Cugetari din Dharma

Totusi, nu ai vrea sa citesti aceasta carte si apoi sa ne spui ce gandesti despre ea?
http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-...intele-paisie/
Hai, incearca! Se citeste f repede.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Miha-anca

Totusi, nu ai vrea sa citesti aceasta carte si apoi sa ne spui ce gandesti despre ea?
http://www.sfaturiortodoxe.ro/marii-...intele-paisie/
Hai, incearca! Se citeste f repede.

Am citit-o la rugamintea ta.

Analiza scoate in evidenta tarele unei societati si grupuri de indivizi care pervertesc principiile profunde ale Vedelor, dar si tehnici de meditatie trunchiate - care intradevar sunt dubioase - cu posibile efecte de alienare a individului.

"Pervertirea" inseamna o rastalmacire a intelesurilor spirituale pentru a avea un castig propriu - fie ca vorbim de preoti (guru), fie ca vorbim de mireni. (oranduirea pe caste)

Legea karmei este intr-un mod samavolnic pervertita.

Urmarirea unui castig propriu si invatatura adevarata sunt incompatibile - indiferent de religie.


"Fara arginti ati primit/ fara arginti sa dati mai departe"!!

"Nu va faceti comori pe pamant"

Dar sub motivatia ca "trebuie sa ne hranim/sa ne imbracam" - se pretind bani, se cer avutii in cladiri, pamanturi, pentru servicii religioase - oriunde am privi in jur.


Aceste tare nu sunt specifice doar INDIEI ci evident si propriei noastre religii.


Aceasta nu inseamna ca esenta invataturii ortodoxe este falsa.

Aceasta nu inseamna ca esenta Vedelor este falsa.


„Mereu multumit, yoghinul cu sinele stăpânit, care-si tine hotărârile, năzuind spre mine cu inima si cu mintea, cel dăruit mie, acela mi-e drag“ (XII, 14).

Autorul recunoaste ca "Yoga, filosofia pe care ea se articulează si din care decurg toate practicile sale, este întemeiată pe un set de conceptii fundamental religioase:

• existenta si nemurirea sufletului;

• metempsihoză sau reîncarnarea;

• legea karmei, care postulează răsplătirea faptelor bune sau rele ale omului de-a lungul unor vieti succesive;

• existenta unui Dumnezeu care îi călăuzeste pe oameni către El."


Respingerea esentei Vedelor prin faptul ca exista saracie si o organizare sociala pe caste in India dovedeste ca avem un punct de vedere partizan.

Orice analiza corecta trebuie sa se axeze pe identificarea si evidentierea principiilor, atat a celor care par diferite cat si a celor ce par similare.

Ruperea din intreg, prezentari de franturi, etichetari negativiste si punerea in antiteza cu principii pozitive exprimate prin terminologia propriei religii - cum se numeste?


Putem discuta punctual un anumit aspect daca doresti.

[iondan]

În prealabil postat de florin.oltean75

Am citit-o la rugamintea ta.

Analiza scoate in evidenta tarele unei societati si grupuri de indivizi care pervertesc principiile profunde ale Vedelor, dar si tehnici de meditatie trunchiate - care intradevar sunt dubioase - cu posibile efecte de alienare a individului.

"Pervertirea" inseamna o rastalmacire a intelesurilor spirituale pentru a avea un castig propriu - fie ca vorbim de preoti (guru), fie ca vorbim de mireni. (oranduirea pe caste)

Legea karmei este intr-un mod samavolnic pervertita.

Urmarirea unui castig propriu si invatatura adevarata sunt incompatibile - indiferent de religie.


"Fara arginti ati primit/ fara arginti sa dati mai departe"!!

"Nu va faceti comori pe pamant"

Dar sub motivatia ca "trebuie sa ne hranim/sa ne imbracam" - se pretind bani, se cer avutii in cladiri, pamanturi, pentru servicii religioase - oriunde am privi in jur.


Aceste tare nu sunt specifice doar INDIEI ci evident si propriei noastre religii.


Aceasta nu inseamna ca esenta invataturii ortodoxe este falsa.

Aceasta nu inseamna ca esenta Vedelor este falsa.


„Mereu multumit, yoghinul cu sinele stăpânit, care-si tine hotărârile, năzuind spre mine cu inima si cu mintea, cel dăruit mie, acela mi-e drag“ (XII, 14).

Autorul recunoaste ca "Yoga, filosofia pe care ea se articulează si din care decurg toate practicile sale, este întemeiată pe un set de conceptii fundamental religioase:

• existenta si nemurirea sufletului;

• metempsihoză sau reîncarnarea;

• legea karmei, care postulează răsplătirea faptelor bune sau rele ale omului de-a lungul unor vieti succesive;

• existenta unui Dumnezeu care îi călăuzeste pe oameni către El."


