|
#1
|
|||
|
|||
despre Cuviosul Antonie cel Mare, un sfant tare drag mie..
Marele intre parintii cei desavarsiti, Cuviosul Antonie era inainte vazator si, fiind trecut prin ispitele dracesti, socotea de nimic mestesugirile lor, ca si cand nu era suparat de ei. Si de multe ori vedea cu ochii cei trupesti chiar ingeri si diavoli, cum iau aminte la viata omeneasca, nevoindu-se fiecare din ei sa traga de partea sa pe oameni. Si atat de mare era la fapte bune, incat certa si batjocorea duhurile cele necurate si de multe ori le izgonea pe ele, aducandu-le aminte de surparea lor cea din cer si de chinul lor, in focul cel vesnic. Deci, s-a intamplat odata un lucru ca acesta: Doi diavoli s-au sfatuit sa vie la staretul Antonie, fericindu-l pe el, de vreme ce nimeni dintre ei nu mai cutezau sa se apropie de el cu gand rau, temandu-se ca nu cumva sa fie ranit de dansul, ca ajunsese staretul la nepatimire si la viata cea desavarsita si era daruit cu Preasfantul Duh. Deci, unul din diavoli a zis catre celalalt: "Zerefere (ca asa era numele acelui diavol), oare de s-ar pocai cineva dintre noi, l-ar primi pe el Dumnezeu la pocainta? Se poate una ca aceasta, sau nu?" Raspuns-a celalalt: "Si cine poate sa stie aceasta?" Iar Zerefer a zis: "Imi vei da voie sa merg la batranul Antonie, care nu se teme de noi, si sa ma incredintez de aceasta de la dansul?" Raspuns-a lui celalalt: "Du-te, dar te fereste cu dinadinsul, ca batranul este inainte vazator si va cunoaste ispitirea ta si nu va voi sa intrebe de aceasta pe Dumnezeu, insa, du-te, poate, cumva vei avea raspuns." Si mergand Zerefer la Antonie, s-a inchipuit ca om si a inceput a plange si a se tangui inaintea lui. Iar Dumnezeu - vrand sa se stie ca El nu-Si intoarce fata de la nici unul din cei ce vor sa se pocaiasca, ci primeste pe toti cei ce alearga la El, si dand pilda si omului cu pacate grele, ca El, nu s-ar intoarce chiar si de la diavolul, incepatorul rautatii, de ar voi aceasta cu adevarat sa se pocaiasca - a tainuit, o vreme, sfatul dracesc batranului, ca sa nu-l cunoasca. Drept aceea, Cuviosul il vedea pe cel ce venise la dansul curat, ca pe un om, iar nu ca pe un diavol, si i-a zis: "Ce pangi asa, tanguindu-te din inima, omule, sfaramandu-mi inima si sufletul cu lacrimile tale cele multe?" Iar diavolul cel viclean a raspuns: "Eu, o Sfinte Parinte, nu sunt om ci diavol, pentru multimea faradelegilor mele." Iar batranul l-a intrebat: "Si ce voiesti sa-ti fac frate?" (Ca socotea Cuviosul, ca pentru multa smerenie se numeste el pe sine diavol, Dumnezeu nearatandu-i lui ceea ce se facea). Si a zis diavolul: "De nimic alta nu ma rog tie, Sfinte Parinte, fara numai sa te rogi lui Dumnezeu cu dinadinsul, ca sa-ti arate tie, adica, de ar primi pe diavol la pocainta, sau pocainta lui cu totul n-o ia in seama? Pentru ca daca va primi pe diavol, apoi ma va primi si pe mine, acela ce am facut lucruri asemenea cu el." Iar batranul i-a raspuns: "Precum voiesti voi face, insa sa te duci astazi la casa ta, iar dimineata sa vii aici si-ti voi spune ce va porunci Domnul despre aceasta." Deci, ducandu-se diavolul si sosind noaptea, si-a ridicat batranul cuvioasele sale maini spre cer si s-a rugat lui Dumnezeu, iubitorul de oameni, ca sa-i arate lui de ar primi pe diavolul, daca s-ar intoarce la pocainta. Si indata, ingerul Domnului, stand inaintea lui, i-a zis: "Asa graieste Domnul Dumnezeul nostru: pentru ce rogi a Mea stapanire pentru diavol? Pentru ca el este acela care a venit cu viclesug sa te