Domnul!” Dar el le-a răspuns: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.”
26 După opt zile, ucenicii lui Isus erau iarăşi în casă; şi era şi Toma împreună cu ei. Pe când erau uşile încuiate, a venit Isus, a stat în mijloc şi le-a zis: „Pace vouă!”
27 Apoi a zis lui Toma: „Adu-ţi degetul încoace şi uită-te la mâinile Mele; şi adu-ţi mâna şi pune-o în coasta Mea; şi nu fi necredincios, ci credincios.”
1Ioan 1.1;
28 Drept răspuns, Toma I-a zis: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!”
29 „Tomo”, i-a zis Isus, „pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut, şi au crezut.”

Urmatoarea analiza ateista este gasita pe linkul si apartine userului "ADAM", nu mie "TOMA":
http://medlive.hotnews.ro/liberul-ar...comment-150050

se poate afirma ca acest lucu nu este agreat de catre Hristos ? Eu("Toma") zic ca nu asa cum reiese din 27.
“Ferice de cei ce n-au vazut, si au crezut” spune ca trebuie sa crezi fara sa vezi. Cineva care “crede fara sa vada” isi construieste un model al realitatii doar pe baza afirmatiilor facute de altcineva, fara nici un fel de dovezi (ex. verificari experimentale reproductibile, facute personal sau de catre terte persoane). Adica fara sa cerceteze adevarul afirmatiilor din dogmele crestine.



Sper ca nu am suparat pe nimeni cu acesta postare. Forumul de la medlife este deschis pentru dialog.

Doamne ajuta,