Respingerea esentei Vedelor prin faptul ca exista saracie si o organizare sociala pe caste in India dovedeste ca avem un punct de vedere partizan.

Orice analiza corecta trebuie sa se axeze pe identificarea si evidentierea principiilor, atat a celor care par diferite cat si a celor ce par similare.

Ruperea din intreg, prezentari de franturi, etichetari negativiste si punerea in antiteza cu principii pozitive exprimate prin terminologia propriei religii - cum se numeste?


Putem discuta punctual un anumit aspect daca doresti.

Este evident ca te afli sub influenta duhurilor cazute.Sarpele in Eden a indicat o tinta VIABILA -cunoasterea binelui si raului -dar printr-un mijloc GRESIT si....inainte de vreme .Exact asta e budismul.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de iondan

Este evident ca te afli sub influenta duhurilor cazute.Sarpele in Eden a indicat o tinta VIABILA -cunoasterea binelui si raului -dar printr-un mijloc GRESIT si....inainte de vreme .Exact asta e budismul.

Este evident din punctul tau de vedere,

din felul in care interpretezi tu realitatea inconjuratoare pe baza conditionarilor culturale si nivelului de pregatire intelectuala.

[florin.oltean75]

Toti cei care proclama ca ceilalti de alte confesiuni nu se mantuiesc nu-si judeca ei oare semenii inainte de Judecata si iau pe cont propriu Judecata Lui Dumnezeu?

Cine sunt ei sa dea verdicte si sa se substituie in Judecatori de oameni?

De unde stiu ei cine se mantuie si cine nu? Doar mintile infierbantate nalucesc in felul acesta.

Nu se iau oare ei dupa propriile lor pareri, imprumutate de la altii asemeni lor?


Cum poti sa indraznesti sa dai sentinte de moarte inainte ca Dumnezeu sa-si exprime vointa Sa?

Nici fiintele in ceruri nu indraznesc asta, caci inima si cele dinlauntru ale omului doar Dumnezeu le stie si El este cel ce judeca.

Noi sa fim cu rugaciunea si sa ne temem sa spunem cine moare si cine viaza, caci este nebunie sa impartim noi dreptatea dupa judecata noastra.

Fiecare raspunde pentru ceea ce gandeste si face.

Ca se mantuie sau nu cineva, nu este de competenta noastra sa trambitam. Altfel s-ar putea sa luam noi osanda indreptatindu-ne pe noi insine si ocarand aproapele.

În prealabil postat de florin.oltean75

Toti cei care proclama ca ceilalti de alte confesiuni nu se mantuiesc nu-si judeca ei oare semenii inainte de Judecata si iau pe cont propriu Judecata Lui Dumnezeu?

Cine sunt ei sa dea verdicte si sa se substituie in Judecatori de oameni?

De unde stiu ei cine se mantuie si cine nu? Doar mintile infierbantate nalucesc in felul acesta.

Nu se iau oare ei dupa propriile lor pareri, imprumutate de la altii asemeni lor?


Cum poti sa indraznesti sa dai sentinte de moarte inainte ca Dumnezeu sa-si exprime vointa Sa?

Nici fiintele in ceruri nu indraznesc asta, caci inima si cele dinlauntru ale omului doar Dumnezeu le stie si El este cel ce judeca.

Noi sa fim cu rugaciunea si sa ne temem sa spunem cine moare si cine viaza, caci este nebunie sa impartim noi dreptatea dupa judecata noastra.

Fiecare raspunde pentru ceea ce gandeste si face.

Ca se mantuie sau nu cineva, nu este de competenta noastra sa trambitam. Altfel s-ar putea sa luam noi osanda indreptatindu-ne pe noi insine si ocarand aproapele.

Mantuirea e un dar de la Dumnezeu. Tot Dumnezeu ne-a vorbit prin Sfintii Lui si ne-a spus ca nu se mantuiesc toti oamenii. Asta nu e judecata, caci nu noi judecam. Noi spunem doar ce ne-au spus Sfintii Parinti. Iar pe ei nu te poti supara, caci esti botezat ortodox, nu? Parca asa spuneai.
Daca imi dai voie o umila parere: ceea ce iti obtii acuma, prin budism, nu e decat cultivarea mandriei; nimic altceva. Ori una dintre conditii, ca sa te mantuiesti, este sa dobandesti smerenia, caci si Dumnezeu este smerit, infinit mai smerit decat putem noi sa fim. Sfintii, care in clipa mortii au fost intampinati de Domnul si ingerii Lui, au afirmat inainte de a-si da ultima suflare, ca nu s-au smerit; ca nici nu au inceput sa se smereasca.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Miha-anca

Mantuirea e un dar de la Dumnezeu.
Tot Dumnezeu ne-a vorbit prin Sfintii Lui si ne-a spus ca nu se mantuiesc toti oamenii. Asta nu e judecata, caci nu noi judecam.

