Cu vrednicie să mulțumim Domnului

[Florin-Ionut]

http://www.dervent.ro/liturghia.php

Am observat că Sfînta Liturghie este plină de ectenii de cerere aduse Lui Dumnezeu. Există și cuvinte de laudă, de slăvire. Dar singurul loc în care poporul mulțumește cu glas tare este la prefacerea Darurilor. Preotul însă mulțumește în repetate rînduri, dar o face tainic de multe ori, fără să auzim și noi - a se vedea linkul de mai sus.

Oare de ce atît de mult ”Doamne miluiește” de zeci de ori, dar niciodată ”Mulțumim Doamne pentru...”? Chiar și la îndemnul preotului de a mulțumi noi tot milă cerem. Care o fi explicația?

Normal că putem face asta oricînd și datori sîntem să mulțumim zilnic Creatorului pentru toate cîte ne-a dat nouă, dar am putea s-o facem oficial și la Liturghie măcar o dată.

Știu că ritualul liturgic a suferit modificări de-a lungul vremii. Au dispărut formule, au apărut altele noi. Pe alocuri s-a schimbat exprimarea. Mă întreb dacă vreodată poporul a spus un simplu mulțumesc în cor, nu numai la pomeniri unde cine dorește îți exprimă public recunoștința punctuală pentru ajutorul primit de Sus.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Normal că putem face asta oricînd și datori sîntem să mulțumim zilnic Creatorului pentru toate cîte ne-a dat nouă, dar am putea s-o facem oficial și la Liturghie măcar o dată.

Facem. Deo gratias! (=Multumim lui Dumnezeu!).

[cristian sergiu]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Oare de ce atît de mult ”Doamne miluiește” de zeci de ori, dar niciodată ”Mulțumim Doamne pentru...”? Chiar și la îndemnul preotului de a mulțumi noi tot milă cerem. Care o fi explicația?

Tot asa am vazut si eu cand am fost la manastire ca maicile de acolo faceau vreo 10 min continuu matanii. Cred ca sunt lucruri care cu cat le zici sau le faci mai intens cu atat ajuta mai mult

[Iorest]

În prealabil postat de Florin-Ionut

http://www.dervent.ro/liturghia.php

Am observat că Sfînta Liturghie este plină de ectenii de cerere aduse Lui Dumnezeu. Există și cuvinte de laudă, de slăvire. Dar singurul loc în care poporul mulțumește cu glas tare este la prefacerea Darurilor. Preotul însă mulțumește în repetate rînduri, dar o face tainic de multe ori, fără să auzim și noi - a se vedea linkul de mai sus.

Foarte util linkul pe care l-ai pus, mulțumesc și ție și lui Sergiu că a repus în evidență postarea prin commentul lui.
Citind Liturghia o fixezi mai bine decât când participi la slujbă și te pot fura grijile, observ că pentru fiecare trebuință e pus ceva chiar și pentru roadele pământului, sunt sensurile înalte puse în ea.

Cred că rugăciunile de cerere sunt puse pentru a ne arăta nouă credincioșilor cum să cerem cele spre folos și ce să cerem, logic tot ce încape în Liturghie e bun și în rugăciunea particulară de cerut, e o prioritizare făcută chiar din slujba centrală a cultului.

Mai sunt puse pentru a medita la ele, le arată cât sunt de utile și neprețuite: pacea cetății, buna tocmire a văzduhului (ploile la timp și neexcesive), protecția pe timpul călătoriei, protecția asupra celor căzuți în robie, înger de pace care să ne păzească de rău, sfârșit creștinesc, petrecerea vremii în pocăință, unirea credinței, izbăvire de necaz, mânie, primejdie și nevoie - toate acestea sunt daruri ale lui Dumnezeu pentru noi, nu sunt lucruri care vin de la sine, care ni se cuvin, ele trebuie cerute cu stăruință zi și noapte pentru că le putem pierde sau rata (sfârșitul creștinesc) !

În prealabil postat de Florin-Ionut

Oare de ce atît de mult ”Doamne miluiește” de zeci de ori, dar niciodată ”Mulțumim Doamne pentru...”? Chiar și la îndemnul preotului de a mulțumi noi tot milă cerem. Care o fi explicația?

Mi se pare că tot cel care cere se poate smeri cerând, recunoaștem faptul că Dumnezeu ni le poate da dintr-o autoritate superioară, nu că noi am fi autoritatea care ni le luăm singuri sau că ele vin oricum într-un curs lin al istoriei, (cursul istoriei se poate dovedi foarte brutal războaie, revoluții, ideologii distructive).

În prealabil postat de Florin-Ionut

Mă întreb dacă vreodată poporul a spus un simplu mulțumesc în cor, nu numai la pomeniri unde cine dorește îți exprimă public recunoștința punctuală pentru ajutorul primit de Sus.

Mersul la Biserică frecvent poate fi o formă de recunoștință față de Dumnezeu.

[Bucuriepedrum]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Oare de ce atît de mult ”Doamne miluiește” de zeci de ori, dar niciodată ”Mulțumim Doamne pentru...”? Chiar și la îndemnul preotului de a mulțumi noi tot milă cerem. Care o fi explicația?

Pentru că fără mila Lui suntem pierduți. Înțelepciunea populară redă foarte frumos aspectul: într-o situație dificilă care pare fără soluții, când oricât te-ai da peste cap nu poți gestiona ce se petrece, te resemnezi și... „Dumnezeu cu mila!”

[Demetrius]

În prealabil postat de Bucuriepedrum

Pentru că fără mila Lui suntem pierduți. Înțelepciunea populară redă foarte frumos aspectul: într-o situație dificilă care pare fără soluții, când oricât te-ai da peste cap nu poți gestiona ce se petrece, te resemnezi și... „Dumnezeu cu mila!”

Ma bucur mult ca ai revenit.

În prealabil postat de Florin-Ionut

Oare de ce atît de mult ”Doamne miluiește” de zeci de ori, dar niciodată ”Mulțumim Doamne pentru...”? Chiar și la îndemnul preotului de a mulțumi noi tot milă cerem. Care o fi explicația?

Simplu, pentru ca orice am cere noi, pacatosii, Dumnezeu stie totdeauna mai bine ce avem nevoie.

Pe de alta parte, ar fi bine sa observi ca cererile noastre sunt exclusiv lumesti, pe cand calugarii si maicutele si-au dat seama si si-au "optimizat" rugaciunea multumind astfel pentru orice hotareste Dumnezeu (spre binele nostru, evident).

[Bucuriepedrum]

În prealabil postat de Demetrius

Ma bucur mult ca ai revenit.

Bine v-am regăsit! Mulțumesc frumos. :)

Te rog iartă-mi neghiobiile din trecut.

[Demetrius]

În prealabil postat de Bucuriepedrum

Bine v-am regăsit! Mulțumesc frumos. :)

Te rog iartă-mi neghiobiile din trecut.

Nu am ce sa iert; nu tin minte decat cuvintele frumoase pe care le-ai scris si atitudinea pe care ai demonstrat-o.