ispiteasca." Si a zis batranul catre inger: "De ce nu mi-a descoperit Domnul Dumnezeu, ci a ascuns aceasta de la mine, incat sa nu cunosc viclesugul dracesc?" Iar ingerul i-a zis: "Sa nu te tulburi de aceasta, caci este o minunata randuiala a lui Dumnezeu, spre folosul celor ce gresesc, ca, adica, sa nu se deznadajduiasca pacatosii, care fac multe faradelegi, ci sa vina la pocainta, stiind ca de la nici unul, care vine la El, nu se va intoarce Preabunul Dumnezeu, chiar cand ar veni insusi diavolul vrajmas, cu adevarat. Drept aceea, cand va veni la tine sa te ispiteasca si te va intreba, sa nu te smintesti de el, ci sa-i zici astfel: "Iata ca iubitorul de oameni Dumnezeu, niciodata nu se intoarce de la cel ce vine la El, chiar cand diavolul ar veni. Iata, El fagaduieste a te primi pe tine, numai de vei pazi cele poruncite de El. Iar, cand te va intreba: Care sunt cele poruncite de El?, sa-i zici, astfel graieste Domnul Dumnezeul: Te stiu pe tine cine esti si de unde ai venit ispitindu-ne, ca tu rautatea cea veche esti si nu poti sa fii bunatate noua, si incepator al raului de demult fiind, nu vei incepe acum a face binele. Ca, deprinzandu-te cu mandria, cum vei putea a te smeri la pocainta si a afla mila? Dar, ca sa nu ai acest raspuns in ziua judecatii, ca voiai sa te pocaiesti si nu te-a primit Dumnezeu, iata si tie iti pune pocainta bunul si milostivul Dumnezeu numai daca vei voi poruncindu-ti tie aceasta: Sa stai intr-un loc, vreme de trei ani, si, intorcandu-te spre rasarit, sa strigi cu glas mare, ziua si noaptea, si sa zici astfel: Dumnezeule, miluieste-ma pe mine, rautatea cea veche. Iar aceasta sa o zici de o suta de ori. Si iarasi alta rugaciune: Dumnezeule, mantuieste-ma pe mine, inselaciunea cea intunecata, la fel, de o suta de ori sa o zici. Si iarasi: Dumnezeule, miluieste-ma pe mine, uraciunea pustiirii, sa o zici de o suta de ori si asa sa strigi catre Domnul neincetat, ca nu ai trupeasca alcatuire, ca sa obosesti ori sa slabesti. Si, dupa ce vei savarsi aceasta cu gand smerit, atunci vei fi in randuiala ta cea dintai si te vei numara cu ingerii lui Dumnezeu. Si de va fagadui sa faca aceasta sa-l primesti pe el la pocainta. Dar stiu ca rautatea veche nu poate a fi bunatate noua. Si sa se scrie aceasta pentru neamurile viitoare, ca dintru, aceasta intamplare oamenii foarte lesne se vor incredinta sa nu mai deznadajduiasca de a lor mantuire. "Si ingerul, acestea zicand, catre Cuviosul Antonie, s-a suit la cer. Iar, a doua zi, a venit diavolul si a inceput sa se tanguiasca de departe, in chip de om, ca si cum plangea si, venind la batranul, i-a facut plecaciunea. Iar batranul, mai intai nu l-a vadit pe el, ci numai in mintea sa il ocara. Apoi Sfantul i-a zis: "M-am rugat Domnului Dumnezeului meu, precum ti-am fagaduit si te primeste la pocainta, de vei plini cele ce prin mine iti porunceste Stapanul si Atotputernicul." Iar diavolul a zis: "Si care sunt cele ce a poruncit Dumnezeu sa le fac?" Iar batranul a raspuns: "Ti-a poruncit Dumnezeu acestea: Sa stai intr-un loc trei ani nemiscat, privind spre rasarit si strigand, ziua si noaptea, Dumnezeule, miluieste-ma pe mine, rautatea cea veche, zicand aceasta de o suta de ori. Si, iarasi, de o suta de ori, sa zici: Dumnezeule, miluieste-ma pe mine, uraciunea pustiirii, si, iarasi, de acelasi numar de ori: Dumnezeule, miluieste-ma, pe mine inselaciunea cea intunecata. Si cand le vei face acestea, atunci te vei numara a fi cu ingerii lui Dumnezeu, intru aceeasi slujba in care ai fost