Intradevar, nu este judecata, pentru ca nu indica pe cineva anume. Este o afirmatie generala.

Insa devine judecata cand aratam cu "degetul" spre o persoana sau un grup de persoane.

Devine judecata, atunci cand identificam persoane, indiferent sub ce aspect.

A te indreptati dupa crez este acelasi lucru cu a te indreptati dupa fapte. Caci si crezul este o fapta a mintii.

"Să nu spuneţi: noi suntem urmaşii lui Avraam. Căci Dumnezeu poate să ridice fii ai lui Avraam şi din aceste pietre."

Ce ne spune Dumnezeu?

"Cu masura cu care veti judeca cu aceea veti fi judecati!"

Nu este treaba noastra sa spunem cutare nu se mantuie. Este prerogativul Lui Dumnezeu.

Noi spunem doar ce ne-au spus Sfintii Parinti. Iar pe ei nu te poti supara, caci esti botezat ortodox, nu? Parca asa spuneai.

Eu cred ca Sfinti Parinti au fost aceia care nu au judecat pe altii.
Iar pe acestia, doar Dumnezeu stie cine sunt cu adevarat.

Daca imi dai voie o umila parere: ceea ce iti obtii acuma, prin budism, nu e decat cultivarea mandriei; nimic altceva.

Daca afirm ca budismul cultiva virtutile smereniei si cea a ascultarii - vei spune ca este o minciuna ?

Poate ca parerea ta este o prejudecata.

Ori una dintre conditii, ca sa te mantuiesti, este sa dobandesti smerenia, caci si Dumnezeu este smerit, infinit mai smerit decat putem noi sa fim. Sfintii, care in clipa mortii au fost intampinati de Domnul si ingerii Lui, au afirmat inainte de a-si da ultima suflare, ca nu s-au smerit; ca nici nu au inceput sa se smereasca.

Este un adevar evidentiat nu doar in ortodoxie, ci si in alte religii.

În prealabil postat de florin.oltean75

Intradevar, nu este judecata, pentru ca nu indica pe cineva anume. Este o afirmatie generala.

Insa devine judecata cand aratam cu "degetul" spre o persoana sau un grup de persoane.

Devine judecata, atunci cand identificam persoane, indiferent sub ce aspect.

A te indreptati dupa crez este acelasi lucru cu a te indreptati dupa fapte. Caci si crezul este o fapta a mintii.

"Să nu spuneţi: noi suntem urmaşii lui Avraam. Căci Dumnezeu poate să ridice fii ai lui Avraam şi din aceste pietre."

Ce ne spune Dumnezeu?

"Cu masura cu care veti judeca cu aceea veti fi judecati!"

Nu este treaba noastra sa spunem cutare nu se mantuie. Este prerogativul Lui Dumnezeu.


Eu cred ca Sfinti Parinti au fost aceia care nu au judecat pe altii.
Iar pe acestia, doar Dumnezeu stie cine sunt cu adevarat.

Daca afirm ca budismul cultiva virtutile smereniei si cea a ascultarii - vei spune ca este o minciuna ?

Poate ca parerea ta este o prejudecata.


Este un adevar evidentiat nu doar in ortodoxie, ci si in alte religii.

Aici nu am exprimat pareri personale si nu am aratat cu degetul.

Dar mandria se simte din raspunsurile tale. Am specificat ca aceasta e o parere personala, pe care mi-am format-o citindu-ti raspunsurile nu tocmai smerite. Daca citeai cartea pe care ti-am recomandat-o, ai fi inteles ce am scris. Asa, pentru tine e doar un afront gratuit.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Miha-anca

Aici nu am exprimat pareri personale si nu am aratat cu degetul.

Dar mandria se simte din raspunsurile tale. Am specificat ca aceasta e o parere personala, pe care mi-am format-o citindu-ti raspunsurile nu tocmai smerite. Daca citeai cartea pe care ti-am recomandat-o, ai fi inteles ce am scris. Asa, pentru tine e doar un afront gratuit.

Recunosc ca stilul este mai transant, poate agresiv.

Nu trebuie sa-l accepti, si da...fiecare are dreptul la opinie, sa spuna ce simte si gandeste. Aceasta este functia esentiala a forumului.

Personal, sunt ok cu aprecieri venite din ambele extreme.

[florin.oltean75]

Sfintenie fara hotar, adancire perpetua sau miscare in nemiscare

Mintea curata, fara intipariri,
inainteaza fara contenire din sfintenie in sfintenie,
din puritate in puritate,
caci pentru ea nu exista "un nivel" sau "un hotar",
fiind fara margini si fara atingeri.