Arsenie Boca - 105 ani de la nastere

[crisstiann]

nume de familie nu are ?

[AlinB]

Ce, vrei sa ne inrudim?

[cristiboss56]

Tristețe

Când tu şi eu şi el şi fiecare
La rugăciune ne plecăm, în gândul nostru,
Când cerem multe, dar puţin : „ Iertare!"
Vorbim cu Tatăl meu, cu-al tău sau cu al Nostru?

Iar dacă-i Tatăl Nostru – suntem fraţi, fireşte!
Fraţi de ţărână şi-ndumnezeire!
Acelaşi lut şi-aceeaşi taină ne uneşte:
Toţi din iubire-am fost lăsaţi, pentru iubire!

Dar noi, cu-a noastră veche cerbicie,
Ne desfiem, sinucigaş, de tot înaltul...
Deşi egali întru nimicnicie,
E unul mai ţărână decât altul!

Ne înălţăm, ieşim din ale firii,
Ieşim viclean de la frăţeasca cină,
Vrăjmaşi apoi, pârâm lipsa iubirii
Şi-ntotdeauna-i celălalt de vină!...

Când, lacomi de păcat, ca orice om,
Uitând că vine ultima strigare,
Luăm al vrajbei măr din vechiul pom -
Mai este vreo nădejde de iertare?!?

Când, viermănoşi şi colcăind de ură,
Ne credem drepţi şi vrem dreptatea noastră,
Când ne rugăm şi blestemăm cu-aceeaşi gură –
Cui trebuie îngenuncherea noastră?

de Paraschiva Rădoi

[flying]

Tristețe

Când tu şi eu şi el şi fiecare
La rugăciune ne plecăm, în gândul nostru,
Când cerem multe, dar puţin : „ Iertare!"
Vorbim cu Tatăl meu, cu-al tău sau cu al Nostru?

Iar dacă-i Tatăl Nostru – suntem fraţi, fireşte!
Fraţi de ţărână şi-ndumnezeire!
Acelaşi lut şi-aceeaşi taină ne uneşte:
Toţi din iubire-am fost lăsaţi, pentru iubire!

Dar noi, cu-a noastră veche cerbicie,
Ne desfiem, sinucigaş, de tot înaltul...
Deşi egali întru nimicnicie,
E unul mai ţărână decât altul!

Ne înălţăm, ieşim din ale firii,
Ieşim viclean de la frăţeasca cină,
Vrăjmaşi apoi, pârâm lipsa iubirii
Şi-ntotdeauna-i celălalt de vină!...

Când, lacomi de păcat, ca orice om,
Uitând că vine ultima strigare,
Luăm al vrajbei măr din vechiul pom -
Mai este vreo nădejde de iertare?!?

Când, viermănoşi şi colcăind de ură,
Ne credem drepţi şi vrem dreptatea noastră,
Când ne rugăm şi blestemăm cu-aceeaşi gură –
Cui trebuie îngenuncherea noastră?

de Paraschiva Rădoi

Uneori o imagine valoreaza cat 1000 de cuvinte .Alteori o poezie valoreaza cat 1000 de imagini.

[crisstiann]

Arsenie Boca se picta pe el in icoane: https://888adevarul8despre8arseniebo...senie-boca.pdf

[AlinB]

În prealabil postat de crisstiann

Arsenie Boca se picta pe el in icoane: https://888adevarul8despre8arseniebo...senie-boca.pdf

Ce exprimare nasoala.
Poate ai vrut sa spui ca si-a folosit portretul ca model, ca de inteles se intelege altceva.

Ma, dar ce ofensiva ati pornit..

Materialul e plin de sublinieri care il face ridicol.
La unele chestii e chiar greu de inteles ce vreti sa spuneti de fapt, cuvinte si imagini buluc dar ideea enuntata nu rezulta de nicaieri.
Nu fara o doza de reavointa, desigur.

[crisstiann]

Ideea e simpla dar nu intelegi tu
-deci p Boca se zice ca era vazator cu duhul dar in loc sa-i picteze pe sfinti sau pe Hristos se picta pe el,
-ce fel de duh il inpira daca se picta pe el in locul sfintilor, si cand a pictat 2 eretici cu aureola de sfinti ?

[AlinB]

Sunt pictori care folosesc chipurile unor oameni reali pentru icoane, nimic ciudat in asta.

Dar altfel, eu unul n-as baga mana in foc pentru asemanare.

[crisstiann]

-nu ai inteles ideea, el era "vazator cu duhul", nu un pictor obisnuit
-el zice ca pictura toata e inspirata de un duh, dar ce fel de duh o fii daca a pictat 2 eretici cu aureola de sfinti ?

[crisstiann]

"...de la un anumit moment, când părintele Arsenie a adoptat alt mod de a vedea lucrurile, relațiile dintre ei s-au răcit, tata [parintele Staniloae] nu i-a mai aprobat felul de viață, iar părintele Arsenie n-a vrut să accepte critica și observațiile tatei. Și sentimentele lui Stăniloae în urma acestei îndepărtări se pot descrie printr-un singur cuvânt: dezamăgire profundă"
Lidia Stăniloae Ionescu, Lumina faptei din lumina cuvântului: împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae, Ed. Humanitas, București, 22010,

"Părintele Arsenie Papacioc mărturisește că a auzit aceasta chiar de la Părintele Arsenie Boca care o striga în gura mare, să o audă cât mai mulți, să-l laude, să-l iubească și să i se închine ca unui prooroc sfânt aflat în viață:

Părintele Arsenie Papacioc nu mințea când ne spunea (scriu din cele ce îmi aduc aminte): „Eu care l-am cunoscut pe Arsenie, acum când sunt întrebat de credincioși dacă este bine să-i citească Acatistul vreau nu vreau trebuie să le spun câte ceva, ca să nu se smintească, să nu-și pervertească credința. Eram odată mai mulți tineri la el, la Sâmbăta de Sus, și ne-a spus, printre alte: „Vedeți locurile acestea, pe aici am fost acum 300 de ani cu duhul lui Ilie”. Pentru că am văzut și auzit atâtea lucruri neortodoxe de la el când am fost călugărit și mi s-a pus numele Arsenie m-am întristat, înțelegând că mulți mă vor lua drept ucenicul lui. Apoi când m-am întâlnit cu el în București, când era dat afară din mănăstire, și mi-a spus:

„- Acum tu rămâi în locul meu!” Eu i-am răspuns:

„- Nu! fiecare cu locul lui”

Cuvânt al Părintelui Iachint, ucenicul de chilie al Părintelui Cleopa Ilie. Din DVD-ul dat nouă, de către sfinția sa, la Sfânta Mănăstire Pavel, din Sfântul Munte, în Joia Mare, 2015