|
|
|
|
|
#11
12.10.2013, 12:22:01
|
||||
|
||||
Citat:
|
|
#12
12.10.2013, 12:26:10
|
||||
|
||||
|
Citat:
(cum a spus Tudor Gheorghe: unirea dintre Ro si Moldova se poate face in primul rand pe plan cultural si spiritual, si abia apoi pe plan politic.)
|
|
#13
12.10.2013, 15:23:29
|
|||
|
|||
|
Citat:
Hai ca imi vine sa rad. A spus, soldati, sarmani tarani care au fost luati de acasa cu forta, treceti Prutul. Dar cu ce? Aveau cisme si palton, in mana o pusca veche. Nu aveau tancuri nu aveau avioane nu aveau tunuri. Au trecut saracii Prutul, si au murit ca mustele. 90 000 de oameni pierduti in numai 2 saptamani. Dar ce ii pasa lui Antonescu si altor generali de iobagi? Puteau sa moara. Last edited by ignatiu; 12.10.2013 at 15:42:57.
|
|
#14
12.10.2013, 15:26:14
|
|||
|
|||
|
Citat:
|
|
#15
12.10.2013, 15:28:31
|
|||
|
|||
|
Citat:
Moldova, chiar putin inainte de desintegrarea uniunii sovietice, avea peste 4 000 000 de locuitori. Cea mai deasa desitate de locuitori pe km2 dintre toate republicile uniunii. Deci se traia destul de bine. Last edited by ignatiu; 12.10.2013 at 15:40:49.
|
|
#16
12.10.2013, 15:35:45
|
|||
|
|||
|
Citat:
Poporul elvetian este unit, chiar daca vorbeste in 4 limbi. Lozinca lor: unul pentru toti si toti pentru unul. «Unus pro omnibus, omnes pro uno»[1] Lateinisch für: «Einer für alle, alle für einen» (dt.) «Un pour tous, tous pour un» (frz.) «Uno per tutti, tutti per uno» (ital.) «In per tuts, tuts per in» (rät.) Last edited by ignatiu; 12.10.2013 at 15:45:57.
|
|
#17
12.10.2013, 19:18:39
|
|||
|
|||
|
Citat:
-participarea Romaniei la razboiul antisovietic, cel putin pana la Nistru cu siguranta, a fost o actiune legitima si normala, care viza recuperarea unor teritorii ocupate in anul anterior, prin forta si dictat, de catre URSS, ca urmare a pactului criminal Ribentrop-Molotov. -Cand generalul Ion Antonescu a dat ordinul "Ostasi, va ordon treceti Prutul", intreg poporul roman, ca si toti factorii politici de atunci (regele Mihai intai, liderii principalelor partide politice de atunci, oamenii de cultura, etc), au fost alaturi de dansul, iar intreaga armata romana (e adevarat, destul de slab dotata tehnic), a luptat din toata inima pentru eliberarea stravechilor provincii romanesti- Basarabia si nordul Bucovinei, de sub ocupatia sovietica. Trupele romane au fost primite la Chisinau si Cernauti in 1941 , de marea masa a populatiei din Basarabia, ca eliberatori. -Din pacate, ca om politic, Ion Antonescu a gresit in doua momente: -primul reprezinta continuuarea razboiului dincolo de Nistru. Omologul sau finlandez Karl Kustav Manerheim, dupa ce a recuperat teritoriile finlandeze ocupate de catre URSS, a refuzat sa angajeze armata finlandeza dincolo de aceasta limita, si nu a permis ca armata finlandeza sa participe la asediul Leningradului. Insa situatia Romaniei era mult mai complexa decat cea a Finlandei: pe cand Finlanda aveea un singur dusman cu care trebuia sa lupte- in speta URSS, pe de alta parte Romania aveea un asa-zis "aliat"- Ungaria hortista! Horthy de-abia astepta o defectiune a Romaniei din "Axa", pentru ca sa poata ocupa si restul Transilvaniei! In plus, este greu de zis care ar fi fost reactia Germaniei naziste daca Ion Antonescu ar fi luat decizia de a se opri la Nistru! Probabil Hitler ar fi aplicat planul "Margareta 2", care presupunea ocuparea militara a Romaniei de catre fortele militare germane, si desfiintarea Romaniei ca stat independent. -al doilea moment in care a gresit Ion Antonescu ca om politic a fost in aprilie 1944: desi ambasadoarea sovietica la Stockholm , Alexandra Kolontain, i-a transmis conditiile de armistitiu si ca Stalin ar fi fost dispus sa trateze armistitiu cu un guvern roman condus de Ion Antonescu, din pacate- desi era evident ca alte conditii mai bune nu se vor putea obtine- acesta le-a refuzat! In cel mai fericit caz Romania putea sa aiba soarta Finlandei: sa pierdem parti din teritoriu, dar sa nu intram in sfera de influienta sovietica.