si mai inainte." Iar Zerefer, lepadand indata acel inselator chip al pocaintei, a ras tare si a zis batranului: "O, calugare, de-as fi voit a ma numi eu insumi rautatea veche, uraciune a pustiirii si inselaciune intuneacata, apoi as fi facut aceasta de la inceput, ca sa ma fi mantuit. Acum, sa ma numesc eu insumi rautate veche? Nicidecum. Si cine ar zice aceasta? Pentru ca, pana acum, eu sunt minunat in ispravi si toti, de teama, se supun mie: cum, dar, as putea sa ma numesc eu singur uraciune a pustiiri, ori inselaciune intunecata? Nicidecum calugare, nu, ca inca stapanesc pe pacatosi si ei ma iubesc, eu sunt in inimile lor si ei umbla dupa voia mea, iar a fi rob netrebnic si prost in pocainta, asta nu voiesc, batrane, nu, nu asta sa nu fie, ca, adica, din cinstea cea mare, sa ajung intru atata necinste." Si, zicand acestea, si strigand, diavolul s-a facut nevazut. Iar batranul, sculandu-se la rugaciune, a multumit lui Dumnezeu, zicand: "Adevarat ai zis, Doamne, ca rautatea veche nu poate fi bunatate noua si incepatorul rautatilor nu se face facator de bunatati noi." Si aceasta, fratilor, nu in desert ne-am sarguit a le spune voua, ci ca sa cunoasteti bunatatea Stapanului si milostivirea Sa, ca daca El este gata, ca si pe diavolul sa-l primeasca la pocainta, apoi, cu cat mai mult pe om, pentru care Si-a varsat si sangele. Esti pacatos? Pocaieste-te, ca de nu, in primejdie esti a merge cu diavolul, in vesnica pierzare a gheenii, nu ca ai gresit, ca toti gresim si nu-i nimeni fara de pacat, decat numai unul Dumnezeu, ci pentru ca n-ai voit a te pocai si a te ruga Judecatorului inainte de sfarsitul tau. Iar daca, fugind de pacat, vei placea Domnului, o, de cate bunatati te vei indulci! Pentru ca, intorcandu-te la El inainte de sfarsit, vei afla pe Judecatorul milostiv si te vei invrednici fericirii si cu ingerii cei luminati te vei salasui, unde este frumusetea cea negraita a tuturor celor impacati cu Dumnezeu si veselia cea pururi fiitoare. Pe care si noua tuturor fie a le dobandi, prin Hristos Domnul nostru, Caruia se cuvine slava, impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, acum si pururi si in vecii vecilor! Amin. articol preluat de pe crestinortodox.ro |
#2
|
|||
|
|||
-"Hristoase,lumina cea adevarata,
Tu care-i luminezi pe toti cei lipsiti de lumina Lumnineaza si ochii inimii mele, Sa-mi vad pacatele Sa fug departe de ele! Inceputul mintuirii mele Este cunoasterea neputintei mele"- Sf,Tihon din Zadonsk Rugaciune pentru cei care clevetesc -"Doamne,milueste pe cei care ma urasc,ma zavistesc si ma clevetesc!Nici unuia dintre acesti frati sa nu i se intimple vreun rau pentru mine pacatosul,nici acum nici in viitor,nici in clipa mortii nici in ceasul judecatii. Ci ma rog Doamne,sfarima si destrama uneltirile Diavolilor,pentru ca stii Iubitorule de oameni ca acesta este cel ce-i ridica impotriva mea. Roaga-te Dumnezeul meu.ca ,precum nu m-ai pedepsit pe mine ticalosul ori de cite ori am gresit si am alergat cerind iertare la milostivirea Ta,tot asa si pe acesti sfinti robi ai Tai care ma vorbesc de rau sa nu-i pedepsesti,ci,sfintaste-i cu Duhul Tau cel Sfint!" Sf. Nifon -"Izbaveste-ma de slava oamenilor Dumnezeul cerului si al pamintului,izbavest-ma de desertaciunea cinstirii ce vine de la oameni" -"Daca nu poti cobori in iad intra cu mintea sub picioarele fratelui.Daca nici aceasta nu o poti face zi macar asa"Eu sunt mai pacatos decit toti oamenii"- |
#3
|
|||
|
|||
IUBITI-VA, IERTATI-VA, IERTATI, CREDETI, TREZITI-VA!
