Predica de azi

[nutucutu]

În prealabil postat de Pestisorul de Aur

Cel cu un talant a ingropat talantul dar l-a dat inapoi.Ce inseamna asta?Ce insemna sa fi dat talantul la zarafi?Ce inseamna a castiga cu talantii primiti alti talanti?

Preotul nostru a pus accent in special asupra acestui aspect. El ne-a spus ca cel care a primit un talant este un trindav. A ingropat talantul si gata. Nu a facut nici macar efortul de a-l duce la zaraf. Este ca si cum cineva ne-ar oferi un loc de munca, iar noi consideram ca trebuie sa fim rasplatiti numai pentru ca sintem prezenti la munca, fara a face nimic pentru asta.

A duce talantul la zarf insemana a respecta legile lui Dumnezeu si ale bisericii, iar acestea, singure, aduc dobinda talantului dat cadou de Dumnezeu. A cistiga cu talantii primiti alti talanti inseamna a face mai mult decit atit. Respectind legile lui Dumnezeu si ale bisericii avem grija de noi insine. A face mai mult inseamna a face bine si celorlati (sa-i imbracm pe cei goi, sa-i hranim pe cei flaminzi, sa-i aducem in casa noastra pe cei fara adapost).

Preotul nostru a pus accentul si pe faptul ca noi consideram ca Dumnezeu e bun si ne bazam pe asta, uitind ca e si drept; El pedepseste trindavia.

Am citit in scrierile unor sfinti ca a pierde talantul primit este mai meritoriu decit a-l ingropa in pamint. Dumnezeu va aprecia mai mult un soldat plin de rani care anunta ca a pierdut lupta, si mai putin un soldat curat, care a stat in transee linistit, care spune ca nu a participat la lupta pentru ca era prea periculos.

[Mihnea Dragomir]

În care Evanghelie se specifică a fi vorba de ducerea talantului la zaraf ? Cel puţin Matei nu spune cum anume au înmulţit ceilalţi talanţii primiţi. Pe ce bază, atunci, să presupunem că i-au înmulţit la zarafi ? Putem, la fel de bine, presupune că i-au investit altfel, poate au ajutat cu ei nişte oameni şi au primit înapoi mai mult.

[catalin2]

În prealabil postat de glykys

Sunt patru sensuri de citire a Bibliei. Unul este cel literal, adica urmand evenimentele intocmai cum se spune, al doilea este cel alegoric, fiecare element fiind un simbol cu o anumita corespondenta (exemplele de mai sus), al treilea este cel moral (din fiecare lectura se desprinde o invatatura practica, adaptabila la viata de zi cu zi, sa fim milostivi, sa nu trecem nepasatori pe langa suferinzi...), iar al patrulea este cel escatologic, in sensul prefigurarii Judecatii de Apoi (aici ar intra ultima parte a pildei, cu promisiunea revenirii si a platii, ca si indicatia Ierihon-Ierusalim, de care vorbea Pestisorul).

Stiu, la cel alegoric ma gandeam si eu. Dar de cand merg la biserica doar acum am auzit pe preot sa spuna aceasta talcuire si am vazut apoi ca si la alte biserici au spus preotii in slujbe asta.

[DragosP]

Confirm, şi la noi la fel.

[Pestisorul de Aur]

În prealabil postat de glykys

O predica a par. Cleopa la aceasta pilda:
http://monicadaniela84.blogspot.com/...-prcleopa.html

Pe scurt, e diferenta dintre ce primesti de la Dumnezeu si ceea ce castigi prin ceea ce le daruiesti lui Dumnezeu si semenilor. Ceva interesant in acest sens am gasit la par. Arsenie Boca, cum ca persoana cu un talant are de fapt Botezul, pe care il ingroapa, nefacand fapte bune. Iata deci ca si Sfintele Taine, deci harul, sunt daruri de care vom da seama cum le-am folosit.