|
|
#18
12.10.2013, 19:30:03
|
|||
|
|||
|
Modov
Si ca sa va prezint in linii mari ce a insemnat regimul comunist in Basarabia si nordul Bucovinei:
Preludiul instaurarii regimului comunist in aceste teritorii l-a reprezentat pactul Ribentrop-Molotov, incheiat la 23 august 1939, intre Germania nazista si URSS. In anexele sale secrete, acest pact prevedea si impartirea sferelor de influienta in Europa intre cele doua state totalitare. Dupa prabusirea militara a Frantei si izolarea Marii Britanii, la 26-28 iunie 1940, URSS prezinta doua note ultimative Romaniei, prin care cere ca in termen de 48 de ore, Romania sa cedeze Basarabia si nordul Bucovinei! Din pacate in Consiliul de Coroana de a Romaniei se ia decizia sa se accepte aceste pretentii, astfel ca armata si administratia romaneasca se retrage din cele doua teritorii, intr-un mod haotic si dezordonat. In timpul acestei retragere pripite, trupele romane sunt atacate de comunistii locali, comandourile NKVD, dar si de unii evrei (instigati de propaganda sovietica). Desi tinutul Herta nu a fost inclus in pactul Ribentrop-Molotov a fost si el ocupat de catre URSS. La 2 august 1940, fara nici un fel de consultare a cetatenilor din aceste teritorii, Stalin decide creerea RSS Moldoveneste, pe o parte din teritoriul istoric a Basarabiei. Nordul Bucovinei, tinutul Hertei dar si partea de sud a Basarabiei sunt incluse in RSS Ucraineana. In perioada 1940-1941, cca 300.000 de basarabeni si bucovineni sunt deportati in lagarele de munca fortata din URSS, dintre acestia cca 57.000 au murit. Au fost deportati in special politisti, militari, jandarmi, intelectuali, preoti, proprietari de pamant, functionari. Au fost deportati nu numai romani, ci si cei care in viziunea regimului sovietic reprezentau "dusmani de clasa""- rusi albagardisti, minoritati religioase, germani care fusesera colonizati in Basarabia in timpul tarismului, etc. Prin jaful si teroare practicate de autoritatile sovietice, a fost distrusa si structura economica din aceste teritorii. La 22 iunie 1941, prin celebrul ordin a lui Ion Antonescu, östasi va ordon treceti Prutul"! Romania aliata cu Germania, participa la al doilea razboi mondial, si o luna mai tarziu Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Hertei sunt eliberate, si reintegrate in statul roman. Dupa acestea insa, Ion Antonescu decide continuuarea razboiului dincolo de Nistru, armata romana ajungand pana la Stalingrad, unde va suferi pierderi foarte mari. In anii 1941-1942 SUA si Marea Britanie declara razboi Romaniei, astfel ca Stalin va avea de partea sa in viitoarele anexiuni teritoriale si cele doua mari puteri! In perioada 1941-1944 Basarabia este administrata de autoritati militare. Se reuseste o refacere partiala a structurilor economice, se realizeaza unele lucrari de utilitate publica si se imbunatesc intr-o anumita masura (atat cat era posibil in conditii de razboi) conditiile de viata a populatiei. O buna parte din cei care colaborasera cu regimul sovietic sau presupusi colaboratori sunt deportati in lagare, inclusiv multi evrei (in Transnistria). Insa ce trebuie de retinut este ca- spre deosebire de Germania nazista sau Ungaria hortista- in Romania nu a existat holocaust, majoritatea evreilor din Romania nefiind exterminati, ci doar stramutati sau supusi la anumite restrictii. In plus, in timpul retragerii din vara anului 1940, multi evrei din Basarabia, inselati de propaganda sovietica, au atacat trupele romane. Astfel, unele acte de razbunare nu puteau fi evitate! Dupa infrangerea armatelor germano-romane in batalia de la Stalingrad, Ion Antonescu si-a dat seama ca Germania nazista va pierde razboiul, si initiaza impreuna cu Mihai Antonescu unele incercari si contacte diplomatice in vederea iesirii Romaniei din razboi. S-a incercat si o iesire din razboi concomitent cu Italia, dar prabusirea rapida regimului lui Benito Musolini si ïntoarcerea armelor"" de catre Italia in vara-toamna anului 1943 duce la abandonarea acestui plan. Tratativele diplomatice continuua, insa conditiile sovietice din aprilie 1944, comunicate de ambasadoarea sovietica la Stockholm Alexandra Kolontain sunt respinse! A fost o greseala din partea lui Ion Antonescu: era momentul optim de iesire din razboi, iar alte conditii mai bune era clar ca nu se vor putea obtine! In vara anului 1944 se constituie BND (format din reprezentantii PNT, PNL, PSD si PCR- admis in coalitie doar pentru a putea trata cu URSS), cu stiinta regelui Mihai