Indrumarea vietii

[NECTARIE]

La ce ne trebuie o calauza in indrumarea vietii?

Cartile religioase nu spun oare omului cu claritate ce are de facut? Ce are de lasat de o parte? De buna seama ca da. Numai ca, sunt glasuri in zilele noastre care se ridica impotriva intelepciunii, a datinii si-o invinuiesc ca nu mai are drept sa dea legi omului din timpul nostru. Poruncile ei nu mai sunt potrivite culturii vietii noastre, sunt vrajmase vietii si certate cu realitatea.

Se vorbeste de-o noua morala si de-o rasturnare a tuturor valorilor. Nesiguranta aceasta nu este o mare primejdie pentru caracter? Te poti oare educa si desavarsi singur? Ce inseamna indrumarea vietii? Inseamna sa ne indrumam noi viata, in loc sa fim noi indrumati de ea. De ce se intampla sa vedem multi oameni care ajung victimile imprejurarilor intamplatoare, impinsi incolo si incoace de toate inrauririle si intamplarile cu putinta? Pentru ca nu au un tel limpede, hotarat spre care sa-si indrepte viata. Aud adesea: ”Ei, m-a luat, asa, viata cu sine!" Cine nu se stapaneste cu o tarie de fier, acela va fi groaznic dat peste cap in viata!

Exista in viata un sir intreg de examene tainice care scot la iveala fiinta si puterea noastra launtrica mai bine decat toate examenele oficiale si publice pe care le avem de trecut. Aceste examene tainice fac vointa noastra mai coapta, mai hotarata si mai constienta, fie aratandu-ne ce putin asezati si limpezi suntem inca in fond, fie trezind in noi si punand in miscare puteri care pana atunci ramasera adormite si neintrebuintate.

Pe Pamant, pentru noi oamenii, nu exista o lupta mai mare decat lupta cu tine insuti, dar nu exista o biruinta mai frumoasa decat cea asupra firii tale. Aceasta biruinta este posibila cu ajutorul lui Dumnezeu caci, spune Sfantul Apostol Pavel, ”toate le pot in Hristos, Care ma intareste!” Trebuie sa fim oameni! Sa fii om! Sa te ridici la statutul de OM! Un OM, demn de numele sau este rezultatul unei vointe disciplinate, a unui efort personal de autodepasire, de cumpatare si infranare a gandurilor, a faptelor si a instictelor sale.

Noi avem in firea noastra instincte egoiste si rautacioase dar suntem strabatuti si de sentimente inaltatoare, nobile, adevarate. Din aceste doua feluri de porniri se naste lupta intre bine si rau. Insa oricat de grea ar parea lupta, trebuie sa invingem, daca vrem sa demonstram maretia si nobletea sufleteasca. Apoi, nu suntem singuri in aceasta lupta, avem aliati care ne sustin, ne sprijina si ne dau ajutor prin faptele si ideile lor: Mantuitorul nostru Iisus cu si prin harul Sau, prin Sfintele Taine, Maica Domnului, Sfintii, Proorocii si toti cei care au fost si sunt luptatorii, intru fapta cea buna si credinta in Dumnezeu.