"In biserica nu sunt nici regi,nici nevoiasi,nici rai si nici meritosi Sunt doar oameni ce se roaga,sunt sarmanii pacatosi!" Sf. Mill-"Un om cu credinta este o putere sociala egala cu nouazeci si noua de oameni care nu au decit interese" Goethe "Minunea este cel mai drag copil al credintei. Am crezut si mai ales acum cred! Mearga-mi bine sau rau eu ramin in tagma credinciosilor" Adevarata fericire consta in: -Iubirea de Dumnezeu -Iubirea aproapelui Rabdarea se arata in: -ispitire -suferinte -in nedreptatile ce ni se fac de catre semeni -in persecutiile pentru invataturile Domnului -in viata de toate zilele. Roadele rabdarii: -statornicie in bine -apropierea de Mintuitorul -biruinta asupra raului. "Sa nu ai dorinta de a fi oamenilor pe plac,sa nu vorbesti de rau sa nu osindesti pe nimeni" "Nimanui pentru nici un motiv sa nu-i dai in vileag defectele" "Obiectivul cel mai greu dar cel mai inalt al crestinismului este sa pastrezi in tine marea fericire a nerautatii" "Cind osindesti sa te rogi asa:Doamne prin aceasta eu am gresit iarta-ma si ma miluieste "Parinte,spune-mi de unde atita ura si atita rautate de neinteles? -Oricine il iubeste pe Dumnezeu trebuie sa se intilneasca personal cu duhurile raului" Din invataturile Sfintilor Parinti. |
#4
|
|||
|
|||
din Pateric
Un frate a plecat, odată, din părțile unde trăia avva Pimen și s-a dus într-un ținut străin. Acolo s-a întâlnit cu un pustnic care era plin de dragoste și, de aceea, mulți veneau la el. Fratele i-a vorbit despre avva Pimen, iar pustnicul, auzind despre virtutea bătrânului, a vrut neapărat să-l cunoască. La câtăva vreme după ce fratele s-a întors în Egipt, pustnicul s-a sculat și a venit din ținutul străin în Egipt, la fratele cu pricina, căci îi spusese unde locuiește. Văzându-l, fratele a rămas uimit și s-a bucurat foarte tare. Pustnicul i-a zis: „Te rog, fii bun și du-mă la avva Pimen“. Atunci, fratele l-a condus la bătrân, spunându-i acestuia: „E un om vestit, iubitor și ținut la mare cinste în țara sa. I-am vorbit despre tine și a venit anume ca să te cunoască“. Bătrânul l-a primit cu bucurie, s-au îmbrățișat, apoi s-au așezat. Străinul a început să vorbească din Scriptură, despre tot felul de lucruri spirituale și cerești, dar avva Pimen și-a întors fața și nu i-a dat nici un răspuns. Celălalt, văzând că nu vrea să vorbească cu dânsul, s-a supărat, a ieșit și i-a zis fratelui care-l adusese: „Am bătut drumul degeaba până aici. Uite, am venit la bătrân și el nici nu vrea să-mi vorbească“. Atunci fratele a intrat la avva Pimen și-l întreabă: „Avva, omul acesta mare și slăvit în ținutul său a venit aici pentru tine. De ce nu-i vorbești?