intai si a unor reprezentanti ai armatei. In iulie-august 1944, ar fi sosit o telegrama din partea Alexandrei Kolontain, prin care Stalin si-ar fi dat acordul sa negocieze cu un guvern condus de Ion Antonescu. Telegrama este insa ascunsa, se pare cu stiinta regelui Mihai intai! Dupa declansarea ofensivei sovietice pe frontul Iasi-Chisinau, la 20-21 august 1944, pregatirile pentru lovitura de stat intra in ultima faza. In dimineata zilei de 23 august 1944, Ion Antonescu i comunica reprezentantului german in Romania ca tara noastra va iesi din razboi. Insa cate ore mai tarziu, cand regele Mihai i cere sa declare public ca Romania iese din razboi, Ion Antonescu (din motive ramase neclare) refuza sa faca acest lucru! In aceste conditii regele Mihai intai face singurul lucru pe care-l mai putea face: demite guvernul condus de Ion Antonescu si numeste un altul condus de Constantin Sanatescu. In conditiile date, era singurul lucru ce se mai putea face: trupele sovietice se apropiau de Bucuresti, iar aceea rezistenta pe linia Focsani-Namoloasa era cu totul utopica. Nici sub raport tehnic militar, nici sub raport uman, trupele germano-romane nu aveau cum sa reziste inaintarii trupelor sovietice! Prin comunicatul regelui Mihai intai se anunta la radio ca Romania ""se alatura coalitiei Natiunilor Unite"" (URSS, SUA si Marea Britanie), si va lupta pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei! Desi formal acum URSS si Romania erau äliata"", atitudinea soldatilor si ofiterilor sovietici fata de armata si populatia romana ramane una dusmanoasa. Armistitiu romano-sovietic este semnat abia la 12 septembrie 1944, de catre Lucretiu Patrascanu la Moscova.
|
|
#19
12.10.2013, 19:31:58
|
|||
|
|||
|
In urma intelegerii secrete de la Moscova din octombrie 1944, semnata pe acel petic de hartie de catre I.V.Stalin si Winston Churchill, aprobata apoi si de catre presedintele SUA F.D.Rooswelt si Hary Truman, Romania intra in sfera de influienta sovietica.
Tratatul de pace de la Paris (1947) confirma reocuparea de catre URSS a Basarabiei, nordului Bucovinei si tinutului Herta, iar printr-un simplu "protocol"" semnat de Ana Pauker in 1948 si Insula Serpilor este cedata catre URSS! In perioada martie 1944- mai 1945 un numar de 390.000 de basarabeni (din care 51.000 au murit) sunt deportati in lagarele din Siberia sau RSS Kazaha, iar in perioada mai 1945- decembrie 1953 alti 1.654.000 de basarabeni si bucovineni sunt deportati, din acestia 215.000 murind! La acestia se adauga si victimile foametei din anii 1946-1947, intr-un numar de 216.000 si 350.000 care au suferit de malnutritie, dar au supravietuit. Aceasta foamete- singura din Basarabia- a fost provocata de: seceta, rechizitiile fortate de produse agricole dar si de inceputul cooperativizarii agriculturii. In total, in anii 1949-1941 si 1944-1953, un numar de 2.344.000 de basarabeni (in majoritate romani) au fost deportati, din care 703.000 au fost ucisi! Aceste adevarate crime impotriva umanitatii au fost dirijate de I.V.Stalin, dar si de ajutoarele sale: seful NKVD Beria, ministru de stat I.L.Mordovet sau ministrul Kruglov. In 1954, din cei deportati in Gulag se mai aflau in viata in locurile de deportare doar 47.000 de persoane! In 1956, dupa ce noul detinator al puterii Nikita Hrusciov condamna in raportul secret al celui de-al doilea congres al PCUS crimele si ororile epocii staliniste, supravietuitorii basarabeni din Gulag primesc permisiunea de a se reintoarce acasa. Am sa incerc sa schitez situatia economica si sociala din Basarabia si nordul Bucovinei in perioada 1956-1991, intr-un mod cat mai obiectiv posibil. In privinta agriculturii, in anii 1949-1950 acestea este cooperativizata. La inceput cooperativizarea agriculturii a avut efecte dezastroase asupra taranilor basarabeni, obligati sa predea aproape tot ce produceau si sa traiasca la limita subzistentei. Dupa 1956-1960 situatia incepe sa se imbunateasca, atat prin mecanizarea agriculturii, dar si prin constructia unor sisteme de irigatii sau lucrari de amelioararea solului. Productia agricola la hectar, si datorita solului deosebit de fertil, era in RSS Moldoveneasca una dintre cele mai ridicate din fosta URSS. Aprovizionarea populatiei cu produse agro-alimentare , dupa 1960, devine destul de buna. Spre deosebire de Romania, unde unitatile de prelucrare a carnii si lactatelor au fost concentrate in orase (prin IRIC si ICIL), in Basarabia s-a adoptat o politica mai inteleapta: aceste unitati