TALANŢII
734. Sufletul dus în robie e jefuit pe dată de toată agoniseala sa duhovnicească. Aceasta-i contabilitatea fricosului: zarafii cu banii lor falşi fură talanţii noştri buni.
735. Cel cu un talant din Sfânta Evanghelie are numai botezul şi talantul lui i se va da celor fără botez, dar cu fapte.
736. Între cei trimişi de Dumnezeu sunt şi oameni ce au darul să vadă dincolo de zare, să audă graiul şi cuvintele mai presus de fire. Dar aceştia, la vreme de mare însemnătate pentru ei, când li se deschide ochiul vederii şi urechile auzirii celor de dincolo, să nu întârzie a căuta povăţuirea unui duhovnic, care le va feri inima şi mintea de bucurie străină şi care îi va ocroti cu dulama smereniei.
737. Darurile lui Dumnezeu ascunse în noi nu le ştim, dar satana le vede; şi, ca un tâlhar viclean, pândeşte vremea darului de sus să se deschidă în viaţa noastră şi de nu-l va afla acoperit de smerenie şi dreaptă socoteală, varsă el, ca pe un jgheab, pustiirile lui pe făgaşul lui Dumnezeu.
738. Ce ţi-a dat Dumnezeu dar, asigură-l cu întrebarea şi ocroteşte‑l cu smerenia şi cu atât mai vârtos nu ieşi din sfatul unuia dintre nebăgaţii în seamă slujitori ai lui Dumnezeu.
739. În fiecare om este închisă o măsură a lui, după cum ne asigură şi Sfântul Pavel (Romani 12, 3); peste aceasta să nu treacă nimeni, dar nici să nu se lovească nimeni a o ajunge.
740. Toate valorile, talentele, ar trebui să se negustorească între oameni, în favoarea lui Dumnezeu, căci precum este o ierarhie a valorilor, tot aşa este un Ierarh al lor.
741. A nu lucra cu valorile, în sensul în care le-a rostuit Dumnezeu, înseamnă a ieşi din ierarhie şi a face anarhie.
742. Purtătorul oricărei valori, dacă va ajunge la cunoştinţa atârnării sale de Dumnezeu, va ajunge drept.
743. Un bărbat de ştiinţă, care mărturiseşte în mediul său pe Dumnezeu, adeseori e mucenic; un conducător de neamuri, dacă se declară atârnător de Dumnezeu, de asemenea e mucenic, ca şi cum atârnarea de Dumnezeu ar fi o mare slăbiciune şi vinovăţie. Şi aşa păţesc pe rând toţi dăruiţii lui Dumnezeu când nu se învoiesc la sfatul lumii, să tâlhărească pe Dumnezeu de darul ce li‑l dase spre tot lucrul bun, ce au să-l împlinească în lume.
744. Pentru o alunecare a omului de la nume la număr, au să dea seama toţi înzestraţii lui Dumnezeu, cei cu daruri, cu răspunderi, cu măriri, cu puteri şi cu tot felul de haruri.
Regele David, înzestrat deodată cu darul stăpânirii şi cu darul proorociei, a căpătat o straşnică pedeapsă, numai fiindcă a îndrăznit să numere poporul (2 Regi 24). Darul proorociei i s-a luat o vreme, iar din popor i-au murit 70.000 de oameni – şi doar el greşise, nu poporul
(2 Regi 24, 17).
Deci, înaintestătătorii şi deţinătorii puterii au să dea seama, chiar de venirea sabiei după dreptate.
745. Cu talantul Botezului sunt dăruiţi creştinii, talantul îngropat şi de puţini dezgropat şi sporit.
746. Convertirea talentelor este un mare talent. Înzestrările lui Dumnezeu nu sunt date ca simple ornamente, de care să ne bucurăm numai noi. Talentele sunt înzestrări de energie divină, spre scopurile ei anumite, energie pe care lumea nu o cunoaşte. Aceasta dă îndrăzneală mucenicilor, răbdare pustnicilor, darul cunoştinţei, curajul adevărului, nebunia pentru Hristos, interpretarea vieţii în perspectiva luminii divine.
747. Prezenţa lui Iisus în toate fragmentele timpului este ceea ce dă talanţilor valoarea lor de energii divine.
748. Cel ce recunoaşte Providenţa de la Dumnezeu a talentelor sale va mai primi şi celui ce i se pare că nu le are de la Dumnezeu, i se va lua şi ceea ce i se pare că are.

Din conversatia pe care cel cu un talant o are cu Dumnezeu ne lasa impresia ca acesta credea in Dumnezeu.Ba mai mult nu a pierdut ceea ce a primit ci l-a dat inapoi, ce a primit a inapoiat, nu a cauzat nici un prejudiciu.De ce i-a zis Dumnezeu celui cu un talant ca ar fi trebuit(adica i-a recomandat ca ar fi fost bine) sa dea talantul la zarafi, ca venind Dumnezeu sa ia ce e al lui cu dobanda?Pentru mine nu are sens interpretarea parintelui.

[Pestisorul de Aur]

În prealabil postat de nutucutu

Preotul nostru a pus accent in special asupra acestui aspect. El ne-a spus ca cel care a primit un talant este un trindav. A ingropat talantul si gata. Nu a facut nici macar efortul de a-l duce la zaraf. Este ca si cum cineva ne-ar oferi un loc de munca, iar noi consideram ca trebuie sa fim rasplatiti numai pentru ca sintem prezenti la munca, fara a face nimic pentru asta.

A duce talantul la zarf insemana a respecta legile lui Dumnezeu si ale bisericii, iar acestea, singure, aduc dobinda talantului dat cadou de Dumnezeu. A cistiga cu talantii primiti alti talanti inseamna a face mai mult decit atit. Respectind legile lui Dumnezeu si ale bisericii avem grija de noi insine. A face mai mult inseamna a face bine si celorlati (sa-i imbracm pe cei goi, sa-i hranim pe cei flaminzi, sa-i aducem in casa noastra pe cei fara adapost).