“. Bătrânul îi zice: „El este sus, vorbește despre lucruri cerești, iar eu sunt jos, vorbesc despre lucruri pământești. Dacă mi-ar fi vorbit despre patimile sufletului, i-aș fi răspuns. Dar la cele spirituale eu nu mă pricep“. Fratele a ieșit și i-a spus străinului: „Bătrânul nu se grăbește să vorbească din Scriptură, dar dacă-l întrebi despre patimile sufletului, îți va răspunde“. Acela, străpuns până la lacrimi, a intrat la bătrân și i-a zis: „Ce să fac, avva, fiindcă mă stăpânesc patimile sufletului?“. Bătrânul l-a privit cu bucurie și i-a zis: „De data asta ai venit bine! Acum deschide-ți gura despre asemenea lucruri și eu ți-o voi umple cu bunătăți“. Celălalt, trăgând mult folos, a zis: „Într-adevăr, aceasta este calea adevărată“, și s-a întors în ținutul său mulțumind lui Dumnezeu pentru că l-a învrednicit să cunoască un asemenea sfânt.
|
#5
|
|||
|
|||
Mania ca pacat
este cea personala, egoista, prosteasca, incapatanata, ridicola de cele mai multe ori, izvorata din ura, pizma, nestapanire de sine, resentiment, necugetare. Mania legitima este sfanta, dezinteresata, starnita de spectacolul sfasietor al rautatii dezlantuite, al strambatatii triumfatoare, al nedreptatii facute semenului meu ori semenilor mei, sau al ocaririi, al asupririi si batjocurii lui ori a lor. Mania aceasta a doua nu e catusi de putin un produs al agitatiei launtrice, al zvacnetului temperamental, ci e cu totul rationala si e declansata din afara. "Cuvinte de credinta" - N. Steinhardt |
#6
|
||||
|
||||
Fericit este crestinul care in necazuri ramane linistit. Si ce este fericirea cea adevarata , daca nu dragostea ? Si ce este fericirea cea nesfarsita, daca nu dragostea cea fara margini ?Fericit cel ce se invinovateste pe sine, caci va lua iertare ! Fericit cel ce alege locul cel mai de jos, caci i se va zice: "suie-te mai sus". Fericit este sufletul care in mijlocul suferintelor ramane in pace, fara a se descuraja si fara a carti, caci gandind la cuvintele care zic ca " patimirile vremii de acum nu sunt vrednice sa fie puse alaturi de slava si marirea ce va sa fie", atunci cu mai multa dulceata va suferi orice necaz. Trebuie, dar, cat vom fi in trup, sa gemem sub greutatea trupului pana va veni vremea sa intram acolo unde se praznuieste o sarbatoare vesnica si plina de toata veselia.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#7
|
|||
|
|||
"Nu mă gândesc la moarte. Ce va voi Domnul. Eu vreau să mă gândesc la Hristos. Deschideți-vă și voi mâinile și aruncați-vă în brațele lui Hristos. Atunci va trăi înlăuntrul vostru. Și veți socoti că nu-L iubiți mult, și veți voi să vă apropiați mai mult și să fiți una cu El. Disprețuiți patimile. Nu vă îngrijiți de diavol. Întoarceți-vă către Hristos. Pentru a se face asta, trebuie să vină harul. „Dumnezeiescul har, care pe cele neputincioase le vindecă și pe cele cu lipsă le plinește”.