au fost realizate si in centre raionale "orasele"- fapt care a dus la creerea unor locuri de munca acolo , dezvoltarea acestor "orasele" si evitarea unui exod masiv a populatiei de la sat la oras. S-au facut insa si greseli: practicarea pe anumite suprafete a monoculturii (in special tutun si sfecla de zahar) a dus la degradarea solului, iar lipsa statiilor de epurare moderne la complexele zootehnice a dus la poluarea panzei freatice si a solului. In privinta industriei, aceasta a fost concentrata in special in stanga Nistrului, iar majoritatea fabricilor din RSS Moldoveneasca erau dependente de aprovizionarea cu motoare si piese de schimb din RSFSR sau RSS Ucraineana! In plus, investitiile au fost concentrate in ramurile industriei usoare, alimentare si a materialelor de constructii, si mai putin in ramurile "de varf""- chimica, metalurgica si electronica! Cele cateva fabrici din aceste ramuri erau: Uzina Tracom Chisinau, Combinatul metalurgic Rabnita, Uzina Mezon Chisinau, Uzina Graviton Cernauti, etc. Din pacate, politica sovietica de centralizarea excesiva, a facut ca initiativa creatoare in industrie si adoptarea unor mecanisme noi si a progresului tehnic si stiintific sa fie destul de inceata. In plus, existenta unui aparat birocratic umflat, a unor mecanisme greoaie (cu toate incercarile de inovatie din timpul lui Nikita Hrusciov) facea ca progresul in industrie sa fie unul dificil. In privinta transporturilor si telecomunicatiilor s-au facut unele investitii, dar nu majore. RSS Moldoveneasca era o republica marginala in cadrul URSS, astfel ca in optica organelor unionale nu erau necesare investitii masive aici! Din investitiil facute se pot aminti: dieselinizarea tractiunii feroviare (inceputa in 1961), nou aeroport Chisinau (inaugurat in 1974), constructia unor sosele (Chisinau-Balti, Chisinau- Leuseni, etc), introducerea troleibuzelor la Chisinau (1949), Tiraspol (1967) si Balti (1972), etc. In 1957 se infiinteaza studioul "Moldova-Film"", iar televiziunea moldoveneasca isi incepe emisia 1958. In jurul anului 1959 se termina radioficarea prin fire a oraselor, centrelor raionale si a satelor mari, iar, pana in 1970 si a celorlalte localitati. In privinta infrastructurii energetice si aici se fac unele investitii. Astfel, in anul 1950, sund date in folosinta statiile electrice de la Cazanesti si Branzenii Vechi. In anul 1954 este inaugurata hidrocentrala Dubasari (pe raul Nistru), in anii 1964-1968 termocentrala Kugiurgan si in 1978 hidrocentrala Stanca-Costesti, pe raul Prut. In perioada 1967-1970 colhozohurile sunt racordate la reteaua electrica. Intre anii 1966-1975 sunt construite liniile de inalta tensiune: Chisinau-Balti, Chisinau-Chiperceni, Balti-Edinet, Edinet-Briceni, Ladijinskoe- Balti, Lipcani- Kelmenci, Otaci- Moghilev, Iampol- Soroca, in lungime de 6.600 km, cu 143 statii de transformare. Catre sfarsitul anului 1985 toate cele: 369 colhozohuri, 484 sovhozuri, 164 intreprinderi intergospodaresti, 446 de asociatii de prelucrare a produselor agricole erau racordate la reteaua electrica unica de stat. Cu toate acestea, cele 3 capacitati de producere a curentului electric din RSS Moldoveneasca nu reauseau sa acopere decat in mica masura necesarul de energie electrica, astfel incat RSS Moldoveneasca era dependenta de furnizarea energiei electrice din RSS Ucraineana si RSFSR. Se realizeaza si aductiunea de gaz metan. Aici, toate centralele de termoficare din republica (Chisinau 1, Chisinau 2, Balti, etc) functionau pe baza de gaz metan, fiind si din acest punct de vedere dependenta de RSFSR. In 1971, prin hotararea Consiliului de Ministri a URSS, se decide alocarea sumei de peste un miliard de ruble pentru dezvoltarea RSS Moldovenesti. Ca urmare, se construiesc noi obiective sociale- locuinte, unitati de asistenta medicala, institute de cercetare stiintifica si tehnica, unitati comerciale, etc. Orasul Chisinau se dezvolta, atingand o populatie de cca 700.000 locuitori. Sistematizarea Chisinaului a fost una dintre cele mai reusite, realizandu-se strazi largi, drepte, si cartiere de blocuri cu spatii mari intre blocuri si numeroase parcuri si zone verzi. S-au pastrat si cladirile vechi de valoare, iar dintre cladirile noi realizate, cu o certa valoare arhitecturala, cum ar fi: gara, sediul presedentiei, a guvernului, cladirea operei, circul, magazin central Ünic"", etc. Politica de deznationalizare a populatiei bastinase continuua si dupa 1956, chiar daca in forme mai subtile.