Preotul nostru a pus accentul si pe faptul ca noi consideram ca Dumnezeu e bun si ne bazam pe asta, uitind ca e si drept; El pedepseste trindavia.

Am citit in scrierile unor sfinti ca a pierde talantul primit este mai meritoriu decit a-l ingropa in pamint. Dumnezeu va aprecia mai mult un soldat plin de rani care anunta ca a pierdut lupta, si mai putin un soldat curat, care a stat in transee linistit, care spune ca nu a participat la lupta pentru ca era prea periculos.

Interesant ce spui mai ales ultima fraza, dar tot nu pusca.Ca sa puste trebuie sa satisfaca toate variabilele evanghelice a celui cu un talant.

[nutucutu]

În prealabil postat de Pestisorul de Aur

Interesant ce spui mai ales ultima fraza, dar tot nu pusca.Ca sa puste trebuie sa satisfaca toate variabilele evanghelice a celui cu un talant.

Care sint variabilele evanghelice ale celui cu un talant? Eu intelg ca el a ingropat talantul in pamint si gata, si-a terminat treba. Nu vad nimic variabil.

[Pestisorul de Aur]

În prealabil postat de nutucutu

Care sint variabilele evanghelice ale celui cu un talant? Eu intelg ca el a ingropat talantul in pamint si gata, si-a terminat treba. Nu vad nimic variabil.

Motivul pentru care cel cu un talant, ingroapa talantul este frica de Dumnezeu.De ce s-a temut de Dumnezeu in ce sens?Cei care au credinta si nu au fapte de obicei se bizuie atat de mult pe credinta incat cred ca prin ea se vor mantui, ba se si considera deja mantuiti.Eu zic sa ne punem sa lamurim termenii.. Hai sa ii luam pe rand...

ce inseamna talantii?

de ce unuia i se da mai multi talanti si altuia mai putin?

cum se face ca cei cu talanti mai multi au adus exact aceasi cantitate cu care au avut-o, adica si-au dublat cantitatea de talanti primita?

ce parere avea despre Dumnezeu cel cu un talant?il considera pe Dumnezeu nedrept?daca il considera pe Dumnezeu nedrept atunci de ce nu a aruncat talantul?Ce inseamna ca acela a ingropat talantul?De ce l-a ingropat si nu l-a lepadat (aruncat) ? de ce el insusi in constienta sa vine sa ii ofere lui Dumnezeu inapoi talantul primit fara nici un prejudiciu... Ce a luat aia a dat...

Cine sunt zarafii?

De ce trebuia sa dea talantul zarafilor?Ce insemna asta?

Ce insemna dobanda de la zarafi?

de ce talantul ultimului nu i se da celui de-al doilea ci i se da celui care avea cei mai multi talanti?ce inseamna asta?

pilda se incheie cu celui ce nu are i se va lua si ce are si celui ce are i se va da... nu e nici un echilibru aici ci o disproportionalitate.

[Pestisorul de Aur]

sa luam cate un termen pe rand pana ne lamurim...

[Noesisaa]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Vă invit, aici, să scrieţi despre ce aţi aflat la predica la care tocmai aţi fost. Pericopele se repetă an după an, dar, de fiecare dată, omiliile păstorilor noştri aruncă o altă lumină asupra lor.

Astăzi, am auzit despre Pilda Talanţilor. Noutatea, pentru mine, a fost motivul pentru care nevrednicul care primeşte un singur talant îl îngroapă şi pe acela. Motivul este menţionat în Sf Evanghelie (după Matei): este frica. Ştim că există o frică sănătoasă de Dumnezeu, aceea menţionată în Pslami, în Proverbe şi în alte cărţi. Dar aceasta este o frică nesănătoasă, paralizantă, dată de neîncrederea în Dumnezeu, care ar putea culege de unde nu a semănat. Este o frică de acelaşi tip cu aceea a lui Adam după ce a păcătuit, care la întrebarea lui Dumnezeu "Adame, unde eşti ?" răspunde: "m-am temut" (Gen 3 cu 10). Tuturor celor care au o asemenea temere că Dumnezeu i-ar putea pedepsi fără motiv, Domnul le spune: îndrăzniţi !

La biserica la care am fost eu parintele a facut legatura dintre talantii pe care ni i-a dat Dumnezeu si pe care ii putem folosi pentru a fi fericiti pe lumea aceasta, si darurile Sf. Duh care ne ajuta ca acei talanti sa ii folosim si spre fericirea eterna. Cum facem ca Sf. Duh sa fie lucrator in viata noastra? Trebuie sa avem o inima si un suflet curat prin Sf. Spovedanie, care este rar bagata in seama de olandezi. Celelalte Sf. Taine. Rugaciune. Asa vom fi fericiti si pe aceasta lume si in vesnicie.