Parintele Porfirie |
#8
|
||||
|
||||
Povestea ochilor
A fost odata o oarba care se ura pe ea insasi, din cauza ca era oarba. Ea ura pe toata lumea, cu exceptia prietenului ei iubitor. El era intotdeauna gata sa o ajute. Intr-o zi i-a spus: "Daca as putea sa vad lumea, eu m-as casatori cu tine." Intr-o zi cineva i-a donat o pereche de ochi. Cand bandajele au fost luate jos, ea a putut sa vada totul, inclusiv pe prietenul ei. El a intrebat-o: "Acum, ca tu poti vedea lumea, te casatoresti cu mine?" Fata s-a uitat la el si a vazut ca el este orb. Ne mai vazand ochii lui inchisi, a socat-o. Ea nu se astepta la asta. Gandul ca trebuie sa se uite la ochi lui inchisi toata viata ei, a facut-o sa-l refuze. Prietenul ei a plecat, si a doua zi i-a scris o nota spunand: "Sa ai grija de ochii tai, draga mea, pentru ca inainte sa fie ai tai, au fost ai mei!" Asa este si cu mintea omeneasca care lucreaza aproape intotdeauna cand starea noastra se schimba. Numai cativa dintre noi ne reamintim cum viata noastra a fost inainte, si cine a fost alaturi de noi in cele mai dureroase situatii. [COLOR=maroon] Viata este un cadou![/COLOR] [COLOR=#400080] Astazi, inainte sa spui cuiva un cuvant rau, gandeste-te la cineva care nu poate sa vorbeasca.[/COLOR] [COLOR=#C20000] [/COLOR]Inainte sa spui ca mancarea nu este gustoasa, gandeste-te la cineva care nu are ce sa manance. Inainte sa judeci sotul sau sotia, gandeste-te la cineva care plange la Dumnezeu pentru o companie. [COLOR=#333333] Astazi, inainte sa te plangi despre viata, gandeste-te la cineva care a plecat de tanar de pe acest pamant. [/COLOR] [COLOR=#008250] [/COLOR]Inainte sa te plangi de copii, gandeste-te la cineva care ar dori sa aiba copii. Inainte sa te plangi de cineva ca nu ti-a curatat casa sau nu a maturat-o, gandeste-te la oamenii care traiesc pe strada. Inainte sa te plangi de distanta parcursa cu masina, gandeste-te la cineva care merge pe jos aceeasi distanta. Si cand tu esti obosit si te plangi de serviciu, gandeste-te la someri, la cei care ar dori sa aibe un loc de munca. Inainte sa arati cu degetul si sa condamni pe cineva, adu-ti aminte ca nimeni dintre noi nu este fara pacat si noi toti trebuie sa raspundem in fata Facatorului nostru. Si cand ganduri depresive te doboara, pune un zambet pe fata si multumeste-i lui Dumnezeue ca esti in viata! [COLOR=#333333][/COLOR] "I have held many things in my hands and I have lost them all. [COLOR=#007F40]But whatever I have placed in God's hands, that I still possess."[/COLOR] |
#9
|
|||
|
|||
brilliant!
|
#10
|
||||
|
||||
Patimile pentru suflet sunt intai un cersetor. Le-ai deschis, devin un oaspete, si ca oaspete cer onor. De le onorezi, la urma stai cu ele la masa. Tu esti sluga, pe cand ele sunt stapani la tine-n casa. Omule, de vrei, sugruma pururea pe acesti "saraci". Si sa stii, aceasta fapta Dumnezeu cere s-o faci. Iar de vrei sa mori batran, poftelor sa fi stapan. Caci e vai si amar de tine, sa mori asa, chiar ca un caine.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
Thread Tools | |
Moduri de afișare | |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
CUVIOSUL IOSIF ISIHASTUL: Cuvinte de folos | andrei_im | Mari Duhovnici si predicile lor | 18 | 19.10.2015 23:30:20 |
IEROMONAH SAVATIE BASTOVOI- Cuvinte de folos | Laura19 | Generalitati | 12 | 08.04.2014 20:14:09 |
Cuvinte de folos | aurel1211 | Resurse ortodoxe on-line | 15 | 27.07.2012 21:07:11 |
Cuvant de folos | T E O L O G U L | Generalitati | 83 | 30.01.2011 18:22:03 |
|