|
|
#20
12.10.2013, 19:35:22
|
|||
|
|||
|
Principala parghie prin care se practica aceasta politica era cea a repartizarii in munca. Astfel, majoritatea directorilor de intreprinderi industriale, ingineri si maistri erau adusi din RSFSR si RSS UCraineana in industria din RSS Moldoveneasca. Acestia primeau imediat repartitie pentru locuinta (la Kazan sau Harkov daca ramaneau mai asteptau un an doi pentru aceasta), un salariu mai mare si in plus si aprovizionarea cu produse alimentare in RSS Moldoveneasca era net superioara celei din alte republici unionale a URSS.
Multi dintre acestia veneau cu o mentalitate tipic sovietica, multi dintre ei nevrand nici macar sa invete limba romana! E adevarat ca nu trebuie generalizat, printre ei fiind si oameni de treaba! In acest timp, inginerii care terminau politehnica la Chisinau era repartizati in alte republici unionale a URSS! Astfel, la nivelul anului 1987, moldovenii detineau o pondere de 48% in industrie, 78% in agricultura, 56 % in comert, in sanatate 58% iar in organele de conducere numai 43%! In viziunea organelor unionale, principalul domeniu de activitate in care trebuia indrumata sa lucreze populatia moldoveneasca era agricultura! Daca prin aceasta promotorii unor asemenea conceptii au dorit sa aduca o jignire populatiei moldovenesti, viata s-a razbunat pe ecestia, agricultura fiind singurul domeniu care asigura o anumita stabilitate economiei din RSS Moldoveneasca, si fiind singura ramura care s-a apropiat de nivelul european! Se dezvolta si cercetarea stiintifica si tehnica, exceptand acele domenii considerate "sensibile" de catre autoritatile sovietice- istorie sau sociologie. Dupa 1970 se stabilesc primele contacte intre savantii moldoveni si cei din vestul Europei. Se afirma in aceasta perioada si unii artisti basarabeni, cum ar fi Anastasia Lazariuc, Zinaida Julea, Olga Ciolacu, Nicolae Botgros si altii. In general, relatiile inter-umane dintre populatia moldoveneasca (in procent de 63% din totalul populatiei) si cea venita din alte republici unionale era relativ buna, desi frictiuni au existat! Motivul pentru care multi au votat- in naivitatea lor- in anul 2000 pe comunistii lui Voronin- a fost o anumita nostalgie pentru nivelul de trai existent pe vremea URSS! Multi moldoveni au considerat ca macar pe vremea URSS- de bine de rau aveau un servici asigurat, primeau o locuinta de la stat (chiar daca asteptau un timp!), puterea de cumparare era destul de buna si-si permiteau sa-si petreaca concediul la Soci sau in Crimeea! Preturile la utilitati (gaz metan, curent electric, transport, servicii comunale, etc) era mici, ca si la combustibili (o sticla de benzina era mai ieftina decat una de apa minerala!). Aprovizionarea cu produse alimentare era destul de buna, in Moldova neexistand restrictii la carne, lactate, zahar, ulei cum au fost in Romaniain anii 80'! Deficitara era aprovizionarea cu textile-incaltaminte, iar cea cu bunuri electrocasnice era sadisfacatoare (multi romani care calatoreau in URSS inainte si imediat dupa 1990 isi achizitionau diferite aparate electrocasnice)
|
|
|
Mod linear
